222 matches
-
îți dă senzația că nu mai e nimic de făcut, că așa ești și gata. Ea duce la pasivism și dezangajare, adică exact la ceea ce nu vrem. Cu asta nu construiești spirit antreprenorial, frate, nu modernizezi țara. Oare fețele astea moraliste, care ne tratează mereu ca popor de mâna a doua, știu ce fac? Știu cât defetism induc în capul oamenilor? Noroc că partea cât de cât activă din popor nu are vreme să se uite prea mult la televizor, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
încercare de-al reînnoi prin devalorizare? Ar fi justificarea superioară a acestei poziții, și desigur viitorul ne va spune repede dacă ei au sau nu dreptate. Alții, dimpotrivă, păstrează o naivă încredere în cuvânt și construiesc liniștiți povestiri și romane moraliste, ferm convinși că au cititorii lor și că rosturile artei și condiția scriitorului au rămas neatinse de traumele secolului. Confortabila lor poziție este însă o iluzie care repede se destramă la cel dintâi șoc cu realitatea; ei nu răspund la
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fie geloasă, i-am atras eu atenția. Te-ai dat la Derek Într-un mod foarte evident. — Și ce dacă? Derek nu e proprietatea ei! Chiar Rachel mi-a zis să fac asta. Nu Înțeleg ce-i cu atitudinea asta moralistă așa, dintr-o dată. — Ce ți-a zis Rachel să faci? Lesley dădu din umeri. — Cum am mai zis, dacă Linda nu-l poate păstra, ar trebui să renunțe la el. Ochii i se Îngustară. — Stai să vezi când o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Calea Victoriei și să luăm obișnuita café glacé la Riegler, lăsând în urmă rumoarea Gării de Nord și vagoanele înțesate pe care tot aceste mâini muncite (se vedea după litera stângace) scriseseră : Unde-s tigrii din Carpați ? România Mare - și alte asemenea. Dispoziția moralistă se vede că nu este doar apanajul meu, pentru că, apropiindu-ne de centru, văzând câtă lume ieșise să se plimbe, cum de la mesele așezate pe trotuar, sub umbrelele obișnuite, doamnele și domnii își aruncau unii altora semne de recunoaștere discretă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sau înspăimântat până la nebunie - de orice - și în special de tine însuți! — Atunci morala e o greșeală? — Un fenomen. — Cred că sunteți... cum să spun... nesincer. — Nesincer. Bun. Zi-i înainte! — Mie îmi face impresia că sunteți o persoană foarte moralistă. De pildă, puneți un preț absolut pe adevăr. — A fi moralist nu înseamnă a fi moral. Cât despre adevăr - mă rog - e asemenea culorii maro - nu face parte din spectru. — Ce vreți să spuneți? — Nu face parte din moralitate. Adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o cu totul altă natură. Un fel de dezangajare radicală" (p. 191) întemeiată pe pluralitatea valorilor și a criteriilor ordinii morale. Concluzia sa este aceea a unui sociolog care tratează lumea valorilor ca un "obiect științific", și nu din perspectiva moralistă a judecăților de valoare. Postmodernitatea îi apare nu ca bună sau rea, ci ca o experiență umană și existențială deschisă spre frumusețea și bogăția spirituală a umanului. Deloc pesimist, dar nici de un optimism superficial, M. Maffesoli definește înțelegerea postmodernității
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Am putea duce mai departe în trecut o astfel de genealogie, monoteismul și Decalogul lui fiind, cu siguranță, temelia originară. Dar diagnosticul este sigur în aceea că pune accentul pe credința în mântuirea viitoare ca motor esențial al oricărei perspective moraliste. Și nu este cazul să facem economie de mijloace pentru a realiza această mântuire. Textele Inchiziției o dovedesc. Iar Gulagul (acronim pentru Glavnoe Upravlenie Lagerei) era conceput ca un "lagăr de munci corecționare". În numele acestei morale, numeroși francezi maoiști au
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
marile principii care au servit ca ideal modernității par cam saturate? Dezinteresul pentru politic pe care îl putem observa cam peste tot în lume, relativismul în materie de moravuri, exacerbarea fanatismului celui mai arhaic, tot ceea ce se potrivește cu rigidificarea moralistă dovedește punerea sub semnul întrebării a marilor categorii care, din punct de vedere istoric, au fost scheletul tradiției occidentale. De fapt, Istoria sigură pe sine însăși este pusă sub semnul întrebării. Istoria care, așa cum au putut să o spună Heidegger
