160 matches
-
Folosirea: N DA N DA N DA N DA Controlului 161 74% 107 74% 42 67% 317 73% Motivării 161 17% 107 20% 42 26% 317 19% Relaționării 161 8,1% 107 4,7% 42 7,1% 317 6,9% Moralizării 161 1,2% 107 1,9% 42 0% 317 1,3% Cei avînd rangul nașterii egal cu trei sau mai mare provin, după cum am constatat, din familii în care părinții au un nivel de studii mai scăzut și resurse materiale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
N DA N DA N DA Controlului 41 88% 66 80% 87 84% 132 63% 333 75% Motivării 41 9,8% 66 17% 87 16% 132 20% 333 17% Relaționării 41 44% 66 32% 87 46% 132 42% 333 42% Moralizării 41 12% 66 18% 87 6,9% 132 20% 333 15% Apelul la control este foarte frecvent și în cazul acestei situații ipotetice; faptul de a comite un fals și de a înșela încrederea părintelui este privit, de către mame, ca
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
simț a părinților care vor să știe cum de s-a putut întîmpla un astfel de lucru. Motivarea, tehnică de influențare urmărind schimbarea atitudinii copilului prin persuasiune, este folosită cu atît mai mult cu cît performanța școlară este mai ridicată. Moralizarea, adică apelul la valori cum ar fi cinstea, încrederea sau chiar dragostea filială nu pare să fie univoc legată de performanțele tinerilor. Din răspunsurile părinților a fost uneori dificil să discernem între dorința lor de a certa copilul (control), de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nu e bine (motivare) sau de a încerca să stabilească punți de comunicare, de a induce mai multă încredere reciprocă (relaționare). În cazul elevilor cu medii între nouă și zece apelul la control este cel mai scăzut, iar motivarea și moralizarea sînt cel mai frecvent folosite. Pentru elevii slabi, apelul la control este maxim, iar motivarea este apelată la nivel minim. Putem doar presupune (deoarece nu am realizat un control al variabilelor) că utilizarea preponderentă a tehnicilor de influență vizînd schimbarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
DA Controlului 60 80% 50 84% 155 75% 32 72% 33 55% 333 75% Motivării 60 20% 50 12% 155 17% 32 13% 33 21% 333 17% Relaționării 60 38% 50 42% 155 44% 32 34% 33 39% 333 42% Moralizării 60 13% 50 14% 155 14% 32 22% 33 21% 333 15% Folosirea controlului tinde să scadă și a moralizării să se accentueze o dată cu creșterea nivelului de studii al mamelor. Apelul la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
17% 32 13% 33 21% 333 17% Relaționării 60 38% 50 42% 155 44% 32 34% 33 39% 333 42% Moralizării 60 13% 50 14% 155 14% 32 22% 33 21% 333 15% Folosirea controlului tinde să scadă și a moralizării să se accentueze o dată cu creșterea nivelului de studii al mamelor. Apelul la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate, iar utilizarea relaționării ca tehnică de influență nu pare a fi legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate, iar utilizarea relaționării ca tehnică de influență nu pare a fi legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează cel mai puțin la control și cel mai mult la motivare. Moralizarea este aleasă, și ea, la un nivel superior mediei. Se mizează, probabil, mai mult pe cooperarea copilului decît pe obediența acestuia în rezolvarea unei probleme în care simpla conformare la o interdicție nu are prea mare relevanță. Valorile morale trebuie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sat Ambii la oraș Folosirea: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 110 80% 111 74% 108 70% 333 75% Motivării 110 17% 111 14% 108 19% 333 17% Relaționării 110 44% 111 39% 108 44% 333 42% Moralizării 110 17% 111 18% 108 10% 333 15% Faptul ca părinții să se fi născut la sat sau la oraș induce diferențe care sugerează ideea că socializarea primară într-un mediu tradiționalist își pune amprenta asupra atitudinilor pe care indivizii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cei născuți la oraș. Deși controlul este ales frecvent și în cazul acestei situații-problemă, apelul la celelalte modalități de influență este mult mai des utilizat. De această dată controlul intens este asociat negativ cu reușita școlară, pe cînd motivarea și moralizarea par a fi mai potrivite menținerii unui climat propice implicării în studiu a tinerilor. Următorul "scenariu" prezentat părinților se referă la o situație total diferită, vizînd relaționarea afectivă a copilului cu cei din jur. Scenariul "Timidul" Părinții au fost întrebați
