239 matches
-
ce a dat dovadă de inteligență, dreaptă dăruire, curaj, profesionalism”. Cartea conține „o galerie de schițe, portrete, impresii despre locuri vizitate, mari personalități, omagii primite de la personalități”, „magistrul a jucat genial cu amintirile”. Florentin Popescu - „Ion Dodu Bălan, critic, istoric, monograf, omul care a trăit și a văzut multe, i-a adus în literatură și pe scriitorii neagreați de regim, precum Octavian Goga și Aron Cotruș. Ion Dodu Bălan este un om care are cultul prieteniei, vorbește corect, exact, de la suflet
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
Gh.Nicolae, timpul nu a trecut oricum. Acolo, într-un sat din județul Prahova, este vorba de comuna Izvoarele, satul Malu Vânăt, acest om a trudit cu sudoarea gândului și a talentului, pentru a scrie zeci de cărți de poezie, , monografi, proză, și apoi a le dat luminii tiparului, în folosul cititorilor săi. De la prima sa carte “Patima sărutului “, apărută în 1993 și până la ce-a de a 20-a carte, și mai multe chiar, ne-am dat seama că acest
NICOLAE COSTEA TELEAJEN LA VÂRSTA ÎNŢELEPŢILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347255_a_348584]
-
cu Oltul. Astfel, după studii și documentări asidue, domnul inginer Efrim a dat naștere primei sale lucrări despre vechimea, istoria, administrația teritorială și social-economică a Brezoiului și al suburbiilor acestuia, monografie materializată sub numele „Brezoi file de istorie”. Dar neobositul monograf nu s-a oprit aici și a continuat cercetările și documentările despre tradițiile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă transmise din moși strămoși locuitorilor localității de pe malul drept al Oltului și al Lotrului, precum și numeroasele legende transmise oral sau
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
printre care amintim: „Scoală, domn bun, nu dormire”, „Dinaintea-cestor case”, „Subt umbriță de portiță”, „Colea-n jos pe valen-n jos”, „Cerbul runcului” etc. În partea a II-a a lucrării „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende”, monograful Gh. Efrim preia din diferite izvoare o serie de legende ale așezării brezoiene dar și împrejurimile acesteia. Acestea sunt spicuite din „Legende populare, românești”, „Legende povestiri și amintiri”, „Loviște mirific plai”, „Tradiții din Voineasa,” „Legendele faunei”, dar și din arhiva
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
M. Serranno, cita îndemnul consolator dat de un bătrîn alchimist discipolului său: oricît de izolat și singur te-ai simți, dacă-ți îndeplinești lucrarea cu fidelitate și grijă, prieteni neștiuți vor veni să te caute. Iată și concluzia sclipitorului său monograf Anthony Stevens: "Pentru Jung a îmbătrîni nu a însemnat un proces de inexorabil declin, ci răstimpul unei rafinări treptate a tot ce este esențial". Bunicul, care n-are nimic de bunic la cei cincizeci și..., oprește căruciorul să-și soarbă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
personalități și momente istorice importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România (1926; răsplătită cu un premiu al Astrei), Dinastia românească a Corvinilor (1942). C. a fost un neobosit animator, alcătuind programe de culturalizare, monografii - Un program de culturalizare a satelor (1933), Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene și
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
eugenie În Regat au crescut cu adevărat datorită câtorva contribuții individuale ale unor simpatizanți care fie editau publicații, fie s-au aflat temporar la conducerea unor instituții importante 63. Una dintre aceste personalități era Dimitrie Gusti, a cărui Școală de monografii sociologice oferea un cadru excelent pentru informarea unui număr semnificativ de studenți despre teoriile eugeniei. Această Școală a fost considerată atât În istoriografia din România, cât și În cea vestică o instituție importantă pentru dezvoltarea cercetării sociologice 64. În cadrul cursurilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
țări, dar aveau, În același timp, unele caracteristici specifice contextului românesc, printre care ortodoxismul mistic. Pentru o descriere sumară, elementară a particularităților Legiunii În comparație cu alte mișcări fasciste contemporane ei, vezi Eugen Weber, Varieties of Fascism, Vintage Books, New York, 1964. Unele monografii oferă analize mai detaliate: Radu Ioanid, The Sword of the Archangel, Colombia University Press, East European Monographs, Boulder, Colo, 1989; Armin Heinen, Die Legion „Erzengel Michael” in Rumanien, Oldenbourg, München, 1986; și Nicholas Nagy-Talavera, The Green Shirts and Others: A
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Journal, 4(15), 407-426. Bliesener, T. (1996). Methodological moderators in validating biographical data in personnel selection. Journal of Occupational & Organizational Psychology, 69, 107-120. Blum, M.L., Naylor, J.C. (1968). Industrial Psychology. New York: Harper & Row. Bogathy, Z., Bogathy, J., Turcu, T. (1971). Monografii profesionale. Profesiuni siderurgice. În M. Peteanu (red.) Monografii profesionale. Vol. 2. București: Editura Didactică și Pedagogică. Bogathy Z. (1975). Îndreptarul psihologului industrial. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bogathy, Z., Molnar, L., Turcu, T. (1975). O metodologie de studiu ergonomic al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
