272 matches
-
Th.Mann, M.Proust). Garda tânără :Septimiu: Și eu cred că un scriitor trebuie să creeze o operă care să meargă spre temele simfonice și să includă în ea filozofia, gândirea metafizică și religioasă, grandoarea, iar scriitorul să aibă ambiția monumentalității, a cărților cu anumită măreție. Sofia: Inimile și viețile noastre intră în tot felul de lucruri. Mie când mi-e greu, mă arunc în inima lui Iisus care nu are nici un fel de colț. L-am visat azi-noapte, în noaptea
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
în jurul lui D.R. Popescu, A. Buzura, celor proveniți din generația echinoxistă, optzecistă, cum este Ion Mureșan, colaborator al Securității comuniste, etc, chiar a mitului „Micul Paris”, expresie dâmbovițeană a reprezentării bovarice și, simultan, a resemnării singulare. Puținele înfăptuiri având atributele monumentalității sunt supuse, periodic, acțiunilor demolatoare ( Vezi opera lui Eminescu sau Istoria lui Călinescu), cea din urmă devine, într-o astfel de împrejurare, o construcție utopică, inadecvată literaturii noastre, născută ca supracompensare a unui complex de inferioritate al miticilor Manolescu și
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
create în jurul lui D.R.Popescu, Buzura, celor proveniți din generația echinoxistă, optzecistă, cum este Ion Mureșan, colaborator al Securității comuniste, etc, chiar a mitului “Micul Paris “, expresie dâmbovițeană a reprezentării bovarice și, simultan, a resemnării singulare. Puținele înfăptuiri având atributele monumentalității sunt supuse, periodic, acțiunilor demolatoare ( Vezi opera lui Eminescu sau Istoria lui Călinescu), cea din urmă devine, într-o astfel de împrejurare, o construcție utopică, inadecvată literaturii noastre, născută ca supracompensare a unui complex de inferioritate al miticilor Manolescu și
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344524_a_345853]
-
moților la Răscoala din 1784. Până la Roșia Montană mai erau puțini kilometri, ultimii în pantă, printre niște clădiri una mai dărăpănată ca alta, dar lăsau de înțeles trecutul lor frumos al bunăstării de atunci ce acum s-a transformat în monumentalitate neglijată. Piața veche din centrul istoric, deprimantă și bandajată de gabrieleni era aproape pustie, cu cutia Poștei Romane, roșie și prăfuită, căzută pe o rână de pe suportul ei metalic, așteptând și ea să se dea drumul la minerit în speranța
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
operă, că-și cinstesc eroii, că știu și pot să-și edifice propria țară, unindu-și eforturile în construirea Catedralei Mântuirii Neamului, că știu și pot să depășească emblema pusă de vecinii noștri europeni cum că românii nu au simțul monumentalității, ci numai pe cel al miniaturii și odăiței. (Potrivit afirmațiilor Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Răducă, publicate în Ziarul „Lumina de Duminică” din 07.03.2010 -http://www.ziarullumina.ro/articole;1185;1;34975;0;Catedrala-Mantuirii-Neamului-o-prioritate-spirituala-pentru-Romania.html)... Așadar, iată și
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
românești, cât și față de starea existentă în dezvoltarea poeziei mondiale. Ca și în cazul lui Eminescu, evaloarea specificității liricii macedonskiene rămâne imposibilă în afara unor perspective complexe, anvergura deschiderii orizontului critic trebuind să respecte specificitatea profundă a operei analizate, de o monumentalitate indiscutabilă în ambele cazuri. Poet de talie națională, Macedonski nu poate fi înțeles și explicat decât din perspectiva literaturii române ca fenomen al literaturii universale. Formația franceză a poetului Macedonski, realitate tot atât de indiscutabilă ca și opoziția sa față de junimism, nu
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
