1,599 matches
-
sunt: Gabriel Popa, Diodor Dure, Victor Gaga, Eugenia Dumitrașcu, Doina Popa, Hildergard Kremper-Fackner, Ion Mihăescu, Simion Lucaciu și, recent, Paul Neagu“. Pe aceștia, Fundația Triade și-a propus să-i includă în Galeria Maeștrilor Timișoarei și să le dedice volume monografice. Proiectul este susținut de Consiliul Local Timișoara și a început cu expoziția și albumul Simion Lucaciu, în 2003. Duminică, 13 februarie, exact în ziua în care maestrul Victor Gaga ar fi împlinit 75 de ani, la Galeria Interart Triade va
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
în memoria creatorului. Intitulată „Victor Gaga - 75“, expoziția va fi prezentată de criticul de artă Negoiță Lăptoiu. La închiderea expoziției, duminică, 13 februarie, ora 12, în cadrul unui concert de muzică barocă susținut de ansamblul la Follia, va fi lansat albumul monografic scris de criticul Negoiță Lăptoiu, „Victor Gaga - suflu arhaic și modernitate“, editat de Fundația Interart Triade și care va fi prezentat de criticul Deliu Petroiu. Patronatul Presei Locale l Organizație cu reprezentativitate națională În data de 4 februarie, la Palatul
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
valoarea documentar-istorică (N. Bălcescu, A Russo). Ideea va reveni la B. P. Hașdeu, ca un argument al romanității și continuității poporului român, în polemică cu Rösler. Autorul Cuventelor din bătrâni este inițiatorul cercetării științifice a folclorului, anticipând metodologia de lucru monografica și comparatista. El delimitează sfera disciplinei, a raporturilor ei cu științele tangente și contribuie la fixarea unei terminologii proprii, punând în circulație însuși termenul de folclor, în accepțiunea lui modernă. Studierea literaturii orale (în care este înglobata întreaga cultura populară
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Blaga, Mircea Eliade). După Hașdeu, a doua personalitate proeminenta a domeniului în discuție este Ovid Densusianu. El preconizează abordarea folclorului în corelație cu disciplinele umaniste înrudite, dar îi restrânge aria, delimitându-l de antropologie și dialectologie. Punând accentul pe cercetarea monografica, pe teren (ex. Graiul nostru, Graiul din Țară Hategului), el ajunge la concluzia etnogenezei păstorești a poporului român. Pe de altă parte, recunoaște valoarea genuina a creației populare. Discipoli de marcă ai lui Ovid Densusianu sunt Tache Papahagi, Petru Caraman
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
ori, inaccesibile, si pentru banalul motiv că erau cumpărate la metru de către activiștii de partid. În pofida existenței sale incontestabile, acest tip de publicație nu acoperea, finalmente, decît un sector particular și restrîns dintr-o adevărată bibliografie artistică. El oferea imagini monografice ale unui artist sau altul, mai mult sau mai puțin important, imagini ale unor patrimonii muzeale, imagini parțiale privind unele școli artistice, așa cum s-au constituit ele în colecțiile diferitelor muzee și cam atît. Indiferent de sursa, românească sau rusească
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
Z. Ornea Merita oare Iacob Negruzzi un studiu monografic închipuit în forma unei cărți în colecția de prestigiu "Universitas" a Editurii Minerva? Sau, pornind de la origine, este personalitatea și opera lui Negruzzi demnă de o teză de doctorat? La amîndouă aceste întrebări dl Nicolae Mecu răspunde afirmativ, publicîndu-și, în
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
în același timp marele precursor al lui Brâncuși. Pînă și Ion Georgescu și Ionescu-Valbudea îi sunt urmași mai tineri. Si atunci cînd arta românească are privilegiul unui fenomen de o asemenea complexitate, cînd Bucureștiul are spații potrivite pentru mari expoziții monografice, cînd un organizator de expoziții precum Mihai Oroveanu cunoaște pînă în cele mai mici amănunte opera lui Apostu, atît în substanța cît și în spiritul ei, cum poate fi explicată reducerea unui artist atît de important la o simplă aglomerare
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
Ion Buzași În urmă cu câțiva ani apărea un număr monografic al revistei "Manuscriptum", cuprinzând și schița unei biografii și a ineditelor rămase de la poetul Șesurilor natale. În aceste pagini un loc aparte ocupau fragmentele din Spiritualitatea poeziei romanești (capitolele despre Grigore Alexandrescu și Lucian Blaga). Alte fragmente apăruseră anterior în
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
impresia că îl cunoaște, deși, cel putin cei mai tineri, nu-l știu decît din fotografia aceea din urmă cu mulți ani, reprodusa de reviste. Reviste care, atunci cînd a împlinit 60 de ani, l-au omagiat, unele - prin numere monografice (Jurnalul literar, Contrapunct, Vatra). * Acestora li se adaugă acum PARADIGMĂ lui Marin Mincu; în nr. 3-4 scriu despre Gheorghe Grigurcu, pe lîngă directorul revistei multilingve de cultură de la Constantă, si Adrian Popescu, Octavian Soviany, Ion Lascu, Ion Buzera, Marină Cap-Bun