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
facă nimic. Dacă ar fi vorba de propriul copil, care ar fi genul cel mai potrivit de măsuri pentru a-l ajuta să depășească aceste greutăți? După cum reiese din tabelul 9.12, per global, controlul este utilizat în mică măsură, moralizarea practic deloc. Se vădește tot mai clar că părinții apelează la diferitele tehnici de influență diferențiat, în funcție de natura problemei care trebuie rezolvată. În ceea ce privește suportul acordat copilului care dă semne de timiditate exagerată, controlul și relaționarea sînt folosite cu atît mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nr. DA Nr. DA Controlului 43 12% 61 9,8% 81 9,9% 129 7% 319 8,8% Motivării 43 37% 61 49% 81 51% 129 53% 319 50% Relaționării 43 51% 61 38% 81 38% 129 36% 319 39% Moralizării 43 0% 61 0% 81 0% 129 1,6% 319 0,6% Motivarea, în schimb, pare o modalitate de intervenție cu atît mai potrivită cu cît mediile generale ale copilului sînt mai mari. Control înseamnă, în acest context, obligarea copilului
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
peste Folosirea: N DA N DA N DA N DA Controlului 163 10% 106 4,7% 43 9,3% 319 8,8% Motivării 163 54% 106 48% 43 35% 319 50% Relaționării 163 34% 106 42% 43 56% 319 39% Moralizării 163 0,6% 106 0,9% 43 0% 319 0,6% Pentru relaționare se optează cu atît mai mult cu cît copilul are mai mulți frați mai mari, iar controlul e utilizat ceva mai puțin pentru al doilea născut. Rangul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
tabelul 9.14 este prezentată asocierea dintre utilizarea celor patru tehnici de influență și reușita școlară a copilului. Per global, mamele apelează la control în cea mai mare măsură, apoi la motivare și în mult mai mică măsură la relaționare moralizarea nu apare aproape deloc. Avem de-a face, din nou, cu o situație care se pretează la a fi rezolvată prin interdicții și supraveghere, ca și în cazul primelor două. Nivelul cel mai ridicat de reușită școlară este caracterizat de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nr. DA Nr. DA Controlului 38 55% 57 60% 81 48% 123 41% 305 49% Motivării 38 37% 57 35% 81 41% 123 48% 305 42% Relaționării 38 7,9% 57 1,8% 81 11% 123 11% 305 8,5% Moralizării 38 0% 57 3,5% 81 1,2% 123 1,6% 305 1,6% Trebuie să facem observația că deși obezitatea nu are nici o legătură cu reușita școlară, după cum nici celelalte situații problemă, în afară de prima, nu aveau, credem că modul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
49 55% 48 52% 145 50% 30 43% 30 37% 305 49% Motivării 49 39% 48 35% 145 41% 30 40% 30 57% 305 42% Relaționării 49 2% 48 13% 145 9% 30 13% 30 6,7% 305 8,5% Moralizării 49 4% 48 0% 145 1,4% 30 3,3% 30 0% 305 1,6% Cu cît nivelul de instruire al mamelor este mai ridicat, cu atît apelează în mai mică măsură la control. Mamele cu studii superioare aleg cel
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 91 77% 121 76% 71 79% 48 63% 333 75% Motivării 91 15% 121 21% 71 11% 48 19% 333 17% Relaționării 91 41% 121 40% 71 46% 48 40% 333 42% Moralizării 91 13% 121 12% 71 18% 48 21% 333 15% TABELUL 3.4. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Timidul" în funcție de nivelul de studii al acestora Scenariul TIMIDUL Studiile mamei Total Cel mult 10 clase Profesionala
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
12% 46 13% 148 5,4% 31 3,2% 32 19% 319 8,8% Motivării 59 47% 46 52% 148 52% 31 61% 32 31% 319 50% Relaționării 59 41% 46 35% 148 39% 31 32% 32 44% 319 39% Moralizării 59 0% 46 0% 148 0,7% 31 0% 32 3,1% 319 0,6% TABELUL 3.5. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Timidul" în funcție de modelul de coeziune familială Scenariul TIMIDUL Modelul de coeziune familială
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
