4,801 matches
-
cu implicațiile lor istorice, sociologice și psihologice - pot deveni un subiect de investigație de-a dreptul fascinant. Studiul Domniței Tomescu nu e o carte de popularizare: are o miză lingvistică foarte serioasă, oferind prima descriere completă și sistematică a comportamentului morfologic al numelor proprii românești. Prezentarea strict gramaticala, clară și riguroasă, fixează punctele de reper indispensabile pentru a vorbi despre statutul special pe care il au în limba numele proprii. Autoarea a ales drept categorii onomastice reprezentative - care ilustrează de fapt
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
da... dar încă nu ți-a dat... ...Poate că din cauza asta cei care se consideră dăruiți de soarta, oamenii cu putere, stimați și onorați de ceilalți poartă o mască facială aproape fixă, neschimbată aproape, desi timpul o alterează în detaliile morfologice de fapt nesemnificative. Mască această invariabila exprimă satisfacția de "a fi primit" de la lume ceea ce altora li s-a refuzat. Expresia dominantă este cea de satisfacție, de demnitate împlinită care se comunică celorlalți prin toată făptura. Judecătorii, procurorii, predicatorii și
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
pentru BMW). Unele dintre cele mai frecvente sigle care circulă în prezent în română și sînt citite că în engleză sînt CD, DJ, LP (si-di, di-gei, el-pi). Înregistrările lor scrise, în presă, nu le atestă pronunția, ci doar comportamentul morfologic. Oricum, CD apare aproape numai abreviat - "casetă și CD-ul" ("Evenimentul zilei" = EZ 2121, 1999, 16); "primul CD al Suveranului Pontif"; "acest CD"; "CD-ul a fost realizat..." ("România liberă" = RL 2687, 1999, 5); "invazie de CD-uri pirat" (RL
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
cognitivă evaluată, acestea manifestându-se în domeniului transferului de noțiuni aciziționate de la o materie la alta, sau inadaptarea cunoștințelor deja dobândinte în situații noi. Concluzii și propuneri Se impune introducerea unor conținuturi în planul cunoașterii de sine din perspectiva anatomica , morfologica dar și fiziologica a organismului propriu. Interelationarea dintre obiectivele educației cognitive și obiectivele cadru ale educației fizice, la acest ciclu, poate fi atât un parametru obiectiv în declanșarea unor reorientări ale conținuturilor și strategiei didactice în orele de educație fizică
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
sau de 6,7. La București se anunțau imediat după cutremur 73 morți , 14 răniți, 36 case distruse în București, dar consulul francez raportează peste 720 de morți și tot atâți răniți. Acest cutremur a provocat modificări importante în aspectul morfologic al teritoriului extracarpatic, ducând la formarea Lacului Roșu ca urmare a prăbușirii unui munte. Un al doilea mare cutremur catastrofal produs în Vrancea a fost cel din 1940. Acesta a avut o primă activitate cu o magnitudine de 7,4
Prognozele liniştitoare gen Mărmureanu fac victime. Seismologii italieni spuneau la fel şi au murit 308 oameni în Aquila () [Corola-journal/Journalistic/25055_a_26380]
-
lui Barbilian în timpul Primului Război Mondial, în unitățile militare din Bîrlad, Huși și Rusca. Nu lipsesc recuperările postume prin care texte exegetice mai puțin știute sunt redate atenției publice. Așa se face că Eugen Coșeriu apare cu un studiu de strictă aplicație morfologică asupra limbii barbiene, în vreme ce Mircea Ciobanu e prezent cu un pitoresc eseu inspirat de stanțe. În totul, o antologie meritorie, al cărei scop - comemorarea unui număr rotund de ani de la moarte - a fost atins în ciuda discrepanței de viziune a articolelor
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
-și pierd memoria tîlcului concret pe care l-au avut odată, vorbitorii făcînd uz de expresii cărora nu le mai știu istoria. Iar un cuvînt fără istorie e o noțiune abstractă, biată mărgea inertă pe care o pui să stea morfologic într-un șir de secvențe standard. Deznodămîntul e apariția inevitabilă a limbii de lemn. Cu cît o noțiune este mai abstractă cu atît matca evolutivă care a dus la formarea lui e mai ștearsă din memoria vorbitorului, iar rostul etimologiei
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
îi cîntau, pe scările și în curtea noului sediu al partidului, "La mulți ani cu sănătate"..." (Dimineața 50, 1997, arhiva Internet). Ca și altor englezisme recente, cuvîntului i s-a creat cu ușurință un plural regulat; de altfel, adaptarea sa morfologică e dublată de o adaptare fonetică. Mai nouă și chiar supărătoare mi se pare însă folosirea cuvîntului într-o construcție sintactică anormală pentru română, în care se manifestă renunțarea la flexiune și copierea parțială a unui tipar de simplă juxtapunere
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
