160 matches
-
am selectat din brutul rechizitoriului Securității, iar când să trec la adoptarea de măsuri comuniste, am mutat registrul pe atenționări. S.B.: De genul "trebuie combătute astfel de manifestări ta-ra-ra-ra-ra", în limbajul de lemn al epocii. D.T.: Asta am și făcut, moralizare comunistă. M-a sunat Bordeianu de la Scînteia tineretului și mi-a spus că măsurile pe care le voi lua eu le va copia și le va publica. A doua sau a treia zi a apărut că la Iași s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Bariere in comunicare A. Bariere la nivelul procesului de comunicare: a. tendința de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile interlocutorului (privirea critică, etichetarea, diagnosticarea etc.); b. oferirea rapidă de soluții (imperativele, amenințarea, moralizarea, chestionarea excesivă, oferirea de soluții etc.); c. lipsa de interes pentru nevoile și preocupările celuilalt (diversiunile, argumentul logic propriu, asigurarea că totul va fi bine). B. Bariere cognitive: a. Stereotipurile - convingerile referitoare la caracteristicile, atributele și comportamentele specifice membrilor unei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
prin care îți exprimi propriile opinii și emoții fără să ataci interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a comunicării chiar și pentru subiectele care sunt potențial conflictuale. Se focalizează conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei, se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea mai mare dificultate în exprimarea emoțională este existența unor stereotipuri sociale ale exprimării emoționale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
acord cu părerile interlocutorului; • oferirea de soluții, fie direct, prin sfaturi, fie indirect, folosirea întrebărilor într-un mod agresiv, autoritar sau cu o notă evaluativă; • recurgerea la ordine are ca efecte reacții defensive, rezistență, reacții pasive sau agresive; • folosirea amenințărilor; • moralizarea „ar trebui” sau „ar fi cea mai mare greșeală din partea ta să ...” 18 20 II. ANATOMIA SOCIALĂ A COMUNICĂRII 1. Reguli de interrelaționare Interrelațiile sociale sunt prezente în micro sau macrosisteme sociale, în grupurile de muncă, în comportamente pe care
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
tehnică interioară vizînd modificarea "apetitului" față de o conduită sau alta. Exemplu: a convinge copilul că alcoolul e periculos prin dependența pe care o produce sau a-l incita să-și perfecționeze cunoștințele de gramatică printr-un program amuzant pe calculator. • Moralizarea face apel la valori superioare, acceptate de către subiect, și susceptibile de a legitima recurgerea la anumite conduite particulare. Exemplu: descurajarea relațiilor sexuale ocazionale în numele preceptelor religioase. • Relaționarea desemnează manipularea contextului relațional al persoanei pentru a-i modifica modul de acțiune
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cercetarea realizată în Elveția descrierea situației a fost mai simplă, iar operatorii de teren au înregistrat, pur și simplu, răspunsurile subiecților, fără să ceară precizări suplimentare). Răspunsurile au fost post-codificate utilizînd o grilă cu patru categorii: control, motivare, relaționare și moralizare. Reamintim că acesta a fost modul în care au fost delimitate tehnicile de influență utilizate de către părinți. Controlul desemnează influențarea din exterior a comportamentului prin creșterea "costurilor" comportamentului indezirabil interdicții, pedepse, motivarea presupune schimbarea costurilor/beneficiilor psihologice, relaționarea vizează modificarea
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de către părinți. Controlul desemnează influențarea din exterior a comportamentului prin creșterea "costurilor" comportamentului indezirabil interdicții, pedepse, motivarea presupune schimbarea costurilor/beneficiilor psihologice, relaționarea vizează modificarea interacțiunilor copilului cu ceilalți pentru a se induce, astfel, transformarea dorită în conduita acestuia, iar moralizarea implică influențarea în direcția dorită prin apelul la valori sau norme care au fost deja interiorizate și conform cărora un anumit comportament obiectul tentativei de influențare apare ca licit sau ilicit. În procesul de post-codificare, s-au construit cîte patru
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
