190 matches
-
tăcute și superflue, insignifiante. Ne aflăm la mila altora, a misiunii lor de a inventa continuu pe care nu putem decât s-o înregistrăm." Connie Palmens, Legile m întins, automat, mâna dreaptă spre noptieră, să opresc, deșteptătorul, înainte să aud mormăitul lui Petru de sub perna pe care și-o trage tot timpul nopții peste cap, și ea tot timpul alunecă, lăsându-i urechea nevrotică deschisă la cel mai mic zgomot. Dar mâna mi-a bâjbâit în gol, nici un deșteptător, nici o noptieră
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
imensă sală - expoziție, special amenajată în acest scop. Unele dintre diplomele, ordinele, poeziile sau simfoniile ce-i sunt dedicate se fac scrum de îndată ce sunt trecute prin fața sarcofagului de sticlă. Sunt acceptate doar cele cu adevărat superlative, după ce mumia schițează un mormăit aprobator. (Teoria cum că în mausoleu ar fi fost introdus un automat pus să mimeze reacțiile defunctului - un aparat, în fond, atât de ușor de făcut - este lipsită de ori ce dovadă.) Gough a fost o fire nu numai foarte
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
Vă referiți la Robert Cazanciuc? Nu sunt rude. Dana Grecu: Cum dom'ne nu sunt rude? Sunt veri prin alianță. Daniel Florea: Nu sunt rude. Dana Grecu: Dom'ne sunt veri. Vă dați demisia dacă nu sunt rude? Daniel Florea (mormăit): Dau, nu sunt veri. Dana Grecu: Mi-ați spus că nu sunt rude. Sunteți sigur că nu sunt rude? Daniel Florea: Nu știu să vă spun. Pot să vă spun că nu sunt veri. Dana Grecu: Aveți o viață politică
Daniel Florea, PSD- Dana Grecu, replici dure. "Vă bateți joc de mine! Explicați cum explică Băsescu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81550_a_82875]
-
o să-i spun eu șefului districtului despre felul în care mi-am îndeplinit misiunea?” Înmărmurit în fața vetrei, priveam luna limpede care-și revărsa lumina în încăpere. În umbra din spatele sobei, doi greieri țiuiau, sporind tristețea scenei. Atunci am auzit un mormăit din una dintre iesle. Am sărit în picioare și m-am uitat: da, Maestrul era acolo în iesle, lungit pe spate. Ieslea era scurtă, așa că l-am văzut: picioarele strânse unul peste altul, cum fac yoghinii măiaștri, cu brațele încrucișate
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
de dezvoltarea bazei sale de materiale didactice. Și fiindcă tehnica actuală o permite, ar trebui obținute filme cu păsări și animale și ar trebui realizată o bază de compact discuri cu înregistrări de glasuri de animale (mugetul cerbului, urletul lupului, mormăitul ursului, cântatul cocoșului de munte, lătratul vulpii etc.).
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
urmași. Numai că în clipa aceea o să și dispari de pe suprafața pămîntului, fiindcă al treilea suflet nu poate avea urmași, la fel cum cel care se vampirizează nu poate avea copii... Apoi în cort se lăsă bezna și se auzi mormăit de urs. Cînd iarăși se lumină, pe scenă se ivi un bărbat într-un mundir franțuzesc (care îl întruchipa pe căpitanul Opujiș) și un urs uriaș și se luară la trîntă pe viață și pe moarte.. Bărbatul îi aplică o
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
era ora patru. În fundul sălii Yakov Blotnik, îngrijitorul în vîrstă de șaptezeci și unu de ani, lustruia agale fereastra de mari dimensiuni, murmurînd în barbă și neavînd habar dacă era ora patru sau șase, luni sau miercuri. Pentru majoritatea elevilor mormăitul lui Yakov Blotnik, împreună cu barba lui cafenie și cîrlionțată, nasul încovoiat și cele două pisici negre care i se țineau pe urme, făceau din el un lucru de mirare, un străin, o relicvă, față de care se arătau cînd cuprinși de
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
și cîrlionțată, nasul încovoiat și cele două pisici negre care i se țineau pe urme, făceau din el un lucru de mirare, un străin, o relicvă, față de care se arătau cînd cuprinși de teamă, cînd lipsiți de respect. Lui Ozzie mormăitul acela îi păruse mereu o rugăciune monotonă și ciudată. Ciudățenia i se trăgea de la faptul că bătrînul Blotnik murmura egal și fără încetare de atîția ani, încît Ozzie îl bănuia că reținuse pe dinafară rugăciunile și uitase totul despre Dumnezeu