obișnuită, curentă, gramaticile noastre moderne furnizează uneori și indicații stilistice asupra excepțiilor. La interval de 30 de ani, principala restricție a rămas aceeași: "Așezarea posesivului înaintea substantivului se întîlnește numai în poezie" (Iorgu Iordan, Valeria Guțu Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologică a limbii române contemporane, 1967, p. 137); "Antepunerea adjectivului posesiv (al nostru steag) este permisă numai în poezie" (Mioara Avram, Gramatica pentru toți, 1997, p. 173). S-ar părea însă că exemplele actuale încep să contrazică această indicație stilistică; poziția
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
se judecă după alte criterii. Cartea Ioanei Bot, consacrată lui D. Caracostea, teoretician și critic literar 1), urmărește de fapt să descrie și să explice partea esențială a încercării profesorului de a contura un vast domeniu, din punct de vedere morfologic, și de a realiza un instrument, din punct de vedere metodologic, prin care să poată cuprinde și cerceta tot ceea ce fusese inclus la începutul secolului al XIX-lea sub denumirea generală de filologie, adică științele limbii, istoria și critica literară
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
particular. în jurul sau înlăuntrul acestui ax explicit (al unei masculinități asumate fără echivoc) a cărui formă este invariabil rectangulară sau ovulară - și care joacă în compoziție rolul unei forțe nucleare, al unui magnet care stopează dezordinea - se revarsă, cromatic și morfologic, dansul voluptuos al feminității decorative, al fragmentului, al grației seducătoare și al preaplinului seminal. În acest moment pictura lui Ciubotaru nu mai este aceea a unei naturi duale, a unui tip de trăire schizoidă, care separă principiile și apoi le
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea morfologică în genuri diferite au accentuat în română ceea ce în limba de origine (ca sursă directă sau mai îndepărtată) era doar o diferență de sens. Panseu aparține unui registru familiar care i-a împiedicat pentru o vreme accesul în listele de
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
lingvistic pur de dinamitare a topicii: " Am uitat în ani/ de din șase ore/ 'n șase, miozotul/ de majore/ neserale, -ncât/ nu mai nici un zor e/ spre de câine - înotul / în ulei tutore." Deconstruirea limbajului până la nivel fonetic și alăturările morfologice inedite par influențate pe-alocuri de Șerban Foarță: "Tu, -n șes -/ terț, - nu ți-i/ Tunse-s/ gardurile vii/ Parcă - e sân -/ nu - s, dar mi - i/ Parcă ies din pușcării." În ciclul Cinci romane de dragoste, aproape rusești, Adrian
Toate drepturile rezervate... by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17124_a_18449]
-
înregistrat în Dicționarul limbii române moderne (= DLRM, 1958), fără indicație de pronunție, ca provenind din engl. bluff. în DEX 1975, ideea sursei englezești se păstrează, dar e prezentă transcrierea fonetică șblöfț, pe care o reia și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (= DOOM, 1982), cu precizarea că e vorba de pronunția franceză (cuvîntul e deci interpretat ca venind prin filiera respectivă). în ediția actualizată - DEX 1996 - bluf, din engl bluff, apare ca pronunțat și șblafț - ceea ce îl (re)așează în poziția de
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
Rodica Zafiu Noutățile limbajului informatic, intrate rapid în uzul curent, nu sînt doar de tip lexico-semantic (cuvinte și sensuri noi), fonetic și ortografic (pronunții și grafii nespecifice românei, eventual în curs de adaptare) ori morfologic (selecția unor desinențe de plural sau încadrarea în clase de conjugare) -, ci și sintactic: tipuri de construcții, calcuri, combinarea cu anumite prepoziții sau conjuncții etc. În momentul de față, vorbitorii au adesea ezitări în fața unor forme sau construcții concurente. Un
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
în română la secvențele incomprehensibile, în care totuși se păstrează unele instrumente gramaticale, cuvinte de legătură; astfel că finalul textului - "într-un col mai bhrăsbenios" - sună aproape familiar. Limba spargă a Ninei Cassian păstrează nu numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe, desinențe) românești, ci și unele cuvinte pline; în plus, are o surprinzător de clară marcă stilistică: fiind o limbă populară, identificabilă ca atare prin cuprinderea în forme de versificație și specii poetice tipice (strigături, orații), prin fonetisme și chiar
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24). Oscilațiilor uzului le corespund, în cazul denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) - nu sînt în perfect acord în privința femininelor în -că. (E drept că dicționarele trebuie să opereze o selecție a derivatelor de la toponime sau antroponime în funcție de frecvența lor în uz.) în DEX, nu sînt înregistrate decît formele substantivale regularizate
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