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în care exista păcatul, cât și un „nou început spiritual, adică acela al convertirii și al efortului de conformare cu Cristos”. Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă a religiozității, trăind și stări intense
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Aeolus și mușcat de invidie (care pe atunci încă nu era declarată păcat), se amestecă în aventurile amoroase ale lui Zeus, stăpânul lumii antice și al cerului ce-o acoperea, și-i face un fel de publicitate mondenă și moralistă măritului diriguitor. Stăpânul se mânie și-l supune pe Sisif, precum caralii din închisorile comuniste, la o pedeapsă absurdă, la prima vedere, absurdă și perpetuă, dar definitorie, de exterminare: să urce pe coasta unui deal un cogeamite bolovan și odată
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
să spun: „E tocmai ceea ce Încerc să fac În romanul meu. Am să amestec un documentar asupra epocii noastre cu stările sufletești ale personajului meu. Latura superficială a revistelor de modă care va contrasta cu o latură, să zicem... mai moralistă...“. Fusesem pe punctul să spun “pascaliană“, dar tata se uita la mine cu un aer sumbru: „Găsești că revistele de modă pot fi o sursă de inspirație?“. Ce neîndemînatic fusesem! Stricasem sfîrșitul serii. Mama s-a grăbit să-mi dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Întovărășește‑te cu cei mai nobili oameni pe care‑i poți găsi; citește cărțile cele mai bune; trăiește alături de cei mai puternici; dar Învață să fii fericit singur cu tine Însuți”. Ravelstein ar fi văzut În această maximă obișnuita bazaconie moralisto‑didactică. Totuși, În felul lui aiurit, Ravelstein era, fără Îndoială, unul din „cei mai nobili oameni”. Dar pentru mine, provocarea de a‑l portretiza (ce termen desuet a devenit „a portretiza”) se transformase Încetul cu Încetul Într‑un calvar. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
datoria mea să formulez ceea ce am experimentat și simțit, dincolo de ceea ce pot măsura și proba cu maximă rigurozitate. Într-o perioadă de revoluție, experiența este inevitabil pătrunsă de aspirații și atitudini emoționale puternice. Cartea poate părea, din acest motiv, puțin moralistă. Și cred că ea este într-adevăr astfel, pentru că așteptările morale sunt inevitabil accentuat prezente în orice proiect de schimbare socială. Este greu să spun în ce punct analiza lucidă a sociologului trece în judecata emoțională a omului. Este posibil
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
România Mare este un partid cu un profil distinct, reprezintă un produs tipic al crizei puternice a tranziției. El combină o orientare naționalistă ce exprima umilințele la care contextul tranziției supusese România, cu o critică violentă, pe baze mai degrabă moraliste și cu un program demagogic, a situației precare a tranziției. Numărul de membri activi pare a fi relativ redus. Nucleul solid al partidului este compus, se pare, din persoane care asumaseră o ideologie naționalistă în regimul comunist, mai ales din
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu care țările în tranziție au trebuit să se confrunte într-o perioadă scurtă de timp, plină de dificultăți și de confuzii. Misionari de diferite tipuri au venit în România, cu autoritatea Occidentului, promovând, uneori cu un ton agresiv, reforme moraliste care în țările lor nu aveau un succes prea mare sau nu păreau a fi prioritare: de regulă, sub „pălăria” drepturilor omului, a drepturilor animalelor, feministe extremiste etc. Mai grav este însă că instituțiile occidentale au deviat spre atitudini tipic
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nici altfel. Scrisul este, horribile dictu, o Îndeletnicire care aduce sfanți! Această mentalitate balzaciană, nouă În cultura română, se ascunde la Anton Pann În dosul teoriei juste, În esență, despre necesitatea educației morale și estetice a publicului! Poet de factură moralistă, Pann n-are propriu-zis preferință pentru latura senzorială a lucrurilor. Proverbele pe care le folosește cu abilitate În poem sînt golite de materie. Fabulele lui Pann nu lasă să se Întrevadă un peisaj liric specific, o preferință pentru o categorie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