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
citea acolo, după care începu iar să citească în ritm de melc. Atunci veni perdaful. Prin urmare, cînd sosi din nou vremea discuțiilor libere, nici unul dintre elevi nu se simțea prea în largul lui. Invitația rabinului primi drept răspuns doar mormăitul bătrînului Blotnik cel firav. - Chiar nimic-nimic nu vreți să discutăm ? întrebă iar rabinul Binder, consultîndu-și ceasul. Nici o întrebare, nici un comentariu ? Din rîndul al treilea se auzi un bombănit mărunt. Rabinul îi ceru lui Ozzie să se ridice în picioare și
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
Vă referiți la Robert Cazanciuc? Nu sunt rude. Dana Grecu: Cum dom'ne nu sunt rude? Sunt veri prin alianță. Daniel Florea: Nu sunt rude. Dana Grecu: Dom'ne sunt veri. Vă dați demisia dacă nu sunt rude? Daniel Florea (mormăit): Dau, nu sunt veri. Dana Grecu: Mi-ați spus că nu sunt rude. Sunteți sigur că nu sunt rude? Daniel Florea: Nu știu să vă spun. Pot să vă spun că nu sunt veri. Dana Grecu: Aveți o viață politică
Daniel Florea, PSD- Dana Grecu, replici dure. "Vă bateți joc de mine! Explicați cum explică Băsescu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81551_a_82876]
-
pe bancheta din spate?! Totuși, de dragul doctorului, cartierul turcilor a vuit după predică, pînă noaptea tîrziu. Nu amenințător, ca după o răpire obișnuită, nici bucuros ca după o căsătorie între doi credincioși ai lui Allah. Era ca un fel de mormăit, cum nu se mai auzise pînă atunci, fiindcă altfel ce puteai spune cînd tatăl fetei răpite se cinstea cu tatăl răpitorului și ceasornicarul, creștin, neînvățat cu băutura, striga La Illah Il Ala! de se auzea prin pereții casei sale? Tefik
Răpirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7585_a_8910]
-
senatorul Robert F. Kennedy a vorbit în 1968, cu câteva zile înainte de a fi împușcat. Primul cuvânt ieșit în acea seară din gura lui Van Morrison, dacă a fost un cuvânt, și nu doar un sunet, ceva între țipăt și mormăit, a fost, credeți-mă, la fel de grandios precum tot ce se întâmplase vreodată pe acea scenă." Asemeni lui Van Morrison, prin acest prim „sunet", Greil Marcus a stabilit tonul cărții: puternic, analitic, informat, divagant, mustind de trimiteri într-o multitudine de
Van the Man (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6012_a_7337]
-
Nici prea sus nici prea jos. De asemenea, în antrenamentul nostru, este recomandat să exersăm vorbind cu un zgomot puternic de fundal (un exemplu util, este să înregistrăm zgomotul valurilor, șuierul și bubuitul acestora, pentru că seamana mult cu murmurul sau mormăitul a sute de oameni). Acest exercițiu ne ajută și să ne obișnuim cu diverși factori de distragere a atenției. Ca și alte competente, prezentarea necesită pe lângă studiu și foarte mult exercițiu și practică. Este recomandat să facem exerciții în fața oglinzii
Cum ne învăţăm VOCEA să fie de partea noastră, într-o PREZENTARE PROFESIONALĂ () [Corola-journal/Journalistic/27137_a_28462]
-
Dan Matei Agathon, Ioan Rus ș.a. Prima lecție, prin întreruperea liturghiilor, a fost citirea unei ode în metru postdecembrist închinată președintelui PSD, Adrian Năstase, în timp ce participanții au acompaniat ariile celor trei soliști cu fragmente din Corul robilor sub formă de mormăituri ininteligibile. Doar la un moment dat s-a auzit ceva mai clar o voce disonantă: „Nici aici nu scăpăm de voi, mă?” Se consideră că Alina Mungiu-Pippidi a fluierat în biserică tocmai când pesediștii se prezentau cu mare cucernicie spre
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
dai uitării ori să ironizezi presentimentul sfîrșitului". La fel grupul doamnelor americane: "aceeași nevoie imperioasă, vitală, de a aparține unei colectivități plăcute, întemeiată pe o preocupare comună și pasionantă." Romanul Ultimele iubiri se încheie în mod abrupt și inspirat, prin "mormăitul" aprobator al lui Radu interpelat telefonic de gureșa Marieta, convențională și fățarnică, în timp ce el eșuase pe patul său de spital lovit de comoția cerebrală. Un roman complex al importantului prozator Virgil Duda.
