83 matches
-
din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; construirea unor narațiuni simple; utilizarea expresivă a limbii; - - realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; aplicarea cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;) Competențe specifice la nivelul sintactic - alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și de punctuație; - propoziții simple și dezvoltate; propoziție principală și prepoziție secundară; fraza formată din propoziții
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și prin subordonare; - dezvoltarea unei propoziții simple; - relații și funcții sintactice; - propoziția principală și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; - utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație în frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul (verbal și nominal), subiectul (exprimat și neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ca fișă de lucru în clasă, pentru 1-2 ore, cu posibilitatea ca cerințele din final să fie date ca temă pentru acasă sau să constituie subiectul unor dezbateri/ studii de caz; itemii acoperă domeniile de bază ale disciplinei: fonetică, lexic, morfosintaxă, ortografie și punctuație, teoria literaturii, stilistică, prozodie ș.a.; reprezintă un suport necesar pregătirii examenului de bacalaureat, incluzând itemi apropiați ca formulare și ca dificultate; textele/ fragmentele sunt extrase din manuale alternative diferite, dar sunt și fragmente/ texte la prima vedere
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
folosirea pasivizării în situația în care agentul de persoana 3 acționează asupra pacientului de persoanele 1 și 2. Influența exercitată de limbile romanice (spaniolă, franceză) a făcut ca în limba bască să fie înregistrate fapte lingvistice nespecifice (chiar la nivelul morfosintaxei), comentate de Jendraschek (2007). De-a lungul timpului, basca a creat mai multe structuri de compromis, care imită unele modele romanice. Dintre acestea, unele au impact asupra întregului sistem: neutralizarea distincției morfologice dintre obiectul direct și obiectul indirect (confuzia între
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiect în propozițiile de tip nominativ−acuzativ. Multe apariții ale acuzativului (obiect sau complement adverbial) pot fi explicate printr-o structură ergativă în vechile limbi semitice, în care acuzativul, în locul absolutivului, a fost forma nemarcată (Müler 1995: 264). Trecerea de la morfosintaxa acuzativă la cea ergativă este strâns legată de dualismul sensurilor verbale; nu se știe dacă morfosintaxa a determinat schimbările semantice sau invers (Müler 1995: 267). Când construcția ergativă a devenit învechită în limbile semitice a fost nevoie de o diateză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi explicate printr-o structură ergativă în vechile limbi semitice, în care acuzativul, în locul absolutivului, a fost forma nemarcată (Müler 1995: 264). Trecerea de la morfosintaxa acuzativă la cea ergativă este strâns legată de dualismul sensurilor verbale; nu se știe dacă morfosintaxa a determinat schimbările semantice sau invers (Müler 1995: 267). Când construcția ergativă a devenit învechită în limbile semitice a fost nevoie de o diateză pasivă (Müler 1995: 268). Limbile semitice vechi aveau o substructură de ergativitate a cărei origine este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Desmond C., Geoffrey K. Pullum (eds.), 1998, Handbook on Amazonian Languages, Berlin - New York - Amsterdam, Mouton de Gruyter. Desclès, Jean-Pierre, 1998, "Transitivité sémantique et transitivité syntaxique", în: A. Rousseau (éd.), p. 161−180. Dimitrescu, F. (coord.), 1978, Istoria limbii române. Fonetică. Morfosintaxă. Lexic, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dixon, R. M. W., 1979, "Ergativity", Langage. Journal of the Linguistic Society of America, 55, 1, p. 59−138. Dixon, R. M. W., 1987, "Studies in Ergativity. Introduction", Lingua, 71, p. 1-16. Dixon, R.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.). 2.2 utilizarea în redactarea unui - elemente de lexic studiate în clasele a IX-a - a XII-a; text propriu a cunoștințelor mijloace de îmbogățire a lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și de punctuație - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția, sintaxa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]