când președintele Bush a folosit termenul "axa răului" cu privire la Irak, Iran și Coreea de Nord, afirmațiile sale au fost bine primite pe plan local, pe când străinii s-au revoltat împotriva felului în care Bush aducea laolaltă situații diplomatice distincte, sub o etichetă moralistă. În mod similar, după evenimentele de pe 11 septembrie, dacă declarația de război împotriva terorismului a dus la mobilizarea sprijinului public și din partea Congresului, mulți străini au considerat că Statele Unite au făcut mai dificilă acțiunea de colaborare împotriva terorismului atunci când au
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
idilice a originalului, acum câștigul de cauză îl are Aghiuță, acest personaj privilegiat care, cum se va vedea, face una din cele mai spectaculoase cariere în proza fantastică a lui Caragiale. Realizate și ele în scopul obținerii de efecte direct moraliste, alte trei narațiuni scurte caragialiene: Poveste, Lungul nasului și Făt Frumos cu Moț-în-Frunte, atât sub raport strict tematic, cât și în legătură cu modul în care specia basmului răspunde necesității de transpunere epică a preceptului etic, vădesc, totuși, o seamă de trăsături
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
trei obiecte răspund ,,comenzilor’’ ce li se adresează, săvârșind minune după minune. Subintitulată și ,,basm oriental’’, opera Lungul nasului valorifică resursele magiei populare într un context narativ la fel de caracteristic tocmai prin autenticitatea lui realist nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic’’ de către fantastic. De data aceasta, dorința
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
își pune mintea să fie rea, ea reușește întotdeauna mai bine decât bărbatul. 2.4.3. La hanul lui Mânjoală Dacă în Kir Ianulea structurile ,,basmului nuvelistic’’ își mai conservă încă prezența, fiind solicitate a potența din unghi ezoteric-fantastic paradigma moralistă a ,,poveștii’’ de viață, în schimb, atunci când este vorba de tripticul În vreme de război, La conac și La hanul lui Mânjoală perspectiva eminamente realistă asupra faptelor de viață este dominantă. Îndepărtarea de schema magic-folclorică atinge, acum, gradul maxim. Fiecare
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
influență. Dar ambiguitatea politicii lui Roosevelt a ieșit repede la suprafață. Încercînd să evite soarta politicii lui Wilson, el a construit cu grijă un consens intern asupra intervenției SUA în afară. El a trebuit astfel să se folosească de teme moraliste în apelul său la publicul american. Carta Atlantică viza o lume fără sfere de influență și fără blocuri sau alianțe; o politică a ușilor deschise ar duce la deschiderea universală a piețelor. Populația americană a fost de acord cu intervenția
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
au prezentat rapoarte referitoare la acțiunile soldaților lor în timpul masacrelor de la Srebenica din iulie 1995. Trebuie de asemenea remarcat modul în care Parlamentul European a reacționat la războaiele din Iugoslavia din anii 1990. El a adoptat o poziție mult mai "moralistă" decât alte instituții ale Uniunii Europene sau ale Consiliului European de-a lungul evenimentelor tragice și violente din regiune. Un alt caz ar fi atitudinea Parlamentului European din timpul conflictelor sângeroase din America Centrală din anul 1980. Din nou, datorită modului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
datorată nu în ultimul rînd confuziei freudiene între refulare și sublimare. Societățile suferă de pe urma multor alte tabuuri ipocrite, nu numai sexuale, ci și materiale și mai ales pseudo-spirituale. Sensul miturilor, condensat în simbolul "Dumnezeu" este tocmai eliminarea tuturor tabuurilor convenționale moraliste și amoraliste pentru a le înlocui cu legea etică referitoare la armonie a supraconștientului, care are drept obiect dorințele sexuale, materiale și spirituale. De origine biogenetică după cum vom vedea -, supraconștiința este foița etică, deoarece este forța spiritualizantă sub forma legii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Zola, Au Bonheur des Dames, p.260-261]. "Îl professait que la femme est sans force contre la réclame, qu'elle finit fatalement par aller au bruit. Du reste, îl lui tendait des pièges plus savants, îl l'analysait en grand moraliste. Ainsi, îl avait découvert qu'elle ne résistait pas au bon marché, qu'elle achetait sans besoin, quand elle croyait conclure une affaire avantageuse" [ibidem, p.261]. "Mais, dès la porte, ces dames étaient perdues. Elles tournèrent à gauche; et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]