151 matches
-
acestă postură când puterea de decizie te Înalță pe treptele cele mai Înalte a Îndrăznelii nu rostise cuvântul decisiv, atunci când...?? Hotărârea era luată. Observând-o pe Directoare În mijlocul unor Îngrămădiri de oameni, Își potrivi vocea să fie cât mai sonoră, monologând,cu vocea Încordată la maximum. „Tatiana, Tatiana...! Jur, te iubesc și... doresc, să fii amanta mea...!!” Rostind aceste jignitoare cuvinte, marele Îndrăgostit avu o secundă de luciditate. Vocea lui de bariton, izbuti să stopeze activitatea din curtea depozitului de vinuri
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ca altă lume...!” Îl privi sfidător, ironizându-l. „Cum se face mă Mingoti, ești fără muncă, vagabondezi, șantajezi pe unul și pe altul Însă, miliția nu te vede...? Se pare dacă nu mă Înșel, ești favorizat...?!” „Fiecare cu norocul lui...” - monologă Mingoti. „Sunt extrem de grăbit. Am avut trecere pe aici, ce să fac, nu am rezistat tentației de-a saluta vechii prieteni. La revedere...” Tony Pavone Îl privi cum se depărtează, apoi după câteva momente de cumpănă Îl strigă. „Cer scuze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
impute delapidrea secolului douăzeci golind visteria țării...! Iar În ce privește, abuzul de putere al acestui lucrător al poliției, cu tot respectul vă rog, să fie Încadrat În articolele din Codul Penal...! Bună ziua...” Se Îndreptă către eșire când presupusul colonel Îl reținu monologând. “Numai o clipă tovarășe inginer...!” - Îi luă mâna cercetând curios inelul din aur Încrustat cu diamante ce-ți fulgera privirea, scoțând tendențioase sunete de admirație, e din aur...? Dar lănțișorul acesta din jurul gâtului cu Isus Hristos răstignit pe cruce...?” Tony Pavone
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
unele relații În sferele cele mai Înalte a societății...! Șeful de echipă se făcu nevăzut, iar Tony Pavone intră direct În subiect. “Stimate domn, am Înțeles: Îmi pute-ți procura zece mii metri pătrați de carton asfaltat. E adevărat...?” Necunoscutul zâmbi, monologând. “Desigur...Mai mult. Dacă doriți, cherestea, tablă zincată, ciment, faianță glazurată și orice material care pleacă la export vă stau la dispoziție...Cu unele atenții materiale, pot deschide toate ușile...!” Tony Pavone Îl spionă câteva momente,articulând. “Cam la ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mine.” „Bănuiam eu. Acest mitocan e atât de periculos fiind instruit la școala de pardid a perfidei Securități de o așa manieră ce ne face și pe noi ne ferim de el.” Maiorul se ridică de pe scaun presupunând sfârșitul vizitei, monologând. „Trăim timpuri grele, domnul meu. E o fericire să fi-i milițian...? Nicidecum. Fără odihnă muncim douăsprezece ore zilnic, iar În repaus duminical trebue să anunțăm dispecerul unde plecăm, la ce oră venim acasă pentru a fi chemați În caz
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
aud de numele lui, fac alergie. Câtă Îndrăzneală auzi dumneata domnule, să reclame un colonel de miliție guvernului...! Om cu capacitate profesinală Însă, colonelul Pană a dat dreptate hainei militare sfătuindu-mă să aprofundez investigațiile...!” - Goli la rândul său paharul monologând. “Nu scapă el ușor din mâinele mele cu toate relațiile lui ce mă bombardează să termin aceste investigații ce durează de multă vreme. Este adevărat,nu am nici un fel de probă a vinovăției sale dar, urmează să fie fabricate...!!” Maiorul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la birou după orele de program și observăndu-l pe Gică Popescu În biroul lui, se prezentă la acesta cu un dosar de producție ce apărea cu unele nepotriviri financiare. Îl privi câteva momente, apoi se așeză pe scaunul din fața biroului, monologând. “Domnule Gică Popescu, fiți drăguț ca Întodeuna,verificați Încasările...! Mi-ar face plăcere să cunosc dacă această factură a fost onorată parțial or În totalitate...!” Gică Popescu nu răspunse imediat. Îi luă dosarul din mână, răsfoi câteva pagini neglijent, ca
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pavone rămase mut de uimire. Această Întrebare nu se aștepta să i’o adreseze cineva și efectiv nu știa ce să răspundă. De fapt, nimeni nu-l informase cu certitudine care era Întradevăr vina lui. Să nu pară ridicol totuși, monologă. „Nu sunt sigur...! Complicitate la delapidare ori ceva asemănător. Dar, dumneata...?” „Abaterea mea e mult mai gravă!! Încercare de trecere frauduloasă a frontierei cu granița Jugoslavă...! Mi-au fixat Încadrarea penală ce variază Între cinci și șapte ani de Închisoare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și fără aceste cadouri. Spune, te ascult...!” „Doresc ca toate analizele efectuate asupra prietenului meu Tony Pavone, să le examinăm Împreună și numai după aceea să fie arătate bolnavului. Vă rog din suflet, ajutați-mă...!” Directorul privi admirativ frumoasa fată, monologând. „ La votre dispozition...!” Însfârșit, cele câteva zile În care fură efectuate aproape toate testările pentru depistarea presupusei Înbolnăviri trecură Întradevăr, pentru Atena cu o Încetineală greu de imaginat ca În final bănuielile fetei să fie confirmate. Suferințele Îndurate, starea de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
