144 matches
-
Mononucleoza infecțioasă sau "boala sărutului" este o boală acută, infecțioasă, transmisibilă, produsă de virusul Epstein-Barr (un herpes virus ADN). În țările tropicale acest virus produce limfomul Burkit și carcinom nazofaringian, iar în țările temperate produce mononucleoza infecțioasă. Evoluția bolii este benignă, manifestările fiind: febră, angină, adenopatii care se pot asocia hepatosplenomegalie,icter,exantem maculo-papulos. Rezervorul de infecție este uman iar purtătorii pot sau nu să dezvolte boala.Contagiozitatea este din primele zile de incubație, până la 21
Mononucleoză infecțioasă () [Corola-website/Science/318975_a_320304]
-
refractar/ recidivant Infecții și infestări Foarte frecvente : herpes zoster ( inclusiv forma diseminată ) Frecvente : Mai puțin frecvente : septicemie , bacteriemie , pneumonie pneumococică , bronhopneumonie , infecții ale tractului respirator superior și inferior , infecții de cateter , infecții pleurale , infecții cu Haemophilus , infecții cu citomegalovirus , gripă , mononucleoză infecțioasă , varicelă , infecții ale tractului urinar , gastroenterită , infecții candidozice , infecții micotice , nevralgie postherpetică , candidoză orală , blefarită , septicemie , infecții .. Tumori beningne și maligne ( inclusiv chisturi și polipi ) Mai puțin frecvente : sindrom de liză tumorală ( vezi pct . 4. 4 ) . Tulburări hematologice și
Ro_1121 () [Corola-website/Science/291880_a_293209]
-
refractar/ recidivant Infecții și infestări Foarte frecvente : herpes zoster ( inclusiv forma diseminată ) Frecvente : Mai puțin frecvente : septicemie , bacteriemie , pneumonie pneumococică , bronhopneumonie , infecții ale tractului respirator superior și inferior , infecții de cateter , infecții pleurale , infecții cu Haemophilus , infecții cu citomegalovirus , gripă , mononucleoză infecțioasă , varicelă , infecții ale tractului urinar , gastroenterită , infecții candidozice , infecții micotice , nevralgie postherpetică , candidoză orală , blefarită , septicemie , infecții .. Tumori beningne și maligne ( inclusiv chisturi și polipi ) Mai puțin frecvente : sindrom de liză tumorală ( vezi pct . 4. 4 ) . Tulburări hematologice și
Ro_1121 () [Corola-website/Science/291880_a_293209]
-
diferite boli microbiene. De asemenea, rănile sângerânde de la nivelul gurii (gingii, buze, limbă, etc) pot fi un factor de transmitere a unor viruși periculoși, cum ar fi virusul HIV, virusul B sau C. Prin sărut se pot transmite viroze, gripa, mononucleoză infecțioasă, infecții ale tractului respirator, herpes, gingivite, candidoza bucală sau meningita. Sărutul, în semnificația culturală generală, reprezintă expresia emoțională care oglindesc sentimentele de iubire ale unei persoane către o alta. Sărutul poate avea implicații afective, romantice, erotice, sexuale care permit
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]
-
să funcționăm, indiferent de specialitate, pe principiul „medicinei bazate pe dovezi”, rolul interdisciplinarității este esențial. În ceea ce privește patologia infecțioasă, legătura acesteia cu practica stomatologică este una complexă, fiind vorba, pe de o parte, de recunoașterea unor boli infecțioase, cum sunt rujeola, mononucleoza infecțioasă, HIV, cu debut clinic în sfera sistemului stomatognat, iar pe de altă parte, boli cu legătură epidemiologică, în sensul posibilității transmiterii infecției prin manevre stomatologice: infecția cu virusul hepatitic B, C, HIV, gripa și alte boli cu posibilitate de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
avut o atracție iresponsabilă față de buzele guvernantei mele, o țigancă veselă și-apetisantă: erau călduțe și miroseau bine, a nu mai știu ce. Le-am ciupit și le-am sărutat atâta, până m-am ales la patru ani cu-o mononucleoză. Boala părea nostimă, mă îngălbenisem și umpleam oala de noapte cu un lichid roșu, ca Bem-Bem-ul. Febra mă răsfăța ușurel. Sigur că nu puteam privi înăuntru, să-mi văd ficatul acoperit cu plăci negre și fărâmicioase: n-aș mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
autoimună, cu reacție inflamatorie perineuronală severă, cu edeme ale tecii de mielină și reducerea până la dispariție a conducerii nervoase. Cele mai multe cazuri de LGB sunt determinate de infecții virale ale tractului respirator sau gastrointestinal, infecții cu Chlamydia, CMV, hepatită B, HIV, mononucleoză, micoplasme. Uneori, vaccinări cu virus viu atenuat pot induce episoade de LGB, ca de exemplu vaccinare antigripală sau antirujeolică. Se mai cunoaște și sub o serie de alte denumiri, precum: polineuropatia acută idiopatică, polinevrita infecțioasă sau polineuropatia demielinizantă inflamatorie acută
