8,500 matches
-
redactor-șef al revistei de cultură istorică Clio, editată de Asociația Istoricilor Bănățeni, secretar științific al revistei Heliolopolis, redactor la revista religioasă Lumina Divină. Opera Domniei Sale este vastă și ne permitem să enumerăm câteva titluri: Monografia Școlii Generale Denta (1976), Monografia comunei Denta (1978), Monografia comunei Denta, județul Timiș, din cele mai vechi timpuri până în anul 1918 (1998), Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii (1996), Geto-dacii de neam valac-pelasg (1997), Destin, om, nume (1998), Din galeria oamenilor de seamă (2002), O
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
de cultură istorică Clio, editată de Asociația Istoricilor Bănățeni, secretar științific al revistei Heliolopolis, redactor la revista religioasă Lumina Divină. Opera Domniei Sale este vastă și ne permitem să enumerăm câteva titluri: Monografia Școlii Generale Denta (1976), Monografia comunei Denta (1978), Monografia comunei Denta, județul Timiș, din cele mai vechi timpuri până în anul 1918 (1998), Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii (1996), Geto-dacii de neam valac-pelasg (1997), Destin, om, nume (1998), Din galeria oamenilor de seamă (2002), O școală a Fabricului (2002
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
ocupațiilor sale la tipografia eparhială, a încredințat-o scriitorului Gala Galaction (Preotul Grigore Pișculescu). Avea în manuscris, gata de tipărire, un istoric de 200 de pagini al Mănăstirii Govora, o dezvoltare a tezei sale de licență în teologie, și o monografie a mănăstirii Bistrița, iar în curs de definitivare Viața Sfântului Grigorie Decapolitul. Recunoscând roadele strădaniilor sale, depuse timp de 20 de ani de preoție, autoritățile eparhiale l-au cinstit cu toate rangurile bisericești (sachelar, iconom și iconom stavrofor cu drept
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn 1352 prin care mânăstirea Câmpulng a fost înzestrată cu moșia Bădești - Lespedea de pe mormântul lui Nicolae Alexandru voievod din Câmpulung din anul 1364 (Gheorghe Pârnuță și George Nicolae-Podișor, Monografia Școlii generale Nae A. Ghica din Rucăr-Argeș Referință Bibliografică: Știința de carte la Rucăr în sec. XIV-XVI / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Am stat în el, supraviețuind. Dacă mai stăm mult, se sperie iadul. Într-o existen’ă milenară, să bagi frica în neamul lui Scaraoschi, înseamnă că nu s-a stins candela din fiecare. Vâlceanul Dumitru Drăghicescu, publică în 1907 prima monografie asupra sufletului nostru național, în lucrarea intitulată “Din psihologia poporului roman”: “Din punctul de vedere al întregului neam românesc, cea dântâi observare de făcut este că națiunea română, propriu-zisă, nu este încă pe deplin făurită. Rolul formativ al istoriei noastre
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ndestin_secret_dona_tudor_1333601752.html [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
cupcean, cu părere de rău trecut deja de 11 ani în eternitate Petre Ciobanu, fiul satului, care se stabilise cu traiul în orașul Brașov, cel care ani de-a rândul, ajutat fiind de alți doi cupceni, a trudit la apariția monografiei istorice a baștinii. Pe urmă câțiva ani n-am prea avut prin cine să transmitem ceea ce am publicat eu aici, și doamna Mariana acolo, dar niciodată n-am uitat una de alta. Tocmai din această pricină eu personal am doar
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
nu este scutită nici Ortodoxia. (Cf. Andrei Fărcaș - http://www.graiul.ro/2016/ 01/22/o-lucrare-exhaustiva-despre-ortodoxia-maramureseana/ - 22.01.2016/09.03.2016). * Cea de-a două lucrare a ieșit de sub tipar, tot la sfârșitul anului trecut, și este vorba de monografia mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Maramureșului și Sătmarului, o carte-album în format A4, de peste 250 de pagini, tipărită color în întregime, pe o hârtie de foarte bună calitate. Cartea a apărut la Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
și Sătmarului, și poartă titlul semnificativ: „Mănăstirile și schiturile din Eparhia Maramureșului și Sătmarului - Chivote ale Credinței”. Volumul este, de fapt, dedicat împlinirii a douăzeci și cinci de ani de la reactivarea Episcopiei Maramureșului și Sătmarului și Anului Misiunii Parohiei și Mănăstirii azi. Monografia ilustrată privitoare la aceste frumoase și binecuvântate vetre monahale - adevărate și veritabile Chivote ale Credinței, Mănăstirile și Schiturile din Eparhia, istorică, strămoșească, românească și voievodală a Maramureșului și Sătmarului, alcătuită și întocmită, ca urmare a îndemnului atât de potrivit și
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
crezul lor ortodox decât orice speculație sau curent religios ademenitor, fiind parcă înrădăcinați în pământul ce le-a fost plămadă și în biserica ce le sfințește pământul care i-a plămădit. Cititorii care vor lectura, accesa și consulta rândurile acestei monografii și vor vedea imaginile atât de frumoase ce îmbogățesc imagistic volumul, vor afla la fiece pagină, în cuvinte sau în fotografii, memento-uri ale statorniciei în ortodoxie și mărturisiri ale unor trăiri autentic și nedezmințit românești. Prin urmare, volumul de
