162 matches
-
-ul, va reduce și procentul de plante atacate. Îngrășămintele cu azot măresc sensibilitatea plantelor iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale agentului patogen. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Asolamentul în care cartoful urmează după lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de reținere a apei. Variațiile mari de temperatură favorizează atacul și permit efectuarea a mai multor cicluri asexuate ale agentului. În verile reci, cu temperaturi sub 18oC și cu precipitații abundente se înregistrează pagube însemnate mai ales în condiții de monocultură sau rotații de scurtă durată, deoarece akinetosporangii pot rămâne viabili 8-10 ani iar apa din sol ajută la vehicularea zoosporilor ciupercii. Soiurile de cartof manifestă o rezistență diferită față de acest agent patogen. Cele mai bune sunt soiurile hipersensibile la care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fi produsă de un grup de agenți patogeni dintre care cel mai frecvent întâlnit în țara noastră este Gäumannomyces graminis semnalat în 1935 de E. Rădulescu apoi în 1957 de C. SanduVille, în Moldova. În ultimul timp în condiții de monocultură, agentul s-a răspândit și produce pierderi de până la 60-70 % din recoltă. Simptome. În toamnă, agentul patogen produce brunificarea rădăcinilor și înnegrirea parțială a bazei tulpinii. Plantele atacate până la înspicare au un ritm mai lent de dezvol/tare din care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai extinse. Gradul de atac al patogenului poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea mare a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai extinse. Gradul de atac al patogenului poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea mare a plantelor și de fertilizarea neechilibrată cu îngrășăminte pe bază de azot, în doze mari. În monoculturile de grâu practicate pe soluri acide, gravitatea bolii este deosebită. Prevenire și combatere. Măsurile profilactice sunt cele mai eficiente și ele se referă la respectarea unei rotații de cel puțin 3 ani fără cereale păioase, drenarea excesului de umiditate, corectarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
intră prin stomate și după 9-11 zile de incubație apar simptomele evidente și o nouă generație de conidii. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de strome din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este foarte grav. Aceleași boli le întâlnim și la orzoaică. Micromicete din Clasa Hyphomycetes, ord. Moniliales fam.Dematiaceae (Sporii colorați se formează pe conidiofori aerieni) 5.6.9. Pătarea în ochi a bazei tulpinii -Pseudocercosporella herpotrichoides. Această micoză este
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi saprofitate, ciuperca va forma în primăvară noi generații de conidii ce vor răspândi micoza, mai ales în condiții de monocultură sau dacă se seamănă grâul mai devreme. Cele mai mari pagube s-au înregistrat la grâul semănat în terenuri acide, cu textură luto-argiloasă și în condiții de depășire a desimii optime a plantelor la unitatea de suprafață. Fertilizarea neechilibrată cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
labil în cazul culturilor anuale. În agricultura modernă intensivă s-a uzat de factori ce au perturbat echilibrul între gazdă și parazit. Acești factori ca, introducerea de soiuri și hibrizi intensivi, utilizarea dozei mari de îngrășăminte, scurtarea rotațiilor și extinderea monoculturii, folosirea irigațiilor în mod excesiv, au dus pe de o parte pe termen scurt la creșterea imediată a producției iar pe de altă parte pe termen lung au favorizat extinderea arealului unor agenți patogeni și creșterea pagubelor produse de aceștia
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să o respectăm în funcție de modul de diseminare a parazitului. Dacă la unii agenți patogeni există și gazde intermediare sau un cerc mai larg de plante gazdă, trebuie să ținem seama și de acestea atunci când stabilim mărimea spațiul de izolare. Evitarea monoculturii este una dintre metodele profilactice care dă bune rezultate. Deși în unele regiuni se mai practică monocultura, această metodă are în timp, efecte negative asupra nivelului producției. În cazul practicării monoculturii la plante floricole din aceeași familie botanică ca și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