DA Nr. DA Controlului 89 6,7% 118 11% 65 9,2% 45 6,7% 319 8,8% Motivării 89 56% 118 47% 65 43% 45 53% 319 50% Relaționării 89 34% 118 39% 65 46% 45 38% 319 39% Moralizării 89 1,1% 118 0,8% 65 0% 45 0% 319 0,6% TABELUL 3.6 Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Rotunjorul" în funcție de modelul de coeziune familială Scenariul ROTUNJORUL Modelul de coeziune familială Total Companională
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nr. DA Nr. DA Controlului 86 47% 115 49% 62 63% 40 35% 305 49% Motivării 86 50% 115 40% 62 21% 40 57% 305 42% Relaționării 86 4,6% 115 10% 62 11% 40 7,5% 305 8,5% Moralizării 86 0% 115 1,7% 62 4,8% 40 0% 305 1,6% TABELUL 3.7. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Rotunjorul" în funcție de rangul nașterii copilului Scenariul ROTUNJORUL Rangul nașterii copilului Total Primul născut Al
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
peste Folosirea: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 159 47% 100 47% 39 56% 305 49% Motivării 159 45% 100 41% 39 31% 305 42% Relaționării 159 8,2% 100 11% 39 5,1% 305 8,5% Moralizării 159 0% 100 2% 39 7,7% 305 1,6% TABELUL 3.8. Valorile medii ale indicatorului sintetic al susținerii familiale în funcție de modelul de coeziune familială Scenariul TIMIDUL Modelul de coeziune familială Total Companională Bastion Paralel Asociație MAMA Nr. Med
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
prin care putem exprima propriile opinii și emoții fără a ataca interlocutorul, aceasta fiind o modalitate de stabilire a comunicării chiar și pentru subiectele care sunt potențial conflictuale. Această formă de comunicare este o modalitate de evitare a criticii, etichetării, moralizării interlocutorului, focalizând conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei. 2. Exprimarea emoțională. A comunica eficient presupune a ști să ne exprimăm emoțiile. Una dintre cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de incapacitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Împărat nu-l caracterizează nici noblețea de sânge, nici noblețea de suflet. O asemenea atitudine față de Augustus apare încă dinaintea exilului, așa cum va rezulta și mai clar în cele ce urmează. III. Demnitate morală: imoralitatea lui Augustus. Eforturile augustiene de moralizare a societății din vremea sa sunt bine cunoscute și nici măcar nu le vom menționa. Dar care este impresia partidului opozanților față de această legislație multiplă și variată? Poate Ovidiu va reuși să descopere mai multe aspecte interesante ale acestei probleme. Într-
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
față de această legislație multiplă și variată? Poate Ovidiu va reuși să descopere mai multe aspecte interesante ale acestei probleme. Într-adevăr motivul relegării lui Ovidiu la Tomis avea caracter moral, adică se baza pe violarea de către sulmonez a normelor de moralizare impuse de Augustus: independent de orice altă vină pretinsă sau adevărată, Ovidiu era acuzat că a scris Ars amatoria. Îndârjirea cu care Ovidiu se străduia să demonstreze că Augustus nu avea dreptate să-l condamne pentru a fi scris Ars
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ori scump, prețul convingerilor lor. Și pentru Ovidiu trebuiau să se aștepte la un asemenea sfârșit. Activitatea lui poetică de la începuturi era în contrast evident cu legislația augustană, care tindea să moralizeze societatea. Ovidiu ar fi vrut ca o asemenea moralizare să provină din forța interioară a fiecărui individ, fără constrângerea exterioară a legii... Dar, între timp, el însuși recunoștea că nu-și poate stăpâni propriile pasiuni... Atunci? Ovidiu tindea să încadreze toate gesturile sale "morale" în gama vastă a libertăților
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Sar toate lacătele și-un stol de fluturi Vali Iancu culegând scoici copilul ignoră valul care-l atinge Mihaela Codrescu În primul poem, metafora descătușării este inabilă și legătura cu fluturii forțată, În al doilea, cuvîntul ignoră pare doar o moralizare și o pilduitoare avertizare pentru părinții care nu-și supraveghează mai atent copiii. Bogdan I. Pascu reușește să disloce impasul (clișeistic al) Înfometării, universalizîndu-l și mutîndu-l În zona a spiritualului. În poemul său, a fi copil și a fi flămînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]