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
Pernath." Vasăzică, pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat al edițiilor - nu există. Nu ne-ar păsa deloc cine există și cine nu pentru un oarecare Mircea Platon, dacă frazele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
conciziei. Aceasta ar fi, pe scurt, morală lucrării lui Gheorghe Stratan, Galileu! O, Galileu!, apărute la Editură Logos. Ea conține câteva studii care se concentrează asupra biografiei și activității lui Galileo Galilei, dar și asupra reconsiderării - accentuat critice - a literaturii monografice românești consacrate personalității savantului italian. an ceea ce privește studiile monografice an sine, cred că părerea cititorului mai puțin avizat, ale cărui preocupări nu șanț riguros științifice, concorda cu aceea a specialistului: gustul lui Gheorghe Stratan pentru corectitudinea informațiilor și pentru
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
Stratan, Galileu! O, Galileu!, apărute la Editură Logos. Ea conține câteva studii care se concentrează asupra biografiei și activității lui Galileo Galilei, dar și asupra reconsiderării - accentuat critice - a literaturii monografice românești consacrate personalității savantului italian. an ceea ce privește studiile monografice an sine, cred că părerea cititorului mai puțin avizat, ale cărui preocupări nu șanț riguros științifice, concorda cu aceea a specialistului: gustul lui Gheorghe Stratan pentru corectitudinea informațiilor și pentru exactitatea detaliilor, dublate de erudiție, dar mai ales de o
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
domeniul fizicii, al pun ăntr-adevăr an postura - semnalată, de altfel, si de H.R. Patapievici, cel care semnează postfața eseului - de a oferi, ăn sfârșit, publicului român o monografie judicioasa și competența a lui Galilei. Spun "an sfârșit", pentru că toate studiile monografice apărute până acum - ne arata tot Gheorghe Stratan - au fost fie aproximative, fie parazitate de ideologia comunistă. Spre exemplu, receptarea și critica scrierilor lui Galilei - vorbim iarăși strict de spațiul românesc - au ăntretinut imaginea plata și fără nuanțe a unui
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
care se cuvine să adăugăm mică Introducere sintetică din 1929) cea dintâi, pomenita fără titlu și de G. Călinescu, e cea mai rezistentă. Și dacă cea despre secolul al XIX-lea mai prezintă, totuși, interes (deși scriitorii nu șanț tratați monografic), cea despre perioada modernă, chiar 1936, e de o cecitate sămănătorista compactă, nimic de aici neputând fi reținut decât, poate, ca necesitate de disociere polemică. Și, totuși, are dreptate dl. Liviu Leonte, istoria lui Iorga despre secolul al XIX-lea
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
muzică, pînă cînd, în 1927, Brăiloiu, ținînd mult la Harry, îl numește secretarul Arhivei de folclor de pe lîngă Societatea Compozitorilor. E descoperit, pentru pasiunea să științifică față de folclorul muzical, de Dimitrie Gusti, integrîndu-l, în 1929, în echipa de cercetare sociologică monografica în satul Drăgus și avea coechipieri pe M. Vulcănescu, Paul Sterian, Petru Comarnescu, Margareta Sterian, Ț. Vianu, dr. Mîțu Georgescu, Traian Herseni, Emanoil Bucuta, Lena Constante, de care, acum, prima oara se îndrăgostește. Relația lor sentimentală s-a consolidat în
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
în formă ultima, cu îndreptările autorului, manuscris în care se păstrează originalul în limba latină, niciodată editat, al Istoriei Imperiului Otoman. Este fără îndoială cea mai senzațională dintre descoperirile acestui veac în domeniul literelor românești" (p. X). Reamintind principalele cercetări monografice consacrate în secolul nostru învățatului domn - ale lui N. Iorga (1901), I. Minea (1926) și P.P.Panaitescu (1958), în cadrul unei bogate bibliografii, înregistrate în anii din urmă de specialiști -, exegetul actual, care a întreprins cu un grup de colaboratori reeditarea
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
deosebirile dintre magiștri sînt cel putin tot atît de mari cît asemănările. * După ce a alcătuit un numar dedicat grupării, revista de la Pitești, condusă de Dumitru Augustin Doman, a conceput cea mai recentă apariție a sa (4 - 5) că un număr monografic Costache Olăreanu, ce ar trebui avut în vedere de colaboratorii lui Mircea Zaciu la Dicționar, pentru informația biobliografică de la sursă. Prezentîndu-si cu surîs subțire, sub titlul Ani, evenimente, operă, C.V.-ul (asemănător că ton cu acela al lui Mircea Horia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