DA N DA Controlului 39 62% 64 64% 83 76% 125 78% 317 73% Motivării 39 26% 64 28% 83 16% 125 16% 317 19% Relaționării 39 10% 64 4,7% 83 7,2% 125 6,4% 317 6,9% Moralizării 39 2,6% 64 3,1% 83 1,2% 125 0% 317 1,3% Controlul e oferit ca variantă de intervenție cu atît mai mult cu cît copiii au rezultate mai bune. Motivarea și moralizarea e mai puțin folosită pentru
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
6,4% 317 6,9% Moralizării 39 2,6% 64 3,1% 83 1,2% 125 0% 317 1,3% Controlul e oferit ca variantă de intervenție cu atît mai mult cu cît copiii au rezultate mai bune. Motivarea și moralizarea e mai puțin folosită pentru cei cu note mari. Trebuie să facem o observație: variantele de răspuns constînd în ideea de a plăti ore suplimentare copilului sau în a lucra cu el mai mult la gramatică au fost interpretate drept
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la convingerea copilului că e important să aibă cunoștințe solide de gramatică sau apelul la mai multă atenție din partea acestuia. De multe ori distincția dintre control și motivare a fost dificilă, fiind vorba mai mult de aspecte de nuanță. În ceea ce privește moralizarea, discuția nu are relevanță avînd în vedere că a fost menționată doar de patru ori. Am încercat să vedem dacă asocierile observate mai sus se păstrează și în condițiile în care vom utiliza nivelul de studii al mamelor ca variabilă
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Folosirea: N DA N DA N DA N DA Controlului 161 74% 107 74% 42 67% 317 73% Motivării 161 17% 107 20% 42 26% 317 19% Relaționării 161 8,1% 107 4,7% 42 7,1% 317 6,9% Moralizării 161 1,2% 107 1,9% 42 0% 317 1,3% Cei avînd rangul nașterii egal cu trei sau mai mare provin, după cum am constatat, din familii în care părinții au un nivel de studii mai scăzut și resurse materiale
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
N DA N DA N DA Controlului 41 88% 66 80% 87 84% 132 63% 333 75% Motivării 41 9,8% 66 17% 87 16% 132 20% 333 17% Relaționării 41 44% 66 32% 87 46% 132 42% 333 42% Moralizării 41 12% 66 18% 87 6,9% 132 20% 333 15% Apelul la control este foarte frecvent și în cazul acestei situații ipotetice; faptul de a comite un fals și de a înșela încrederea părintelui este privit, de către mame, ca
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
simț a părinților care vor să știe cum de s-a putut întîmpla un astfel de lucru. Motivarea, tehnică de influențare urmărind schimbarea atitudinii copilului prin persuasiune, este folosită cu atît mai mult cu cît performanța școlară este mai ridicată. Moralizarea, adică apelul la valori cum ar fi cinstea, încrederea sau chiar dragostea filială nu pare să fie univoc legată de performanțele tinerilor. Din răspunsurile părinților a fost uneori dificil să discernem între dorința lor de a certa copilul (control), de
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nu e bine (motivare) sau de a încerca să stabilească punți de comunicare, de a induce mai multă încredere reciprocă (relaționare). În cazul elevilor cu medii între nouă și zece apelul la control este cel mai scăzut, iar motivarea și moralizarea sînt cel mai frecvent folosite. Pentru elevii slabi, apelul la control este maxim, iar motivarea este apelată la nivel minim. Putem doar presupune (deoarece nu am realizat un control al variabilelor) că utilizarea preponderentă a tehnicilor de influență vizînd schimbarea
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
DA Controlului 60 80% 50 84% 155 75% 32 72% 33 55% 333 75% Motivării 60 20% 50 12% 155 17% 32 13% 33 21% 333 17% Relaționării 60 38% 50 42% 155 44% 32 34% 33 39% 333 42% Moralizării 60 13% 50 14% 155 14% 32 22% 33 21% 333 15% Folosirea controlului tinde să scadă și a moralizării să se accentueze o dată cu creșterea nivelului de studii al mamelor. Apelul la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
17% 32 13% 33 21% 333 17% Relaționării 60 38% 50 42% 155 44% 32 34% 33 39% 333 42% Moralizării 60 13% 50 14% 155 14% 32 22% 33 21% 333 15% Folosirea controlului tinde să scadă și a moralizării să se accentueze o dată cu creșterea nivelului de studii al mamelor. Apelul la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate, iar utilizarea relaționării ca tehnică de influență nu pare a fi legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate, iar utilizarea relaționării ca tehnică de influență nu pare a fi legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează cel mai puțin la control și cel mai mult la motivare. Moralizarea este aleasă, și ea, la un nivel superior mediei. Se mizează, probabil, mai mult pe cooperarea copilului decît pe obediența acestuia în rezolvarea unei probleme în care simpla conformare la o interdicție nu are prea mare relevanță. Valorile morale trebuie