redea simplității o dimensiune monumentală, cu scopul vădit de a-i sublima metaforei suavitatea. Metafora însă este actul pur al creației : abundența de culori, de imagini poetice, de reverberații sublime - nu pot fi scoase înafara poeziei. Ca să îi (re)dai monumentalitate simplității - ca mijloc de expresie - trebuie să apelezi la o anume sobrietate a expresiei. „Dar heruvimii tac!... Și se întâmplă / Că tot mai rar ceasornicul din piept / Naște lumina visului pe tâmplă... / Și nu știu cum și cât și ce aștept ” ( Ce
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
am păstrat un ton jos și o voce scăzută, aproape inperceptibilă. Păstram liniștea ce se cade păstrată în urma cortegiului mortuar. Mi se părea că o bombă distrusese orașul și oamenii și că doar această casă rămăsese în picioare cu o monumentalitate ridicolă ce incerca să sfideze moartea, să rămână în picioare victorioasă. Să rămână în picioare pentru ce? Nu mai avea nicidecum niciun rost... nu mai slujea nimănui. Lipsa rostului mă chinuia. M-am oprit brusc și am privit chipul gazdelor
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
bunicii durerile de picioare. Maria Ioniță înțelege deplin forța primordială pe care o are cuvântul, utilizându-l cu măiestrie și construindu-și un limbaj artistic specific, proza căpătând infuzii poetice, iar versurile din Cu noaptea de mână împrumutând câte ceva din monumentalitatea tablourilor largi de natură surprinse din vârful coastelor abrupte ale Apusenilor. Viața de la țară surprinsă în cele două volume recente de proză ale Mariei Ioniță Darul muntelui și Nana nu se cara¬cterizează prin indiferență, nepăsare sau inactivitate. Ea este
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
la U.P.S. „Ion Creangă”, Chișinău, membru al UAP din România, filiala Ploiești și al UAP din Republica Moldova. A participat la numeroase expoziții din țară și din străinătate. Pavel Șușaru a stabilit ca principale trăsături ale picturii lui Ghenadie Jalbă: monumentalitatea eroică, fundalul dramatic, manifestarea a două tipuri de realități în interiorul imaginii: una de forță-dramatism și alta de forță - fragilitate, care pune în paranteze capacitatea omului de a se exprima liber, personaje prezentate static, cu atitudini încremenite. Pictura lui poate fi
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
lumina aceea / de sus a ochilor mei. («Greșirea cerului» - SEM, 158). În câmpul valorilor estetice ale Europei contemporane, opera lui Nichita Stănescu, cu „noua ontologie“ a Limbii / Logosului din temeiul paradoxismului, în care și-a zidit întreaga ființă, își relevă monumentalitatea de ctitorie, aidoma unei Mânăstiri a Argeșului, sublimă Mânăstire-Cuvânt; iar din locul în care aripile lui au izbit pământul, țâșnește gheizerul; și în umbra-curcubeu, Marele Poet murmură: Eu nu sunt altceva decât / o pată de sânge / care vorbește. («Autoportret» - SEM
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
operă, că-și cinstesc eroii, că știu și pot să-și edifice propria țară, unindu-și eforturile în construirea Catedralei Mântuirii Neamului, că știu și pot să depășească emblema pusă de vecinii noștri europeni cum că românii nu au simțul monumentalității, ci numai pe cel al miniaturii și odăiței. (Potrivit afirmațiilor Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Răducă, publicate în Ziarul „Lumina de Duminică” din 07.03.2010 -http://www.ziarullumina.ro/articole;1185;1;34975;0;Catedrala-Mantuirii-Neamului-o-prioritate-spirituala-pentru-Romania.html)... Așadar, iată și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
Ploiești. Programul concertului a fost magnific, preamărind iubirea, împânzind din fireturile notelor muzicale rafinate, un cer sonor falnic și plin de armonie, spre încununarea femeii, torța incandescentă a iubirii! În toate privințele superior, concertul simfonic de la Ploiești a transfigurat în monumentalitatea sonoră lirică a comunicării muzicale, iubirea, dreptul la iubire, ca terapie, într-o lume în care cugetele oamenilor de artă sunt jertfite de neîncetate conflicte interumane. Neprezent corporal, în sală, dar spiritual dominant până la implicare emoțională, compozitorul Sergiu Pobereznic a