intermediare sau un cerc mai larg de plante gazdă, trebuie să ținem seama și de acestea atunci când stabilim mărimea spațiul de izolare. Evitarea monoculturii este una dintre metodele profilactice care dă bune rezultate. Deși în unele regiuni se mai practică monocultura, această metodă are în timp, efecte negative asupra nivelului producției. În cazul practicării monoculturii la plante floricole din aceeași familie botanică ca și a rotației de scurtă, se dezvoltă patogeni specifici ai acestor plante sau patogeni comuni din genul Fusarium
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de acestea atunci când stabilim mărimea spațiul de izolare. Evitarea monoculturii este una dintre metodele profilactice care dă bune rezultate. Deși în unele regiuni se mai practică monocultura, această metodă are în timp, efecte negative asupra nivelului producției. În cazul practicării monoculturii la plante floricole din aceeași familie botanică ca și a rotației de scurtă, se dezvoltă patogeni specifici ai acestor plante sau patogeni comuni din genul Fusarium. Alegerea epocii de semănat sau plantat, este una din metodele de prevenire a instalării
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
intelectualului în viața cetății. O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu topos al unei monoculturi: în interiorul ei coexistă temperamente și sensibilități diferite. Abordarea generaționistă rămâne fecundă din perspectiva cercetării și analizei planurilor de clivaje care se produc în cadrul diverselor sale structuri 6. Astfel, studiul asupra istoriei intelectuale interbelice românești poate fi privit și din acest
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
s-a impus în ultimele decenii din mai multe considerente și anume: 1. randamentul la hectar a crescut considerabil, după aplicarea pesticidelor; 2. comerțul internațional impune anumite standarde ale produselor agricole; 3. intensivizarea agriculturii a creat prin unele practici tehnologice (monocultura, varietăți sensibile), condiții favorabile pentru apariția de epidemii. Chimioterapia, în cadrul luptei integrate, reclamă: utilizarea unor produse fitofarmaceutice selective, mai puțin remanente sau cu acțiune sistemică; aplicarea tratamentelor chimice la momentele optime, pe bază de prognoză rațională și avertizarea operativă, în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
eficiența metodelor, cât și reducerea consumului excesiv de pesticide. Măsurile de prevenire În tehnologiile agricole fiecare verigă tehnologică reprezintă și o măsură de prevenire a apariției unor boli sau de reducere a atacului. Astfel, în ceea ce privește 1. Rotația culturilor: - se va evita monocultura, datorită unor agenți patogeni care se transmit prin resturile vegetale sau sol, așa cum sunt: Fusarium, Gaumannomyces, Tilletia controversa, Pseudocercosporella, Rhizoctonia, Septoria; - nu se va cultiva grâu după alte cereale păioase sau porumb, datorită unor patogeni comuni, așa cum sunt Fusarium sp
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și poluarea solului prin utilizarea în exces a fertilizanților, a pesticidelor, a unor ape de irigație aflate sub standardele de calitate. Ca și în cazul apelor, aerului, structurilor vii, orice formă de poluare accidentală poate determina degradarea corespunzătoare a solului. Monocultura grâului în sudul S.U.A., culturile cerealiere în stepele desțelenite din Kazahstan, alte culturi al căror ciclu vegetativ a lăsat solurile respective fără protecție vegetală în sezoane uscate și cu vânt puternic, au determinat spulberări masive ale păturii fertile de sol
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mondializare. La început, mondializarea s-a manifestat doar în domeniul schimburilor economice, stimulate de răspândirea unor moduri de consum care necesitau resurse complementare. Astfel, marile puteri coloniale europene au dezvoltat în regiunile tropicale un sistem agricol deosebit, agricultura de plantație (monocultura), care a determinat fluxuri masive de populație, de multe ori forțate, spre aceste regiuni. Ulterior, dependența sistemelor social-economice locale, mai simple, de cel european, aflat într-o fază de evoluție accelerată, datorită Revoluției Industriale, a devenit tot mai puternică, permițând
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mediteranean. 19. De exemplu, în China, suprafața expusă deșertificării este 174 700 km 2, printre cauzele principale fiind menționate eliminarea excesivă a vegetației arbustive în scopul obținerii de combustibil (31.8%din suprafețe), suprapășunatul (28.3%), suprasolicitarea solurilor prin practicarea monoculturii (25.4%), epuizarea resurselor de apă (8.3%) și nivelarea dunelor(5.5%). Aceste efecte au determinat înființarea unui Institut de cercetare a Deșerturilor la Shapotou, în provincia Ningxia din partea central-nordică a Chinei (Goudie și Viles, 1997, pp.31). 20