searbădă, fără sens În cazul unei dispariții a prietenului meu drag...!” Pentru moment, directorul rămase fără grai. Să dăruiești viață riscânduți viața ta, e o faptă ieșită afară din comun. Cufundat În calcule cardio - vasculare, directorul o mai privi admirativ, monologând. „ Atena, ești formidabilă. La drept vorbind nu m’am așteptat la acest sacrificiu cu urmări suficient de periculoase. Micșorarea cantității de sânge din corpul tău, poate determina o anemie pernicioasă ori alte simptome biologice cu urmări violente. După cum ți-am
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fixându-și privirea pe burdușita bibliotecă În care multe genii ale omenirii fuseseră studiați În timp ce următorii erau În așteptare să le vină rândul apreciind valoarea lor În folosul umaanității...! Părând a fi oarecum contrariat de curățenia locului, de valorile materiale, monologă. „Suntem În posesia unor informații Întemeiate: ave-ți În propietate personală zeci de mii de dollarys și altă valută occidentală, bijuterii de aur peste limita admisă de lege, precum și armă de foc fără autorizație. Este adevărat...?” „Mă credeți pe cuvânt
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
relații Înalte la serviciul pașapoarte, suficient de abătut: Atena nu primise Încă viza iar el urma să plece În lumea largă de unul singur. Zâmbitor acesta, evident mulțumit deorece Tony Pavone plătise până la ultimul bănuț Înțelegerea făcută, Îi strâse mâna, monologând. „Atena a opținut viza de călătorie turistică În, Germania Federală. Prezintă-te la mine cu restul banilor iar fata se poate duce să-și ridice pașaportul. Ești, mulțumit...?” Emoționat, Tony Pavone Îl Îmbrățișă lăcrimând. „Mărturisesc dragul meu prieten, ești fenomenal
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să admir. Cine știe, poate când vom avea bani...!!” „Eu sunt de părere să nu te pripești. De exemplu am zărit viza-vi o vitrină burdușită cu tot aurul din lume...! Propun să tranversăm, poate-ți schimbi părerea, alegând altceva...!” - monologă el, luând’o de braț. Cei doi emigranți, catapultați de soartă și destin, priveau halucinați În interiorul acestei vitrini ce era plină la refuz cu diferite obiecte din aur sub toate formele, În care unele pietre colorate te determina să nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o mică angoasă. Acum o oră a bătut la ușă cineva (pentru prima oară într-o lună). Era Phil, autisul. E un bărbat un pic mai tânăr decât mine, agreabil și destul de greu de „depistat” ca diferit, mai ales când monologhează. A venit să mă întrebe dacă toate lucrurile sunt OK, dacă funcționează. Apoi, cale de o oră a tot povestit. A încercat să mă facă să înțeleg ce e cu autismul. De pildă, că nu poate gândi și scrie simultan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
rotației lungi monologuri, în care fiecare din cele patru stele era lăudată după toate rigorile artei, scuzată și explicată ca atare de celelalte trei. Astfel, după ce batjocoritul Lorne a fost alungat din dormitorul conjugal, fecunda Caduta, obosită de atâtea nașteri, monologhează plină de prefăcătorie despre eșecul ei în a satisface un asemenea spadasin cum e soțul ei. Ori din nou: după ce Butch e bătută de Spunk, ea îi spune Cadutei că l-a provocat deliberat pe acest poet năbădăios și visător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
orînduire ar fi trebuit să-și făurească propria cultură. Inventînd cu consecințe imprevizibile reguli, omul a creat un mod de supraviețuire care a ucis forme ce-ar fi trebuit salvate măcar atîta vreme cît rezistau supraviețuitorii lor. Goilav continua să monologheze. Creator ori nu, omul rămîne un creat. În răstimpul milioanelor de anotimpuri necesitatea i-a format nu numai condiția fizică, ci și una sufletească: fără protejarea ei, schimbările îl împing în prăpastie. Picasem la Goilav fără un motiv aparent și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Lecție pe Ostrov”, Editura Junimea, 1995, și „Îngândurat ca muntele de sare”, Editura Helicon, Timișoara, 1996. În paginile lor, nici urmă de idealuri politice. Fiecare sonet distilează din tescovina existentului înconjurător, vegetal sau carnal, îndepărtat sau apropiat, idei esențiale. Poetul monologhează cu o ființă se pare iubită dar ireală, absentă, ce-i ațâță doar imaginația, purtându-l prin toate chinurile și înfățișările metaforei, fără să-și semnaleze în vreun fel participarea concretă prin cuvânt sau faptă. Dar ea va rămâne axa