SERGIU POBEREZNIC, ARTIST BUHUŞEAN LANSAT PE SCENELE MARII MUZICI, ALE LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357440_a_358769]
-
create în jurul lui D.R.Popescu, Buzura, celor proveniți din generația echinoxistă, optzecistă, cum este Ion Mureșan, colaborator al Securității comuniste, etc, chiar a mitului “Micul Paris “, expresie dâmbovițeană a reprezentării bovarice și, simultan, a resemnării singulare. Puținele înfăptuiri având atributele monumentalității sunt supuse, periodic, acțiunilor demolatoare ( Vezi opera lui Eminescu sau Istoria lui Călinescu), cea din urmă devine, într-o astfel de împrejurare, o construcție utopică, inadecvată literaturii noastre, născută ca supracompensare a unui complex de inferioritate al miticilor Manolescu și
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358330_a_359659]
-
pitici”. Maestrul Cornel Trăilescu și directorul Operei Naționale, Cătălin Arbore, m-au ales să fiu coregraful acestei superproducții de dimensiuni hollywoodiene, cu optzeci de dansatori în care am putut să exprim minunata poveste a fraților Grimm cu toată forța și monumentalitatea ei. O altă mare satisfacție am avut-o în anul 2003 când s-a montat opera „Oedip” în cadrul Festivalului George Enescu, iar eu am fost ales de regizorul Petrică Ionescu de la Paris să fiu coregraful lui și al acestui spectacol
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
monolit. Acoperișul, realizat în șarpantă este de lemn și învelitoare din țiglă-solzi din beton. Crucile sunt unicate autentice bijuterii din țeavă pătrată de inox. Pictura este în stil neo-bizantin, opera pictorului Manole Pătrașcu: fresca, tempera, vitraliul și mozaicul. Senzația de monumentalitate a fost realizată prin dispunerea ritmată, pe plan vertical, a portretelor în mărime naturală din interiorul turlei, de la bază și până la Pantocrator. Culorile fundamentale, roșu, galben, albastru, sunt magistral combinate, pictorul - un inițiat - a dat aspectul de strălucire și saturație
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
principi, principese, regi, regine, împărați și împărătese) care au ocrotit și preamărit credința creștină, ortodoxă, ciclul marilor ierarhi din Sfântul altar, Ciclul cuvioaselor călugărițe și Ciclul Sfinților militari. Sunt alcătuiri și compuneri murale, caracterizate prin rafinamente compoziționale și portretistice, prin monumentalitate și subtilități cromatice. Profesorul Mihail Diaconescu afirmă aici că este o mare șansă pentru noi să fim contemporanii artistului de strălucită valoare și vocație - Grigore Popescu - Muscel. Și credem cu toată convingerea și trăirea că domnia sa are perfectă dreptate. Erudiția
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
operă, că-și cinstesc eroii, că știu și pot să-și edifice propria țară, unindu-și eforturile în construirea Catedralei Mântuirii Neamului, că știu și pot să depășească emblema pusă de vecinii noștri europeni cum că românii nu au simțul monumentalității, ci numai pe cel al miniaturii și odăiței. (Potrivit afirmațiilor Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Răducă, publicate în Ziarul „Lumina de Duminică” din 07.03.2010 -http://www.ziarullumina.ro/articole;1185;1;34975;0;Catedrala-Mantuirii-Neamului-o-prioritate-spirituala-pentru-Romania.html)... Așadar, iată și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
și perfecțiune tehnicii occidentale a editorului, care ne lasă să descoperim noi frumusețea, taină subtilă a ortodoxiei, ca și cum ar fi de la sine înțeles și fiecăruia accesibilă. Există multe albume dedicate creștinismul ortodox. Unele pun accentul pe măiestria foto, altele pe monumentalitatea arhitecturii, picturii sacrale diferită de cea occidentală și mai ales pe strălucirea ritului oriental. Acum avem în fără ceva cu totul nou, artista ne ia într-o călătorie de inițiere, numai aparent fără pretenții, în care noi descoperim o lumea
ON EARTH AS IT IS IN HEAVEN de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341481_a_342810]