1,227 matches
-
90, 92, 127-130, 147, 212, 214, 245-255, 282 Echilibru demografic, 10, 19 Echitae orizontală, 163, 168-174, 195 Echitate între generații, 92, 95-96, 275 Echitate verticală, 162, 195 Evenimente demografice, 11 F Factori conjuncturali, 31-36 Familialism, 186 Familie fiscală, 163 Familii monoparentale, 117, 151, 155,-156, 165-166, 169, 177, 196, 277 Familii numeroase, 122, 151, 155, 165-166, 169, 182, 195-198, Familii, 152, 155 Fertilitate, 8, 10, 12, 15-17, 19, 21-28, 31-35, 42, 43-47, 49, 52, 58, 61-62, 67, 75-77, 84, 124, 130
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate favorabile în procesul de adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă a studiului rezultatele arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate favorabile în procesul de adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă a studiului rezultatele arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au înregistrat schimbări negative mai importante decât familiile cu doi părinții 94. Ulterior Glidden 95 studiind factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități semnala că, statusul de părinte singur a fost semnificativ
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Familia monoparentală TC "" Cuprinstc " Cuprins" Mulțumiri 9 Prefață (Mihaela Miroiu) 11 Introducere 15 Capitolul I Familia deschisă 27 1. Mamă singură pe timp de pace 27 1.1. Personal și politic 29 1.2. Public și/sau privat 30 1.3. Familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Introducere 15 Capitolul I Familia deschisă 27 1. Mamă singură pe timp de pace 27 1.1. Personal și politic 29 1.2. Public și/sau privat 30 1.3. Familia deschisă 34 2. Starea de fapt 38 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 43 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Mamă singură pe timp de pace 27 1.1. Personal și politic 29 1.2. Public și/sau privat 30 1.3. Familia deschisă 34 2. Starea de fapt 38 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 43 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
monoparentală - delimitări conceptuale 43 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate pe familie 92 4. Familia monoparentală formată din persoane adulte 96 5. Accente în politicile publice 102 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentală 106 Capitolul III Dreptul la viața de familie 109 1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene 109 1.1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate pe familie 92 4. Familia monoparentală formată din persoane adulte 96 5. Accente în politicile publice 102 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentală 106 Capitolul III Dreptul la viața de familie 109 1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene 109 1.1. Dreptul la viața de familie ca drept la privatitate 111 2. Copiii fetelor mame 115 3. Tatăl absent - problema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274 Anexă 279 Bibliografie selectivă 289 Rapoarte, barometre 305 Index de autori 307 Index tematic 311 TC "" Mulțumiritc "Mulțumiri" Această carte se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274 Anexă 279 Bibliografie selectivă 289 Rapoarte, barometre 305 Index de autori 307 Index tematic 311 TC "" Mulțumiritc "Mulțumiri" Această carte se adresează, în primul rând, tuturor acelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
-o. Știe să se aplece comprehensiv, din perspectiva celor abilitați în asistența socială, asupra celor aflați în reală nevoie de asistare. Știe să distingă, cu ajutorul teoriilor politice, între problematica dreptății și cea a carității, știe cum să argumenteze că familia monoparentală poate să fie o opțiune perfect coerentă cu o viață împlinită, autoafirmativă și liberă și nicidecum doar cu o nefericire de o natură sau alta (abandon, sărăcie), fiindcă ea dispune și de instrumentele teoriei politice feministe. Știe că, fiindcă nimic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
asistență socială, sociologie, știință politică (preponderent teorie politică și politici publice). De aceea, autoarea poate conduce întreaga argumentație dinspre abordarea asistențială spre cea axată pe dreptate: „Teza pe care o susțin - ne spune ea - este aceea că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedreaptă pentru ele”. Pe scurt, ele nu au nevoie de mila noastră, ci de dreptatea făcută prin legi, instituții, politici ale redistribuirii, prin revederea principiilor meritului, prin reanalizarea conceptului de muncă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
negative, cum este cazul cu pornografia, prostituția (inclusiv prostituția forțată, realizată prin traficul de persoane), violența domestică, iar altele în coordonate pozitive, cum sunt aspectele care implică acordarea unor șanse egale. Pe agenda publică a fost înscrisă relativ recent familia monoparentală. În martie 2004, prin Legea nr. 41, a fost aprobată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. Această decizie politică se înscrie în cadrul unui ansamblu de măsuri prevăzute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
șanse egale. Pe agenda publică a fost înscrisă relativ recent familia monoparentală. În martie 2004, prin Legea nr. 41, a fost aprobată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. Această decizie politică se înscrie în cadrul unui ansamblu de măsuri prevăzute în favoarea familiei. Una dintre întrebările pe care mi le-am pus în prezenta lucrare s-a referit tocmai la modul cum sunt abordate în prezent, în România, politicile adresate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care mi le-am pus în prezenta lucrare s-a referit tocmai la modul cum sunt abordate în prezent, în România, politicile adresate familiei, care sunt valențele pozitive și care sunt cele negative ale măsurilor de politică publică privind familia monoparentală, din perspectiva interesului realizării unor șanse egale pentru femeile și bărbații deveniți părinți. Observația comună arată că status-rolurile parentale sunt diferite pentru femei față de bărbați. Pentru părinții singuri, diferențele se accentuează; aceștia se confruntă cu un cumul de roluri în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
diferite pentru femei față de bărbați. Pentru părinții singuri, diferențele se accentuează; aceștia se confruntă cu un cumul de roluri în plan privat, ceea ce le poate diminua șansele de participare în sfera publică. Preocuparea pentru familie, în general, și pentru familia monoparentală, în special, se datorează mutațiilor care au avut loc în ultimul timp cu privire la structura și dimensiunile acestui tip de grup social 1, precum transformările petrecute în distribuția autorității, în diviziunea rolurilor în familie, modul în care sunt satisfăcute funcțiile familiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fapt. Semnificația în sfera valorilor morale ale maternității crește 5. Din păcate, mai cu seamă valorile maternității, nu și ale paternității, aducerea pe lume a copiilor și îngrijirea lor rămânând un atribut asociat prioritar femeilor. Grupul țintă îl reprezintă familiile monoparentale din România. Conform cu datele recensământului din 2002, familiile monoparentale reprezintă 11,72% din totalul familiilor 6. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure (84,9%)7. Cum realitatea arată că numărul femeilor aflate în situația de monoparentalitate este foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
5. Din păcate, mai cu seamă valorile maternității, nu și ale paternității, aducerea pe lume a copiilor și îngrijirea lor rămânând un atribut asociat prioritar femeilor. Grupul țintă îl reprezintă familiile monoparentale din România. Conform cu datele recensământului din 2002, familiile monoparentale reprezintă 11,72% din totalul familiilor 6. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure (84,9%)7. Cum realitatea arată că numărul femeilor aflate în situația de monoparentalitate este foarte mare, analiza a îmbrăcat o puternică dimensiune de gen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
11,72% din totalul familiilor 6. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure (84,9%)7. Cum realitatea arată că numărul femeilor aflate în situația de monoparentalitate este foarte mare, analiza a îmbrăcat o puternică dimensiune de gen. Familia monoparentală este prezentată adesea ca un rezultat al emancipării femeilor, fapt care implică destructurarea vieții de familie 8. Mai precis, duce la dezorganizarea familiei 9, în înțelesul ei clasic. În acest context, mi-am pus întrebarea: cum se explică faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
odată ce o au țin mai mult la păstrarea acesteia, muncesc mai mult decât partenerii lor în gospodărie, îngrijesc prioritar persoanele dependente din familie, iar când divorțează sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]