moderators in validating biographical data in personnel selection. Journal of Occupational & Organizational Psychology, 69, 107-120. Blum, M.L., Naylor, J.C. (1968). Industrial Psychology. New York: Harper & Row. Bogathy, Z., Bogathy, J., Turcu, T. (1971). Monografii profesionale. Profesiuni siderurgice. În M. Peteanu (red.) Monografii profesionale. Vol. 2. București: Editura Didactică și Pedagogică. Bogathy Z. (1975). Îndreptarul psihologului industrial. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bogathy, Z., Molnar, L., Turcu, T. (1975). O metodologie de studiu ergonomic al accidentelor de muncă în siderurgie, în volumul Simpozionului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o viziune a naturii în sensibilitatea românească, analiza mergând de la „cadrul fizic” până la „sentimentul timpului”. Examinarea interferențelor dintre literatura română și literaturile străine i-a ocazionat criticului, printre altele, o lectură a operei lui Ion Creangă din perspectiva primului său monograf, Jean Boutière. Critic și istoric de artă, analist al confluenței dintre literatură și artele plastice, M. a urmărit locul și rolul acestora din urmă în creația unor scriitor români și străini. Ca editor, a republicat scrierile lui Dumitru Furtună și
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se sprijină pe un „dosar” al receptării critice, uzitat cu discernământ. O cercetare doctă își propune să probeze inaderența lui Titu Maiorescu la febrele modernității. Evocat cu un condei de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul clișeu de „poet al florilor”, prin prisma sensibilității moderne, ultimele sale proze prefigurându-l pe Urmuz. Ion Anestin, a cărui portretizare se axează pe însușirile de umorist, este una dintre restituirile meritorii înfăptuite de
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
direcția înregistrării faptelor culturale locale se înscrie Bibliografia Transilvaniei române între anii 1916-1936, elaborată de Ioachim Crăciun, lucrare ce acoperă mai toate aspectele vieții culturale ale provinciei: reviste, istoriografie, statistici etc. În sumar nu intră producții literare, cărțile recenzate fiind monografii, lucrări istorice sau studii lingvistice. Se remarcă recenzia lui N. Bănescu la Memoriile reginei Maria, Aurel Decei semnalează Istoria românilor de N. Iorga, Ovidiu Boitoș scrie despre Peregrinul transilvan al lui I. Codru-Drăgușanu. Proiectul de elaborare a Atlasului lingvistic român
REVUE DE TRANSYLVANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289278_a_290607]
-
după aceea redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1952-1956), redactor la „Gazeta literară” (1956-1958) și șef de redacție la Editura Științifică. Îndepărtat din motive politice, ceea ce explică și pseudonimul Ion Manole, prezent pe coperta primei sale monografii, Anton Pann (1954), R. a trăit până la sfârșitul vieții mai cu seamă din munca literară, în calitate de colaborator extern al editurilor. Debutează în „Vremea” (1936), iar editorial cu volumul de poezii Fulgerul domesticit (1954). Mai ales începând din anii ’60 activitatea
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
și ale unei opere deplin solidare cu personalitatea morală și activitatea civică a scriitorului, corectând aserțiuni tendențioase, ideologizante și identificând liniile de forță ale liricii lui Cotruș, diferențele ei de nivel și neajunsul frapant al autopastișării. Nu în ultimul rând, monograful tinde spre o sinteză a opiniilor critice, guvernată de onestitate și simț al valorii, scoțând astfel în relief altă premisă teoretică asumată: istoria literaturii este și istoria receptării ei - idee cu totul modernă. Contribuția literară a Transilvaniei face și obiectul
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Vasile Chifor, Critica printre lecturi moderne, VR, 1980, 2; Ioana Rauschan, „Dumitru Radu Popescu” sau Prospectarea labirintului, O, 1981, 34; Mihai Dinu Gheorghiu, „Dumitru Radu Popescu”, CL, 1981, 9; Tania Radu, Între monografie și eseu, FLC, 1981, 37; Mircea Iorgulescu, Monografii despre scriitori contemporani, RL, 1981, 38; Sultana Craia, „Dumitru Radu Popescu”, LCF, 1982, 37; Grigurcu, Între critici, 340-344; Liviu Petrescu, Bravuri genologice pentru uzul elevilor, TR, 1984, 20; Hristu Cândroveanu, „Civilizația romanului”, RL, 1984, 31; Mihai Ungheanu, „Civilizația romanului”, CREL
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
ce vor fi omologați de exegeza ulterioară: romancier și dramaturg onorabil, Sebastian a fost un excepțional eseist și cronicar literar, publicistica lui fiind apreciată ca un „jurnal intim obiectivat dintr-un spirit de pudoare intelectuală” și ca un document „autenticist”. Monograful va reveni asupra autorului cu o amplă culegere de eseuri, cronici literare și pagini memorialistice (1972), cu un volum ce inaugurează ediția critică Opere (1994), în care intră o primă tranșă (cuprinzând anii 1926-1928) din publicistica lui literară, precum și cu