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sat Ambii la oraș Folosirea: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 110 80% 111 74% 108 70% 333 75% Motivării 110 17% 111 14% 108 19% 333 17% Relaționării 110 44% 111 39% 108 44% 333 42% Moralizării 110 17% 111 18% 108 10% 333 15% Faptul ca părinții să se fi născut la sat sau la oraș induce diferențe care sugerează ideea că socializarea primară într-un mediu tradiționalist își pune amprenta asupra atitudinilor pe care indivizii
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cei născuți la oraș. Deși controlul este ales frecvent și în cazul acestei situații-problemă, apelul la celelalte modalități de influență este mult mai des utilizat. De această dată controlul intens este asociat negativ cu reușita școlară, pe cînd motivarea și moralizarea par a fi mai potrivite menținerii unui climat propice implicării în studiu a tinerilor. Următorul "scenariu" prezentat părinților se referă la o situație total diferită, vizînd relaționarea afectivă a copilului cu cei din jur. Scenariul "Timidul" Părinții au fost întrebați
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
facă nimic. Dacă ar fi vorba de propriul copil, care ar fi genul cel mai potrivit de măsuri pentru a-l ajuta să depășească aceste greutăți? După cum reiese din tabelul 9.12, per global, controlul este utilizat în mică măsură, moralizarea practic deloc. Se vădește tot mai clar că părinții apelează la diferitele tehnici de influență diferențiat, în funcție de natura problemei care trebuie rezolvată. În ceea ce privește suportul acordat copilului care dă semne de timiditate exagerată, controlul și relaționarea sînt folosite cu atît mai
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nr. DA Nr. DA Controlului 43 12% 61 9,8% 81 9,9% 129 7% 319 8,8% Motivării 43 37% 61 49% 81 51% 129 53% 319 50% Relaționării 43 51% 61 38% 81 38% 129 36% 319 39% Moralizării 43 0% 61 0% 81 0% 129 1,6% 319 0,6% Motivarea, în schimb, pare o modalitate de intervenție cu atît mai potrivită cu cît mediile generale ale copilului sînt mai mari. Control înseamnă, în acest context, obligarea copilului
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
peste Folosirea: N DA N DA N DA N DA Controlului 163 10% 106 4,7% 43 9,3% 319 8,8% Motivării 163 54% 106 48% 43 35% 319 50% Relaționării 163 34% 106 42% 43 56% 319 39% Moralizării 163 0,6% 106 0,9% 43 0% 319 0,6% Pentru relaționare se optează cu atît mai mult cu cît copilul are mai mulți frați mai mari, iar controlul e utilizat ceva mai puțin pentru al doilea născut. Rangul
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
tabelul 9.14 este prezentată asocierea dintre utilizarea celor patru tehnici de influență și reușita școlară a copilului. Per global, mamele apelează la control în cea mai mare măsură, apoi la motivare și în mult mai mică măsură la relaționare moralizarea nu apare aproape deloc. Avem de-a face, din nou, cu o situație care se pretează la a fi rezolvată prin interdicții și supraveghere, ca și în cazul primelor două. Nivelul cel mai ridicat de reușită școlară este caracterizat de
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nr. DA Nr. DA Controlului 38 55% 57 60% 81 48% 123 41% 305 49% Motivării 38 37% 57 35% 81 41% 123 48% 305 42% Relaționării 38 7,9% 57 1,8% 81 11% 123 11% 305 8,5% Moralizării 38 0% 57 3,5% 81 1,2% 123 1,6% 305 1,6% Trebuie să facem observația că deși obezitatea nu are nici o legătură cu reușita școlară, după cum nici celelalte situații problemă, în afară de prima, nu aveau, credem că modul
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
49 55% 48 52% 145 50% 30 43% 30 37% 305 49% Motivării 49 39% 48 35% 145 41% 30 40% 30 57% 305 42% Relaționării 49 2% 48 13% 145 9% 30 13% 30 6,7% 305 8,5% Moralizării 49 4% 48 0% 145 1,4% 30 3,3% 30 0% 305 1,6% Cu cît nivelul de instruire al mamelor este mai ridicat, cu atît apelează în mai mică măsură la control. Mamele cu studii superioare aleg cel
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]