37,049 matches
-
În ordinea "intrării în scenă" își fac apariția următoarele prototipuri ale femeii române: tînăra dispusă să treacă prin orice pat pentru a-și clădi o carieră și pentru a obține un buletin de București, dar care o dată măritată devine un monument de devotament și fidelitate (Ursula - Ulla); femeia matură, voluntară, adulterină, posesoarea unei sexualități debordante (Melanie); femeia aflată la mijlocul vieții, superbă în frumusețea ei, dar frigidă, care nu mai poate suporta nici măcar atingerea propriului soț (Miriam); fetița nou-născută, frumoasă și genialoidă
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
Eugenia Vodă Au și filmele soarta lor! Pădurea spînzuraților, capodopera lui Liviu Ciulei, a fost destinată, constatăm acum, privind înapoi, să facă figură de monument solitar în peisajul cinematografiei românești. O operă clasică de anvergură, un film care a entuziasmat și tulburat deopotrivă publicul și critica, un film românesc care a cîștigat, în '65, Premiul pentru regie la Cannes și care figurează azi în programele
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
din Kibuțul Ghivat Brener. Am plecat devreme din Haifa, era un drum lung și necunoscut, așa că am ajuns puțin Înainte de oră anunțată; am avut În felul acesta ocazia să vedem cum arată un „Cimitir alternativ”. Nu pot descrie emoția văzând monumentele, pe unele fiind săpate cruci, lângă altele cu „Maghen David”, un pom Împodobit de Crăciun și jucării la mormântul unui copil, care nu a apucat să trăiască măcar o lună, multe monumente cu inscripții În limba rusă, cateva În românește
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
un „Cimitir alternativ”. Nu pot descrie emoția văzând monumentele, pe unele fiind săpate cruci, lângă altele cu „Maghen David”, un pom Împodobit de Crăciun și jucării la mormântul unui copil, care nu a apucat să trăiască măcar o lună, multe monumente cu inscripții În limba rusă, cateva În românește, altele În ebraică. Soțul meu a găsit mormântul unei femei născute, ca și el la Pașcani, care a peregrinat prin Român, București, Paris, Tel-Aviv și acum odihnește tocmai la Ghivat Brener. Închideai
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
rămas omului în zilele noastre. Biet diavol estet care vorbește ca un profesor, a cărui ironie e încă atît de rafinată! Iată însă parodia devenind nu predicație despre o cultură posibilă, ci descompunerea în sine a întregii culturi, cu zeii, monumentele, construcțiile, crologiile ei. Atunci cînd Pozzo îi ordonă slugii sale Lucky: «gîndește, porcule!», acesta începe să peroreze în stilul pedant-academic al unui profesor". Așadar principiul spiritualist-religios e folosit ca un reactiv al faptului estetic, care își revelă astfel profilul între
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
a-i stenografia nuditatea străveche a trăirii: "Jilăveala buștenilor din stații răcoroase de munte/ Jilăveala mrejelor întinse pe țărm/ Jilăveala cojii de ou încă plină de aburi/ Jilăveala trenului care a mers toată noaptea" (Jilăveală). Sau următoarea imagine a unui monument venețian, în care genuflexiunea pietății se îmbină cu percepția elementară, precum un indice, aparent eretic, al autentificării întru uman: "O cale, așadar, ce te scoate spre azur, după/ cîteva întortocheri umbroase;/ spirale, sau trepte, cum vezi și pe zidurile/ mînăstirilor
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
în schimb, citind și poeme de Vlad, a spus că el - Vlad, adică - este poetul Moldovan adevărat. Așa că am ajuns pe un onorabil loc trei, plus medalie de bronz, bronz care, se știe de la Horațiu, este mai puțin durabil decât monumentul� poeziei. Cum vă pare poezia tânără, cum ați vrea să fie, ce așteptați de la poeții tineri? Poezia tânără este un fenomen în ebuliție, e greu să ai o imagine coerentă a ei, pentru că, în primul rând, nu poți citi miile
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
uimire. Limpezimea dimineții strălucea acolo cu o forță covârșitoare. Lacul era albastru, albastru. Pe pajiștea din jur, încă verde, pășteau vacile, în sunetul tălăngilor. Dominând lacul, stânca aceea uriașă în care se deschidea arcul cenușiu de la intrarea peșterii părea un monument construit pentru o comemorare veșnică. Am descărcat lângă colibă ștergarul cu merinde, păturile, sacii și cortul și fără să zăbovim - deoarece căutătorul de minuni voia să ajungă la peșteră fără întârziere - am reluat urcușul. Când am ajuns sus, l-am
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