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adenopatiilor hilare, avînd în vedere cele de mai sus: 1. Adenopatiile hilare datorate unor afecțiuni inflamatorii: A) Cauze bacteriene: Tuberculoza primară forma manifestă. Asocierea Tuberculoză-SIDA. Pneumonii bacteriene nespecifice: hemophilus influenzae. B) Microorganisme atipice: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia psitacii. C) Virusuri: rubeolic, mononucleozei infecțioase, varicellei. D) Fungi: Histoplasma capsulatum și Coccidioides immitus. E) Paraziți: eozinofilia tropicală determină adenopatii hilare bilaterale. 2. Adenopatiile hilare datorate unor boli neoplazice: A) Cancerul bronho-pulmonar primitiv; B) Cancer pulmonar metastatic (localizarea primitivă la nivelul gastric, colonului, sînului, uterului
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
celule. Hiperkaliemia inhibă amoniogeneza renală și amoniuria; acest defect de acidifiere al urinii favorizează acidoza tubulară hipercloremică (tip IV). Acidoza favorizează hiperkaliemia. 17.2.2. Diagnostic etiologic Trebuie eliminată pseudohiperkaliemia ce apare în hemoliză, recoltare cu stază, trombocitoză, leucocitoză severă, mononucleoză. Hiperkaliemia adevărată se poate produce prin următoarele mecanisme: Scăderea excreției renale de potasiu; Transfer excesiv de potasiu celular spre plasmă; Distribuție anormală de potasiu; Aport exogen exagerat. a. Scăderea excreției renale de potasiu: • insuficiența renală acută oligoanurică: hiperkaliemia este consecința directă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
autoimun caracteristic patogeniei T1DM. Astăzi se știe că perioada preclinică a DZ de tip 1 este lungă, de ordinul lunilor sau chiar anilor. De aceea, relația stabilită între apariția diabetului de tip 1 și unele infecții virale recente (parotidită, rubeolă, mononucleoză infecțioasă, infecții cu virus citomegalic, etc.) ar trebui interpretată ca o intervenție a factorului viral în agravarea unui proces diabetogen latent, cu trecerea din faza de autoimunitate în faza clinic manifestă. Mai multe virusuri au fost descrise ca fiind asocaite
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
biochimice (metabolice, hepatice, renale). Hemoleucograma poate orienta asupra tipului de infecție, fără a preciza etiologia. În general, infecțiile bacteriene determină leucocitoză cu polinucleoză, infecțiile virale determină leucopenie cu limfocitoză, iar infecțiile parazitare se manifestă cu eozinofilie. Există și excepții, precum mononucleoza infecțioasă, caracterizată de leucocitoză, deși este o boală virală, sau septicemia severă cu bacili gram negativi, însoțită de leucopenie, deși este o boală bacteriană. Sindromul inflamator biologic este evident în majoritatea bolilor bacteriene, dar nu este caracteristic bolilor virale. Sindroamele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și virale; Să identifice formele particulare de angină din mononucleoza infecțioasă și difterie, precum și criteriile clinice, paraclinice și epidemiologice pentru diagnosticul acestor boli; -Să cunoască atitudinea de urgență în cazul difteriei. Faringele este regiunea anatomică aflată la intersecția căilor digestive și aeriene, situație care-l expune cu ușurință infecțiilor cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă). 5.2 Angine Considerații epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor; pentru etiologia streptococică se preferă Penicilina G sau V timp de 7 zile, urmată de Moldamin. 5.3 Mononucleoza infecțioasa Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr, manifestată cu febră, angină, poliadenopatii și modificări hematologice caracteristice, persistente mult timp după remisiunea bolii. Epidemiologie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor; pentru etiologia streptococică se preferă Penicilina G sau V timp de 7 zile, urmată de Moldamin. 