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
literară, mai întâi în calitate de colaborator la volume colective (Dicționar de personaje literare, 1998, Romanian Poets of the ’80s and ’90s, 1999, Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, 2003, apoi cu lucrări personale. Mircea Cărtărescu (2000) și George Coșbuc (2002) sunt monografii concepute după structura impusă de colecția „Canon” a Editurii Aula din Brașov: studiu sintetic, antologie din opera scriitorului comentat, dosar de receptare critică, repere biobibliografice. Direcția optzeci în poezia română (2000), la origine teză de doctorat, este o cercetare ambițioasă
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
originalitatea lui Jean Giono, iar pe de alta, apartenența acestuia la o familie de spirite în care figurează Victor Hugo, Henri Bosco, Edmond Jaloux, Paul Claudel, René Lalou, D. H. Lawrence ș.a., dar și Geo Bogza. În textele scriitorului francez monograful descoperă influențe din poezia lui Homer, Hesiod, Vergiliu. Ca repere critice, se folosește de Chateaubriand, Van Thieghem, Tudor Vianu, din ale căror lucrări citează. În portretul omului și artistului rețeta de tip tradiționalist a demersului critic este înlocuită cu unghiul
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
ceilalți. Analiza lui S. fundamentează interpretarea „formulelor” unor personaje (și destine). Viziunea critică de ansamblu urcă dinspre eros și social către un nivel al ontologicului și de „dramă a incomunicabilului”. Nicolae Bălcescu din Un om între oameni (scriere apreciată de monograf prea generos, deși nu lipsesc cu totul rezervele și accentele critice), văzut pe fundalul de „timp patetic” de la 1848, „om profund interiorizat” și caracterizat de „oroarea de compromis”, nu este nici el rupt de axa întregii creații a lui Camil
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
Grigurcu, Aventura semnului, VR, 1991, 2 ; Florin Mihăilescu, Critica între oglindă și portret, CC, 1991, 3 ; Alex. Ștefănescu, Demnitatea scrisului, RL, 1991, 28; Cristea, A scrie, 159-163; Papahagi, Interpretări, 43-47, 70-76, 103-107; Negoițescu, Scriitori contemporani, 348-350; Nicolae Oprea, Ion Pop - monograf și poet, VTRA, 1995, 8; Cornel Moraru, O lectură modernă a poeziei lui Blaga, VTRA, 1995, 8; Radu G. Țeposu, Bunul simț și contemplația, VTRA, 1995, 8; Doina Jela, Un iluminist și un european, VTRA, 1995, 8; Mihai Dragolea, Un
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
și o carte de interviuri, Dialoguri de sânge (1995), piesele Îndurarea norocului și Țipăt fără drept de apel, în limba rusă, intrate în anii ’80 în circuitul samizdatului, adaptări dramatice (după Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Druță ș.a.), cărți pentru copii, monografii (Constantin Constantinov, 1982), eseuri despre teatru, muzică, cinema, literatură, numeroase traduceri (inclusiv o carte de transpuneri în rusește din poezia optzeciștilor români, realizată în colaborare). În fine, în 2003, publică volumul de teatru Dacă rusoaicele nu mai au de la cine
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
Oedip de George Enescu, Năpasta de Sabin Drăgoi sau Făclia de Paști de Al. Zirra. În „Săptămâna muzicală”, rubrică ținută tot de Lucian Voiculescu, sunt comentate concertele lui George Enescu la Cluj în 1936 și în 1937. Sunt analizate câteva monografii elaborate de autori români (Emil Ciomac, Poeții armoniei, Jean Bobescu, Portrete muzicale și artistice), se prezintă festivaluri internaționale de muzică (Salzburg și Bayreuth), ducându-se astfel o binevenită activitate de popularizare a domeniului. Teatrul este o altă direcție privilegiată, frecvente
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
antologia Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului fiind apreciată ca „un document de istorie literară și un testimoniu de folclor orășenesc”. Amplul studiu Cezar Bolliac (1966) îl situează pe scriitorul pașoptist în epocă și stăruie cu deosebire asupra ziaristului, despre care monograful aduce informații și interpretări noi. O monografie este și Ion Pillat (1974), iar o incursiune istorico-literară cu deschideri erudite ale perspectivei spre spațiul european se află în sinteza Ipostaze ale iluminismului românesc (1975), unde exegetul extinde raportările de la aria occidentală
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
excelent studiu monografic”, „obiectiv, exact, nici apologetic, nici minimalizator” (Al. Piru), urmărește să identifice ceea ce rămâne valabil dintr-o activitate impresionantă sub aspectul erudiției (dimensiune pentru care autorul cercetat a nutrit un „cult cvasimistic”) și în același timp contradictorie. Performanța monografului stă, pe lângă contribuțiile documentare și obiectivitate, în capacitatea disociativă. Astfel - arată P. - Bogdan-Duică își egalează sau își întrece contemporanii sub raportul formației, al varietății și vastității informației, dar rămâne în urma lor prin „îngustimea percepției estetice”: acceptă teoretic noutatea, dar în
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]