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
meleagurile natale cea mai importantă operă a sa, Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu. A avut loc apoi o vizită la Casa muzeu „Constantin Brâncuși” din Hobița, urmată de vernisarea unei expoziții de costume populare, prilej cu care s-a lansat și „Monografia satului Brădiceni” (realizată de I. Pozdărăscu și I. Cârstea). „Seara de poezie” a fost susținută de membri ai Teatrului Nostrum, cu participarea specială a poetului N. Dragoș. A doua zi a avut loc simpozionul „Brâncuși la el acasă” la Liceul
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
Îl însoțește cu recitaluri de nai pe dr. Vasile Șoimaru, autorul albumului „Românii din jurul României” (în două volume), prin mai multe județe le Țării, fascinat de frumusețile și miracolele plaiurilor românești. În toamnă, admiratorii și fanii sunt așteptați la lansarea monografiei „Păstorul solist sau naiul lui Vasile Iovu”, autor Rodica Iuncu. Profesor universitar, Artist al Poporului din R. Moldova (2000), deținător al Ordinului Republicii și al Ordinului „Meritul cultural” în grad de ofițer al României (2015). -------------------------------------- Tamara GORINCIOI: Maestre, vă trageți
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
cele 140 kilograme permise să luăm cu noi la plecarea din România, una era plină cu cărți. Pentru acestea am înălțat singuri, pe doi stâlpi de metal, niște rafturi ... Pe ele și-au găsit locul biografii de Henri Troyat, câteva monografii, volume de literatură română și universală. Ne minunam constatând ce aer impunător a căpătat odaia mare cu biblioteca aranjată, cu perdelele aduse de-acasă, atârnate la fereastră! Emoționată de toate aceste aduceri aminte, Florica dibui după cutia din care scoase
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
ro- manul „Amor vagabond „ și nuvela „Marița”, au dispărut o dată cu ca-sa fratelui său, Costel, preot la Murgaș, în urma distrugerii ei de către o bombă în timpul războiului. În urma semnării unui Contract cu Editura Fundațiilor, prin care se angaja să scrie o monografie a Craiovei, Bogdan Amaru se deplasea- ză în capitala Olteniei pentru documentare. Aici cunoaște personalitați marcante, printre care pe poeta Elena Farago, pe C. D. Fortonescu etc. Cu materialul adunat pleacă de la Craiova la Budele, unde putea să redacteze lucrarea
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_bogdan_amaru_al_florin_tene_1334047655.html [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
scrieri rămân ne -publicate. Se internează la Spitalul din Rm. Vâlcea. Boala se agravează. Este internat la Spitalul „Filantropia” din Craiova. De aici, cu sufletul și a-ripile frânte ca un albatros, se întoarce la părinți, în Budele. Încearcă să termine Monografia Craiovei, dar boala nu-l slăbește și-l macină psihic și fizic. Într-o scrisoare se destăinuie : „Nici puterea de a visa nu o mai am. Acum gândul meu nu mai zboară spre viitor!”. Dă în tuberculoză. Suferă mult. Nu
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_bogdan_amaru_al_florin_tene_1334047655.html [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
Dicționar de neologisme și abrevieri recente”, coautor, Cuvânt înainte Prof.dr.dr.h.c.mult. Maria Iliescu, Editura Scrisul Prahovean, Cerașu, jud. Prahova, 2003 Volum de poezii "Nori în soare", cu o Prefață de Livia Ciupercă, Editura Singur, Târgoviște, 2015 Colaborator la realizarea „Monografiei învățământului ploieștean”, Editura Karta Graphic, Ploiești, 2007 Colaborator și consultant al „Dicționarului enciclopedic de marină”, ediția a II-a, Editura Semne, București, 2010 Reportaje și cronicidespre sărbători folclorice, religioase, literare, articole de literatură, lexicologie, metodica, gramatică publicate în reviste: „Glas
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
Domnul Țene a vorbit publicului și despre cărțile nou apărute: „Un album de sufletˮ, de Ion I. Părăianu; „Poezia în afara hotarelor/ Poesia Oltre Confiniˮ, apărută la Montreal, realizată Teodora Stanciu (traducător) din Italia; „Filiala Maramureș în primul an de ființareˮ; „Monografia Regimentului 221 mecanizat...ˮ , semnată de col. (r.) Ioan Cordovan și „La grădiniță. Ne formăm, jucându-ne noi învățămˮ, de Lucia Elenă Locusteanu. Au fost recomandate și periodicele „Agora literarăˮ a Filialei Orhei a LSR, „Sămănătorulˮ și „Moldova literarăˮ. Iulian
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1450441912.html [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
I la Concursul Național de Material Didactic inițiat de Ministerul Învățământului pentru Modelul Atomului de Hidrogen, inclus atunci în toate laboratoarele de fizică si chimie din liceele si universitățile dn România. A publicat în Revista ORIZONT din Bacău și în monografiile Colegoiului Național „Vasile Alecsandri” din Bacău (Ani, Chipuri și Voci 1921 - 2006/ Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2006; Ani, Chipuri și Voci 1921 - 2011/ Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2011) La aproape 92 de ani a debutat în