cu schimbările rapide de concepte și de termeni. Pentru a le verifica doar existența sînt utile și dicționarele de specialitate (au apărut destul de multe în ultimii ani); pentru a le înțelege însă uzul real, tendințele de adaptare fonetică, grafică și morfologică sau preferințele pentru anumite construcții sintactice este fundamentală examinarea lor în contextele reale de folosire: în primul rînd chiar în paginile de Internet redactate în română. Aici principala surpriză este, cum am mai spus-o, de a vedea tendințele contrare
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
un termen mai nou, pentru care DEX indică doar forma feminină crevetă, cu pluralul crevete (din fr. crevette). O altă rapidă investigație în Internet confirmă că se pot găsi câteva atestări actuale - culte - pentru această formă: în cursuri universitare - "modificări morfologice la diferitele grupe de decapode (crevete, raci, crabi, paguri)" - , sau chiar în rețete, poate copiate din cărți de bucate mai vechi - "crevetele se prăjesc într-o lingură de ulei încins". Mi se pare totuși că forma de largă circulație e
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
Rodica Zafiu S-ar putea face câteva observații lingvistice legate de sărbătorile abia încheiate. În momentul de față, numele sărbătorii Învierii circulă în două variante: Paște (singular masculin sau neutru) și Paști (plural feminin). De fapt, evoluția morfologică a cuvântului constituie un caz tipic (și bine cunoscut) de reinterpretare a unei forme prin analogie. Inițial Paște era un feminin plural - din lat. pascha, -ae, care a dat și corespondentele feminine din alte limbi romanice - în italiană Pasqua, în
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
încă viu și se întîlnește și în alte registre ale limbii, de pildă în limbajul jurnalistic: "A început postul Paștilor" (Evenimentul zilei = EZ 1429, 1997, 1). În multe cazuri, în vorbirea curentă, nu e nevoie să se ia nici o decizie morfologică: construcția (fără articol sau determinant adjectival) e ambiguă, putînd fi la fel de bine singular sau plural, masculin, neutru sau feminin. Găsim asemenea ambiguități atât la forma în -e ("anul trecut, de Paște" - EZ 1450, 1997, 2); cît și la cea în
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
e sigur de justețea opțiunilor și a deprinderilor sale lingvistice - A. Crijanovschi a înregistrat în ordine alfabetică un număr destul de mare de cuvinte (17.000), selectate ca fiind susceptibile de utilizări contravenind normelor literare lexicale, dar și ortoepice, ortografice sau morfologice. Cum era previzibil ținînd seamă de forțele care, în ultima jumătate de secol, au imprimat un caracter deviant evoluției limbii române literare din Basarabia, dificultățile înscrise în dicționar sînt, în majoritatea cazurilor, rezultatul "dialectalizării", al folosirii elementului regional local (în defavoarea
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
facilitarea accesului la informație al cititorului. Cum scopul declarat al lucrării este cultivarea exprimării în sensul normelor literare unice, informația se organizează în jurul termenului acceptat de aceste norme, care se constituie în titlu al articolului; fiecare articol cuprinde obligatoriu informația morfologică completă referitoare la cuvîntul-titlu, la care se adaugă, în funcție de dificultățile specifice fiecărui termen, precizări privind pronunțarea sau scrierea corectă indicîndu-se explicit și "greșeala" (cf., de pildă, afíș sn., nu sf. afișă; art. afișul, afișului, pl. afișe, nu afișuri). Abaterile, cuvintele
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
nu afișuri). Abaterile, cuvintele și formele neliterare, sînt incluse însoțite adeseori numai de trimiterea la termenul literar recomandat (cf. *advocat v. avocat, *afișă v. afiș, *comandir v. comandant, antrenór1 (persoană) sm., nu trener; pl. antrenori etc. sau de succinte informații morfologice sau semantice (cf. răsărită sf. (Reg.) Floarea-soarelui; comandiróvcă sf. (Rus.) Delegare, trimitere în misiune..., deplasare etc.). Dacă abaterilor de sorginte specific locală, care constituie originalitatea - și valoarea deosebită - a acestui dicționar normativ, li se acordă o atenție specială, nu lipsesc
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
sufix aparent marginal care întărește tipul de conjugare în -i este -ăi, adăugat tot unor elemente de origine străină. De fapt, se poate vorbi chiar de o serie derivativă a formațiilor în -ui și în -ăi (-îi) care reprezintă adaptări morfologice ale unor împrumuturi recente, în special din engleză. Tiparul poate părea surprinzător prin contrastul stilistic; dar tocmai acest contrast - între un sufix perceput ca popular și o bază de derivare care conotează modernitatea occidentală - e cel care stimulează folosirea sa
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]