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
de exemplu, tot despre mizeriile poheziei; atunci urlam de pe canapea : „Guraaa !“ și prietenul tăcea, avea impresia că îl terorizez. Firește, vizitam și fete, n-am să insist, am să spun doar că la atelierul Mariei petreceam ore decente, în fața ei monologam despre orice, despre cât e de rău pe lume, despre dragoste și despre libertate, îmi aminteam adeseori deviza țesută pe vesta lui Marat : „Vivre libre ou mourir !“, în fața ei îmi plăcea să vorbesc, eram politicos și blând, nici n-o
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Altminteri, vorbitul de unul singur nu rezolva nimic. Mecanismul fizic al scriiturii, pe care atâta vreme îl acceptasem, îmi intrase prea mult în sânge. Dresajul, măcar al vitezei sale de turație, își punea și aici, vrând-nevrând, amprenta. Continuam totuși să monologhez. Încercam tehnici de comunicare directe și dure, asupra cărora n-am să insist. Dar și atunci, ca și acum, volutele pohetice îmi subminau puterea de respingere totală a dresajului, poate singura în stare să mă scoată din impas. Toate acestea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
pentru Literatură, București, 1969, pp. 40-51 (reluat cu modificări în Avangarda în literatura română, Ed. Minerva, București, pp. 397-407): „Ceea ce izbește în manifestele avangardiste, indiferent de nuanță, e teatralitatea lor. Militantul avangardei își compune cel mai adeseori o postură dramatică, monologînd cam pe aceleași teme (...) trecînd de la filipica tunătoare la entuziasmul ardent, de la clovneria studiată la mina ursuză și chiar tragică a celui neînțeles și înfrînt. (...) Se joacă, de la un moment dat, un rol ce trebuie interpretat cît mai convingător”. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
regulă: - Ce ai, Laur? - N-am nimic, mamă, sunt obosit de pe drum - Hai în casă, trebuie să dormi puțin. La insistențele ei se duce în casă și se întinde în pat. Gândul îi zboară continuu, obsedant la același subiect și monologhează. - Numai eu sunt de vină, Gabriela nici nu a știut de mine. Sunt timid, aparent sunt sigur pe mine dar în cazul ei n-am avut curajul să-i destăinuiesc iubirea. Din prima clipă când am zărit-o, nu cred
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
apuce de o nouă analiză. De aici, imposibilitatea dialogului. Nu aude decît dangătul unui singur orologiu, al lui, nu înțelege întrebările care i se pun, căci acestea presupun un sistem diferit, o îndoială de principiu, lucruri inexistente pentru el. Așadar monologhează, monologul fiind prin excelență actul predării. Intolerant cu orice fel de obiecții, se lasă ușor cuprins de ispita digresiunilor, a afirmațiilor repetate chiar, reluînd cuvînt cu cuvînt ceea ce auditoriul știa deja demult. Pedagogia actuală a găsit în economie un teren
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alta, e un eveniment viril profesional, un episod fulgerător. Un rapt, o inspirație, niciodată un fapt definitiv, pentru că formele din univers sunt multiple și ochiul e mereu solicitat de inedit. Simpozionul continuă multă vreme astfel, cu aplicațiuni. De fapt, Ioanide monologa, și-n timp ce vorbea părea a se gândi la altceva. Erminia se arătă cu deosebire interesată, Hergot nu rămase indiferent, și deși în carnetul său a notat în acea zi numai "insomnie", e de presupus că aceasta a fost
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În lumea spiritului, tăcerea poate avea cel puțin următoarele semnificații: 1. Dialogul, ca formă de mișcare a spiritului, este o alternare a vorbirii cu tăcerea. A nu ști să taci înseamnă, în aceste condiții, a ține spiritul pe loc, a monologa prostește, a te învîrti în cercul finit al propriului tău spirit. Deci, hemoragie verbală, logoree. 2. Tăcerea este, în alt sens, un principiu autodidactic, e etapă necesară în orice Bildung, paidee. Este acea perioadă de "primim marfă", de regenerare spirituală
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o vină. Inteligența computațională locvace poate fi groaznică uneori. Unele dintre aceste comentarii pot interveni În conversația explicită printr-o conversație ocultă și dojenitoare, care dedublează dialogul În așa fel Încât se intercalează două persoane care vorbesc și două care monologhează pe ascuns, ajungându-se ca nimeni să nu se mai Înțeleagă cu nimeni. Iată un exemplu pe care l-am luat din Aaron Beck: LAURA: Stai acasă În seara asta? Cred că am gripă. FRED: I-am promis că Îi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]