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428655793.html [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
Atomului de Hidrogen, inclus atunci în toate laboratoarele de fizică si chimie din liceele si universitățile dn România. A publicat în Revista ORIZONT din Bacău și în monografiile Colegoiului Național „Vasile Alecsandri” din Bacău (Ani, Chipuri și Voci 1921 - 2006/ Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2006; Ani, Chipuri și Voci 1921 - 2011/ Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2011) La aproape 92 de ani a debutat în volum la Editura ATENEUL SCRIITORILOR din Bacău la începutul anului 2015 cu MEMORIILE
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428655793.html [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
liceele si universitățile dn România. A publicat în Revista ORIZONT din Bacău și în monografiile Colegoiului Național „Vasile Alecsandri” din Bacău (Ani, Chipuri și Voci 1921 - 2006/ Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2006; Ani, Chipuri și Voci 1921 - 2011/ Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2011) La aproape 92 de ani a debutat în volum la Editura ATENEUL SCRIITORILOR din Bacău la începutul anului 2015 cu MEMORIILE UNUI OFIȚER DE ARTILEFIE: LICEUL MILITAR DIN CERNĂUȚI, AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL: PE
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428655793.html [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
Mariana Zavati Gardner - The Bees, în Mysteries of the World, New Fiction, Peterborough UK 2004 Mariana Zavati Gardner - Costel’s Day, în Echoes on the Wind, New Fiction, Peterborough UK, 2005 Preda Marin (coordonator) - Ani, Chipuri și Voci 1921 - 2006/ Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2006 Mariana Zavati Gardner - Miss Mariana in Black and White, Daily Mail/ Central Publishing Services UK, 2006 Cambridge Blue Book of International Biographies, UK Editions 2006, 2007 General de Brigadă(r) Emil Gheorghiță și Colonel
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428655793.html [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
Cârlova”, București 2007 International Who’s Who, UK Edition 2007 Emilian Drehuță (coordonator) - Enciclopedia Județului Bacău, Editura Agora, Bacău, 2008 Mariana Zavati Gardner - Bacău-London, înainte și-napoi, Editura Sitech, Craiova, 2010 Preda Marin (coordonator) - Ani, Chipuri și Voci 1921 - 2011 / Monografia Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, 2011 Cornel Galben - Personalități Băcăuane vol.V, Editura Corgal Press Bacău 2011 Mariana Zavati Gardner - Bilet dus-întors - OPERA OMNIA, Editura TipoMoldova Iași 2013 În periodice: Mariana Zavati Gardner - Grădina cu stupi, în revista Ateneu, mai
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428655793.html [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
unor personalități alese, care marchează știința și cultura poporului. Astfel, aflăm despre noul Rector al Universității tehnice a Moldovei, dr.hab.,prof.univ.int. Viorel BOSTAN, „cercetător științific superior”, „reputat cadru didactic”, „implicat plenar în pregătirea specialiștilor”, conducător de doctorat, autor de monografii și articole științifice publicate, inventator de marcă, personalitate științifică formată și recunoscută pretutindeni, „care va reuși să realizeze programul său de dezvoltare a Universității”. În acest capitol, pe lângă personalitățile elogiate, sunt menționate atitudini colective ale intelectualității moldovenești, de mare rezonanță
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe la începutul anului în curs, o doamnă, aproape uitată de cei rămași la vatra în care dumneaei s-a născut și a copilărit, m-a contactat printr-un mail. Citise monografia comunei Miroslovești (care include și satul său natal), între ai cărei autori mă aflu. În mesajul său își exprimă sensibilitatea la atașamentul nostru, al celor rămași acasă, în a releva și consemna în carte valorile locale, cele moștenite și cele
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1443548703.html [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
na Tamara Antal a fost întâmpinatată de vizitatorii expoziției inaugurale cu deosebită căldură, primind omagiul binemeritat ca fiică a locului, întoarsă apoteotic Acasă după o perioadă de anonimat impardonabil. De această absență nemeritată s-au declarat, cu regret, responsabili autorii monografiei comunei, cei care nu au avut inspirația să-i “ia urmele” consătencei lor, urme atât de adânc înfipte în solul mirosloveștean, în nisipul râului Moldova, scăldătoarea copiilor perindați prin timpul mirosloveștean, înainte și după atestarea documentară a acestei localități aflate
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1443548703.html [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]