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mediteranean. 19 De exemplu, în China, suprafața expusă deșertificării este 174 700 km 2, printre cauzele principale fiind menționate eliminarea excesivă a vegetației arbustive în scopul obținerii de combustibil (31.8%din suprafețe), suprapășunatul (28.3%), suprasolicitarea solurilor prin practicarea monoculturii (25.4%), epuizarea resurselor de apă (8.3%) și nivelarea dunelor(5.5%). Aceste efecte au determinat înființarea unui Institut de cercetare a Deșerturilor la Shapotou, în provincia Ningxia din partea central-nordică a Chinei (Goudie și Viles, 1997, pp.31). 20
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
familie și că fermierii de talie mică, în special, pot hrăni planeta și pot lupta contra unei insecurități alimentare. Se pune în valoare o agricultură diversificată - aflată în opoziție cu agricultura industrializată care tinde mai mult spre o producție de monoculturi destinată exportului - care poate hrăni membrii unei familii, dar poate și aproviziona piețele locale. Se poate observa că suveranitatea alimentară se regăsește în stransă relație cu agricultura durabilă deoarece aceasta promovează agroecologia și mai mult de atât agricultura biologică. Dacă
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
la alimentele de bază. Totuși, agricultura de familie tradițională este afectată și de agribusiness care creează o concurență neloială. În acest context, principiile suveranității alimentare se opun practicilor multinaționalelor care vin să cumpere teren de la micii fermieri, pentru a înființa monoculturi mai puțin durabile și care pun în pericol dreptul funciar al populației locale, aceasta nemaiavând unde produce alimente odată ce și-au înstrăinat terenurile agricole. Accesul la teren agricol și la resurse (apă, minerale, semințe etc) devine o condiție majoră în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
geografic și diferitele grupuri socio-culturale. Cele două tipuri regăsite în agrobusiness sunt: Fermele agropastorale orientate spre piețe (comercializarea produselor) și dezvoltate în jurul unor culturi productive (legumicultură, fructe de pădure) sau ferme de creștere a animalelor (ex. bovinele). Cu toate acestea, monoculturile pot crea vulnerabilitate în cazul fluctuațiilor de prețuri la nivel mondial. * * Fermele care sunt orientate spre diversificarea culturilor se pot adapta condițiilor de risc mai ușor, deoarece ele pot garanta profitul pe un anumit segment, indiferent de fluxul financiar. Totuși
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
estimări și statistici pe producția tradițională, care se caracterizează prin diversitate, avându-se în vedere că fermierii cultivă în jur de 7000 de culturi, în timp ce sistemul agroalimentar industrial gestionează un sistem de 150 de specii, de cele mai multe ori de tip monoculturi. Sistemul agricol de tip "rețea" se caracterizează prin precauție, agricultură ecologică și respectă protecția mediului înconjurator, deoarece fermierii urmăresc, în principal, produsele biologice și reușesc să gestioneze inclusiv producția afectată prin utilizarea ei ca sursă de hrană pentru animale sau
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pământurilor nedesțelenite” din Siberia occidentală și din Kazahstan. Sunt cultivate 37 milioane de hectare și, în 1956, rezultatele par edificatoare, jumătate din recolta de cereale provenind din aceste regiuni. Numai că, foarte curând, lucrurile iau o întorsătură nefastă: opțiunea pentru monocultura intensivă provoacă o rapidă erodare a solurilor și o diminuare a randamentului: din 1963, URSS este din nou dependentă de importurile de cereale. Același fiasco și în ce privește campania voluntaristă pentru cultivarea porumbului, această cultură dovedindu-se a fi neadaptată solurilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poate fi produsă de un grup de ciuperci dintre care cea mai frecvent întâlnită în țara noastră este Gäumannomyces graminis semnalată în 1935 de E. Rădulescu apoi în 1957 de C. Sandu-Ville în Moldova. În ultimul timp în condiții de monocultură, ciuperca s-a răspândit și produce pierderi de până la 6070 % din recoltă. Simptome. În toamnă ciuperca produce brunificarea rădăcinilor și înnegrirea parțială a bazei tulpinii. Plantele atacate până la înspicare, au un ritm mai lent de dezvoltare, din care cauză talia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]