tare a pus-o, indiscutabil, comunismul și, în special, demența lui Ceaușescu ca o apocalipsă a patologicului. Casa Poporului rămîne forma blestemului absolut pe care îl purtăm cu noi. Am acceptat, într-un mod sau altul să se dărîme biserici, monumente, case superbe. Am acceptat depersonalizarea noastră și a cetății. Nu ne-am asumat destinul și, în consecință, nici orașul. Lipsa identității se citește în ființa fiecăruia și a Bucureștiului. Spectacolul lui Dabija pleacă de la estetică și merge mult dincolo, către
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
soi de tabù... (cum nu poate exista o dată a nașterii sau dispariției de pe pământ a unui Zeu păgân trecut în vizită pe la noi) mă silește să mă situez în afara Timpului istorisit și socotit și poate chiar să presupun că pârdalnicul monument nici nu a fost disitrus, în noi... Altă curiozitate a însemnării din Carnetul, întâmplător chiar roșu, este că ea se poate citi flancată de două propoziții complet diferite de evenimentul istoric pe scurt relatat în pagină. Prima e o vorbire
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
a întîlnit cu o venerabilă urmașă a familiei acestora. Doamna cu pricina voia să-l întrebe pe Charles dacă nu cumva sînt rude, fiindcă nu-i venea să creadă că prințul bagă bani în restaurarea castelului Banffy doar de amorul monumentelor medievale. Curiozitatea doamnei e explicabilă, explicabilă e și curiozitatea profesională a reporterilor români. Totuși să nu uităm că a fost vorba de vizita cuiva care la un moment dat va deveni regele Regatului Unit și care, fie că vrea, fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
ori să acționeze altfel decît o fac? Altora nu le pasă nici cît negru sub unghie de un patrimoniu, în definitiv, irecuperabil dacă e neglijat la nesfîrșit. Preferă să construiască Dracula Land (ce stupiditate!) în loc să refacă Sighișoara ori Sibiul, cu monumente medievale ce stau să se prăbușească. Le lipsește doar etica? În mod cert le lipsește și profesionalismul. Au fost puși în funcții pentru care n-au cultura necesară. La fel ca pomeniții profesori plagiatori. Ei sînt cîrpaci, nu meseriași, ca
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
a cărei dimensiune puțini au făcut-o în secol. La Centrul Joyce mă opresc în fața unei fraze înscrise pe zid: „Ce-ați făcut în timpul primului război mondial? Am scris Ulysse” răspuns al geniului care a uitat lumea pentru a construi monumentul literaturii moderne. Despre eficacitatea artistică a dezangajării! De mult, citisem că marele istoric Curtius a scris celebra Istorie a literaturii latine în timpul Evului mediu pe vremea nazismului: oroarea afară, liniștea înăuntru. La Paris, sub Ocupația germană, o cercetătoare izolată, Hélène
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Nistorescu interpretează aceste mișcări contradictorii ale premierului drept dovezi că în PSD s-a instalat tensiunea și deruta. l La Palatul Victoria se construiește un fel de șandrama de protecție. Obiectiv militar, aprobat de Ministerul Culturii deoarece Palatul Victoria e monument istoric. Fiind ridicată pe domeniul public, șandramaua are legătură cu terenurile de care răspunde Primăria Capitalei. Traian Băsescu a spus că el n-a dat nici o autorizație și că va băga buldozerul în obiectiv. Ziarele centrale nu văd nici ele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
felul), revizuirile ar trebui să fie echivalente cu o revizitare periodică a operelor literare mai vechi, menită să le ofere un „certificat de sănătate” din perspectiva noului „air du temps”. Adept necondiționat al revizuirilor, Ion Simuț a încercat trăinicia unui monument al prozei românești, Liviu Rebreanu, încă din anul 1997 cînd a publicat masivul studiu Rebreanu dincolo de realism (Editura Bibilioteca Revistei „Familia”). Opul este un exemplu de cum se poate reevalua critic opera unui scriitor de mult canonizat, despre care se crede
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
cu prospecte de Extraveral, Diazepam și alte sedative ușoare, plus Veioze și Maioneze de fabricație cosașiană proprie. Cu trimiteri dese la drama pragheză și gîndirea care a născut-o, Un august pe un bloc... e, totuși, în primul rînd, un monument (un bloc, dar nu de gheață) împotriva efemerității știrii: „noi, colecționarii de ziare ai întregii lumi, castă nobilă, disprețuind orice confort material sau intelectual, ne luăm angajamentul să ne strângem rândurile și să strângem totodată și mai multe ziare în
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