O carte complexă by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7291_a_8616]
-
Stamatu și I. Cușa", pentru ca, acum, să fie invocat spiritul critic al cititorului: Îți spun aceste vorbe - scrie în loc de precuvîntare, Paul Miron -, ca să-ți cîștig indulgența și să te rog, prietene, să mă tragi de mînecă, dacă exagerez lungimea iepurelui, mormăitul ursului sau frumusețea domnișoarei de la poștă"), memoriile și corespondența lui Paul Miron din Măsura urmelor (Editura Marineasa, 2000) se structurează în jurul unor teme majore care au născut nu puține pasiuni și controverse în societatea românească a ultimului deceniu și de
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
explicații, eram încredințat că mă încónjură un basm. Se isca o zână albă și un popor de gângănii cu rubine strălucite în ochi care îi aținteau bețigașul cu care ea zămislise această vrajă... Doream atunci s-aud glasul necuvântătoarelor și mormăitul scorburilor din sălcii. Deodată mi-au ieșit în cale doi moșnegi. Glasurile lor domoale se auzeau de departe. În miezul umbrei felinarul lor pâlpâia un cerc cretos. Bătrânii zeflemiseau pe-un leneș. - Pesemne a strâns mìșună de parale, ca șoarecii
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ce-a pornit cântecul a scos fluierul din șerpar și-a îmbălat degetele, ca să se lipească mai bine de trupul fluierului, și după câteva încercări să vadă dacă îl ascultă instrumentul, a pornit o doină tărăgănată, însoțită de glasul lui mormăit... Cei din jur s-au oprit din cântat. Duși pe gânduri au rămas cu ochii sticlind în bătaia lunii... Cam așa cum stați voi cu gurile căscate la mine hă, hă, hă - a încheiat Pâcu vorba. Și unde-i nădușala, moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
hârjonindu-se cu zăpadă. Din cauza gerului, zgomotele se auzeau limpezi, fierbeau în aer și se imprimau, ca niște încrustații: clămpănituri uscate, seci. Nechezături, tălăngi și clinchete mărunțind liniștea și ferecând-o în zale de fier, apoi câte-o frântură de mormăituri ursești; mugete slabe, cârâituri, țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n foșnetul mătăsos al ninsorii și gemetele și urletele de la nuntirea Tudorei. Închise ochii, amețită, apăsându-și pleoapele cu degetele înghețate și respiră prelung, ca în somn. Aproape, în marginea poienii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Veți afla, de pildă, citind această carte, de unde vine cuvântul ageamiu în limba română (prin turcă, de la colectivul aČam - "nearabi, străini, barbari, neștiutori" -, care era un contrar pentru ˙arab, "arabi"). Prozatorul al-(ahiz percepea vorbirea acestor aČam ca pe un mormăit (damdama - de aici, poate, a dondăni în limba română), sau ca pe un bâzâit (hamhama). Claritatea, logica, nu puteau fi despărțite de structurile arabei literare. Dacă despre miturile identitare (limba arabă și scrierea arabă, deșertul și oamenii săi, islamul și
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
lemn putred cu un oleandru, câteva uși abia desprinzîndu-și contururile din pereți. Palierul era atât de-ngust față de celelalte, încît parcă ne strângea, împingîndu-și ușile-n noi, încercînd să ne zdrobească oasele și carnea. Dinspre casa liftului venea un continuu mormăit amenințător. Am rămas acolo câteva minute. Jean înjura încetișor că găsisem ușa terasei încuiată. Prin fereastra ei era imposibil să vezi ceva, era ca și când ai fi privit în gura unui cuptor în care metalul e încălzit la alb. Acea lumină
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o biciușcă. — Ce ghinion! Să pierzi așa o bătălie! O să mai fie lumină doar câteva ore și totul o să se rezolve fără noi! exclamă cu amărăciune. Asta o fi răsplata pentru ce am făcut ieri? îi răspunse doar printr-un mormăit cu jumătate de gură, în timp ce, în sfârșit, Vlaszo îl eilbera de platoșă. — îți dai seama că, dacă ai noștri de colo ajung la tabăra lui Etius, o să ia ei totul? Iar noi, care de la Aureliana am pierdut prada, rămânem aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cealaltă. Gata, Marker? Arată-ne ce stofă ai. Începem. Unu, doi, am pantofi...? El se holba la ea, cu fălcile căzute, fascinat. —Hai, drăguțule. Concentrează-te! Începu din nou să cânte: Unu, doi, am pantofi... —Noi. Silaba ieși afară, un mormăit grav. Lui Karin i se tăie răsuflarea în fața acestei prime dovezi că undeva în adâncuri Mark pricepea încă sensul. Fratele ei, care cu doar câteva săptămâni în urmă reparase un utilaj complicat de la abator, putea acum să completeze primul vers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cum să șterg mesajul, am apăsat butoane la întâmplare până a dispărut mesajul. A mers. —Probleme? întrebă Ed fascinat și amuzat de ce meșteream eu pe sub masă. Nici o problemă. Știu că o să ți se pară o întrebare nepoliticoasă, dar ești însurat? Mormăitul sonor al Mariei le-a scutit de un mesaj. Ed râse. Nu, nu sunt. Dar sunt divorțat. Am 42 de ani și au început să-mi crească niște fire de păr în urechi. Mai ai vreo întrebare personală pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
îndeajuns de prost ca să-i fi spus tot ce știe și nici îndeajuns de deștept ca să afle tot ce s-ar putea ști despre noi“ și iar își făcu pios semnul crucii. — Trecem pe lângă vreo mânăstrire, neică Mihai? se auzi mormăitul domnitorului. — Aș, de unde. Îmi fac și eu cruce așa că am ajuns acasă. De mulțumită lui Dumnezeu. — Să-ți dea Sfântul sănătate. Ești al zecelea. Dar cei nouă unde or fi? — Ei, măria ta, n-o lua așa, cred că toți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]