5.3 Mononucleoza infecțioasa Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr, manifestată cu febră, angină, poliadenopatii și modificări hematologice caracteristice, persistente mult timp după remisiunea bolii. Epidemiologie Sursa infecției este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr, manifestată cu febră, angină, poliadenopatii și modificări hematologice caracteristice, persistente mult timp după remisiunea bolii. Epidemiologie Sursa infecției este omul bolnav, cu forme aparente sau inaparente de mononucleoză infecțioasă (MNI). Receptivitatea este generală. Incidența maximă se înregistrează între 14-16 ani la fete și 16-18 ani la băieți. Transmiterea bolii se face de cele mai multe ori direct, pe cale aerogenă sau prin salivă. Infecția după transfuzii sau transplant de la donator cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau papulo-veziculos apare spontan în 5-10% dintre cazuri, frecvența erupției crescând semnificativ după administrarea ampicilinei (50-60%) Icterul (10%). Diagnostic Datele epidemiologice pot avea semnificație în cazul provenienței dintr-un focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului, cu două etape: Evidențierea anticorpilor heterofili
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dintr-un focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului, cu două etape: Evidențierea anticorpilor heterofili prin hemaglutinarea hematiilor de oaie Diferențierea anticorpilor heterofili din MNI de anticorpii heterofili prezenți în alte boli, prin evidențierea absorbției Ac MNI pe rinichiul de cobai și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
MNI. Alte modificări biologice inconstante, utile pentru diagnosticul unor localizări ale MNI, sunt creșterea nivelului seric al enzimelor hepatice (ALAT, fosfataza alcalinei), creșterea bilirubinei, prezența crioglobulinelor. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante. Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul Guillain-Barre, meningită, encefalită, mielită, nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Widal), antiVi, dar au sensibilitate scăzută. Alte date de laborator au valoare orientativă: leucopenie cu limfocitoză, aneozinofilie, anemie. Viteza de sedimentare a sângelui este normală, dar poate crește în complicații. Diagnosticul diferențial se poate face cu septicemia, endocardita, tuberculoza, malaria, mononucleoza infecțioasă, leptospiroza, unele neoplazii, apendicita, colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita. Tratament Bolnavii și contacții de febră tifoidă se izolează și se tratează în spital. Tratamentul etiologic empiric recomandat pentru febra tifoidă este Ceftriaxona 1-2 g/zi iv, timp de 7-14
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
specifică de tip reacția ELISA, pozitivată precoce (poate ajunge la titruri IgM de peste 1/400 din a 8-a zi de boală), repetată după 10-14 zile. Diagnosticul diferențial se face în funcție de forma clinică: Formele anicterice: virozele respiratorii, septicemiile, febra tifoidă, mononucleoza infecțioasă, trichinoza Formele icterice: hepatitele acute virale, angiocolecistita, icterele hemolitice Forma meningitică: meningitele virale, meningita tuberculoasă Prognosticul este favorabil în formele anicterice (vindecare). Mortalitatea atinge 5 10% în formele ictero-hemoragice. Factorii de prognostic nefavorabil sunt insuficiența renală acută, afectarea pulmonară
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prin Sânge INU Infecții Nozocomiale Urinare LDH Lactic-DeHidrogenaza LPS Lipopolizaharid din structura bacteriilor Gram negative LTc Limfocite T citotoxice LTh Limfocite T „helper” LTm Limfocite T cu memorie LTs Limfocite T „supressor” MAC Mycobacterium Avium Complex MDR Multi-Drog Rezistent MNI Mononucleoza Infecțioasă MODS Multiple Organ Dysfunction Syndrome MSOF Multiple Systems Organ Failure NA NeurAminidază Nk Limfocite „Natural killer” od „once a day”, administrare o singură dată pe zi OMS Organizatia Mondială a Sănătății PBP Penicillin-binding proteins, grup de proteine cu afinitate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5.5 GRIPA ..................................................................................... .... 99 5.6 OREIONUL .................................................................................10 4 6 INFECȚII ODONTOGENE ............................................................... 111 6.1 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................111 6.2 ETIOPATOGENIE ..........................................................................111 6.3 MANIFESTĂRI CLINICE ..................................................................115 6.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................117 6.5 TERAPIE .................................................................................... 118
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]