imaginii plastice și reinstalarea în convenția obiectualității. Cu o exemplară consecvență, expunîndu-se deopotrivă suspiciunii de evaziune morală și de retardare estetică, ei încearcă, aproape neobservați, să impună un alt comportament artistic și să recîștige privitorul pentru exercițiul contemplației pure. Despre monumente și eroi (I) Este bine cunoscut faptul, și asta nu de azi, de ieri, că arta noastră monumentală este stăpînită de un sindrom căruia, dacă îi spunem dezordine, n-am spus nimic. Cele mai grele deșertăciuni, cele mai naive utopii
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, și cinstitul grad de colonel ori de general. Despre monumente și eroi (II) În cei treisprezece ani care s-au scurs de la prăbușirea structurilor și a instituțiilor comuniste din România, nimic nu a cunoscut o manifestare mai dezlănțuită (nici măcar lăcomia și raptul economic) decît năzuința reprezentării simbolice și iluzia proiecției
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
victimele recente, din decembrie ’89, la răniți și la urmași, ca să nu mai punem la socoteală și scadențele timpurilor istorice, s-au întrecut cu toții, direct sau prin legatari mai mult sau mai puțin îndreptățiți, să-și fixeze efigia într-un monument public. Mai puternic decît grija pentru ziua de mîine sau decît îngrijorarea pentru cea de azi s-a manifestat, prin nu se știe ce complicată alchimie sufletească, preocuparea fierbinte pentru buna administrare a veșniciei. Cum orice fel de autoritate a
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
miturile naționale și prin cauționarea publică oferită de umbra vreunei copleșitoare peronalități medievale sau chiar mai de dincoace, dinspre zilele noastre. Astfel au apărut, cu o urgență furibundă, în mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui, troițe după troițe și așa mai departe. Victimile directe ale acestei adevărate hemoragii simbolice au fost în primul rînd spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
și prin cauționarea publică oferită de umbra vreunei copleșitoare peronalități medievale sau chiar mai de dincoace, dinspre zilele noastre. Astfel au apărut, cu o urgență furibundă, în mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui, troițe după troițe și așa mai departe. Victimile directe ale acestei adevărate hemoragii simbolice au fost în primul rînd spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, sînt de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești și paranoide care ne-au invadat geografia cu promisiunea reanimării istoriei. Statuia lui Avram Iancu de la Cluj, păstorită de Gheorghe Funar, este exemplul cel mai elocvent în acest sens și el
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
figura luminoasă a profesorului Ion Petrovici. În martie 1952 regimul deținuților s-a mai relaxat puțin, îngăduindu-li-se acestora să umble cîte o oră la aer în curtea interioară, în mijlocul căreia se afla o latrină puturoasă, denumită în derîdere „monumentul”. În timpul acestor „plimbări” l-a cunoscut pe Ion Petrovici, care le ținea colegilor săi de suferință prelegeri de ținută academică: „La dânsul slăbirea era și mai accentuată, datorită staturii sale, și aceasta îi dădea înfățișarea unui schimnic. Nu-și pierduse
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
adevărată AGORA, o Academie a peripateticilor, când Prof. Ion Petrovici a trecut în revistă aproape toate școlile, sistemele, curentele și problemele fundamentale ale filosofiei [...] Oricine își poate închipui ce ridicoli, chiar caraghioși, puteam părea, plimbându-ne în zdrențele noastre în jurul «monumentului», în timp ce ascultam prelegerile profesorului Ion Petrovici. Dar noi făceam total abstracție de priveliștea dezgustătoare, absorbiți de cuvântul curgător, elegant și elevat al Profesorului.” Încoronare cu scandal Au vuit ziarele centrale scandalizate că un bulibașă local, Ilie Stănescu, s-a încoronat
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
de bar, un campion olimpic de scrimă, un mistic... Dintre toți, doar Dino Campana i s-a părut un partener pe măsura fervorii ei intelectuale. Axa tatălui După cum se știe, arhitectul oficial al celui de al III-lea Reich, autorul monumentelor regimului nazist și al proiectului nedus pînă la capăt al unei axe nord-sud de-a lungul căreia s-ar fi articulat noul Berlin hitlerist, se numea Albert Speer. Același nume îl poartă și fiul lui, arhitect de asemenea, și care
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]