un Isus (sic) printre cupe de șampanie". Minat de acelasi duh potrivnic, G. Călinescu insinuează că starețul Zosima ar avea concepții atee (!), iar creatorul personajului ar fi un "om modern, dar cu fantezie medievală"10). Ion Ianosi consacră un studiu monografic "cazului" Dostoievski, aducînd că "martori" în imaginarul proces pe Nietzsche, Berdiaev, Sestov, Camus, Gîde, Thomas Mann. Spre cinstea exegetului, concluzia - sau, în limbajul sau, "verdictul" - răsună plauzibil și în conștiința cititorului actual: românele sale, construite prin "împletirea polifonă, contrapunctata, armonizata
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
încercări ale unor grupuri din Uniunea Scriitorilor de a obține o relaxare a controlului de partid asupra literaturii, presei ș.a. Profitând de aceste precedente și de deschiderea mai multor arhive greu accesibile până acum, autoarea își poate îngădui să trateze monografic, pe larg și sistematic, atât constituirea și evoluția instituțională a mecanismului represiv, cât și dezvoltarea paralelă a unui păienjeniș de legături mai mult sau mai puțin oculte, dar foarte eficiente, cu alte instanțe ale puterii, „de la cenzura în redacții și
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
literatură și tehnologii moderne precum internetul și cărțile electronice. O temă specială a fost prilejuită de centenarul lui Bohumil Hrabal (1914- 1997); în fiecare zi a Târgului, admiratorii marelui povestitor s-au putut întâlni cu istorici literari, autori ai studiilor monografice sau cu cineaștii care au transpus opera hrabaliană pe ecran, inclusiv cu regizorul Jirí Menzel. Organizatorii au acordat o atenție deosebită expozanților din străinătate, printre care pe post de oaspete oficial al Târgului a figurat Ungaria. Să ne reamintim că
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
fulgurație pe Camil Petrescu, Arghezi, Sadoveanu, Vinea, Voiculescu, Mateiu Caragiale, Vladimir Streinu ș.a.), adevărații beneficiari ai bunei memorii a lui Bârna sunt alții. Personaje secundare ale literaturii, dar oameni cu destine fabuloase. Povestindule viețile, autorul capătă chiar o anumită morgă monografică. Nu izolează (ca atâția alții și, dacă e să fim drepți, ca el însuși în cazurile „statuare”) episoadeefigie, ci îi urmărește conștiincios, informându-se atât cât e posibil și colportând atât cât e plauzibil. Serviciul pe care-l face astfel
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
narator ce are experiența conducătorului. Psihologia adjunctului, altfel spus, a celui ce așteaptă, cu speranță, un acces la puterea interzisă - fără să devină realitate. E cazul vicelui, Mișu, din prologul romanului, dar și al bibliotecarei Temătoru, față de directoare - gazdele inspecției monografice. Subalternii sunt isteți și violenți, resentimentari, caragialieni, iar Nicolae Stan, ca în alte părți, furnizează cititorului, prin toate acestea, o deschidere teatrală, ce anunță desfășurări ample. Lumea din Apă neagră stă sub semnul stigmatelor, după cum e și Istoria. Trădarea lui
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
legăturile cu colegii veniți, la momente diferite, din România: Paris, 1952-1956 (p.105-141). Informații importante sunt puse la contribuție și în capitolul privind anul petrecut în Israel, unde se produce despărțirea principială de Gherasim Luca. Din această reconstituire - primul eseu monografic consacrat lui Dolfi Trost - două perioade rămân în oarecare umbră, respectiv cele două capete ale vieții și activității sale: anii debutului și ai afirmării sale, înainte de război (1936-1940) și ultimii, cei petrecuți în Statele Unite, despre care știrile sunt puține, indirecte
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
cules și publicat de Kunisch, Lorenzo Renzi despre metrica Luceafărului, Bruno Mazzoni despre recitirea variantelor etc.), în ultimul deceniu au început să apară și volumele care configurează diversele contribuții ale generației următoare de româniști, foarte variate, în cercetări cu caracter monografic, cum e aceea a Silviei Mattesini, Profilo di un genio desolato, din 1991, sau tematic: după Mihai Eminescu: nel laboratorio di „Luceafărul” (2006) al regretatului Marco Cugno, profesor la Universitatea din Torino și reputat traducător de poezie română, în 2011
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
deschidere spre modernitate și noutate metodologică într-o epocă opacă pentru asemenea căutări, satisfăcută în general de propria ei strălucire. Sarcina rejudecării acestui proces, încercată timid mai devreme, într-un moment mai degrabă ostil, de Titu Popescu (printr-un eseu monografic) și de noi înșine (printr-o ediție de "opere alese" oprită după al treilea volum), și-o asumă recent o autoare din generația care ne urmează, ajunsă acum la maturitatea care permite întoarcerea privirii spre predecesori și pretinde, totodată, întemeierea
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]