290 matches
-
imagine, fac o mulțime de calcule și ajung la concluzia că bilanțul victimelor mișcărilor de stradă este nesatisfăcător și că e mare nevoie de încă puțină carne de tun pentru a-și legitima prin eroism venirea la putere. Ideea lui Mortăciune, printre alte măgării puse pe tapet în acea după-amiază de liderii noului Front al Salvării Naționale, cu teroriștii, persoanele loiale Geniului care au reușit să ia controlul asupra Aeroportului Internațional Otopeni. Băieții au fost treziți pe la trei dimineața, armele li
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de n-o să mai poată să-l stingă nici cu pompierii. Abia își termină Cap de Piatră intervenția în care ne informează de existența unor grupuri fanatice care luptă pentru Geniu, că îl urmează Copoiul care fabulează despre teroriști și Mortăciune cu amintiri din disidența sa zbuciumată. Santinelă, trebuie să mă crezi pe cuvînt că nici nu știi ce-ai pierdut. Dacă aș fi știut că o să meargă totul strună, pe cuvîntul meu că aș fi făcut un efort și te-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
am primit mereu în acest sens... Ascultă, bă, a început sezonul zburătoarelor agitate. Nu ți-ai mutat fundul de-aici? Rațele sălbatice au traseul chiar prin dreptul școlii noastre. Tot n-ai priceput că există pericolul să-ți cadă o mortăciune înaripată în cap?... Ați înțeles, desigur, că era vorba despre grija fără de margini față de securitatea ființei mele, grijă care, în ultimul timp, bântuia și prin sufletul profului de gimnastică. Unde m-aș mai fi bucurat eu de atâta protecție? Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ponosit. Puse cap la cap cu vocea tabagico-ironică, aceste imagini mă fac să pricep că este vorba despre profesorul de educație fizică. Tac. Omul însă nu tace: "E sezonul migrațiilor. Vezi să nu-ți cadă în cap, din cer, vreo mortăciune de rață sălbatică..." Și mă lasă moale, prietenește, ca pe o cârpă de Sahara, cu botul în izvor; omenos. Cel puțin așa am apreciat atunci... Trece o eternitate. Nici țipenie de om. Soarele iar îmi topește ființa. Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aur. Eșarfa se adună, se strânge la mijloc, Fuge vântul până colo, colț veșnic de natură Iar când din cerul bleu coboară încetinel norul, Se-așterne de la începuturi roșul, Așa va fi mereu. Natura-mi, vie fără vietăți, moartă fără mortăciuni. Iar căldura liniștii permite geniul desfășurat Ce înflorește, se dezmiardă, se împlinește Se desfășoară fericit. Paradis, se iubește și trăiește natural, în propriul ritm. Iarăși cu ochii la cer, la binecuvântatul cer, care de această dată îmi cântă. Au matin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Părul cenușiu Îi era tuns scurt, În formă de calotă În jurul tâmplelor și cu o mare tonsură În partea de sus. Mâinile, pe care și le scosese din mânecile rasei intrând În Încăpere, erau uscate și descărnate ca ale unei mortăciuni. Păreau a fi Înghețate ca Însăși moartea. Mascatul cu capul rotund se Întoarse spre călugăr cu o deferență extremă: — Sfinția Voastră a auzit totul? Dominicanul Încuviință cu un gest sec, scurt, nedezlipindu-și ochii de pe Alatriste și italian, de parcă Îi prețăluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
o desagă, a scos trei căței bălani, cu părul zbârlit de furie și spaimă. Târgoveții au văzut cu ochii lor ceea ce, până atunci, li se păruse mai mult poveste. Priveau în tăcere lupoaica și puii. Nu erau cățeluși, așa cum nici mortăciunea găsită în pădure nu fusese de neam câinesc. Erau pui de lup alb! Undeva existau și tatăl, și frații, și surorile mai mari, rubedeniile lupoaicei răpuse și ale lupilor cei mititei; alți lupi, și ei cu neamurile lor; haite întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
XX-lea (V. Scîntee, Din viața de pușcărie, 1906; V. Cota, Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor, 1936), înregistrează pentru ani denumirea coți (cotul fiind o unitate de măsură curentă în secolele trecute): "I-a tras cinci coți la grubă pentru mortăciune" (= "cinci ani de închisoare pentru omor", P. Ciureanu, Note de argot, 1935). Sensul este atestat în literatura de mai tîrziu - "Tot o să-i dea doi coți de pîrnaie" (E. Barbu, Groapa, 1974, p. 248); "Cîți coți ai încasat pe rima
Ani, coți, cotolani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7891_a_9216]
-
viața să treacă nepăsătoare pe lângă el. Venea de la serviciu pe banda din stânga, aluneca lin până acasă, dar ca să ajungă la blocul lui, trebuia să-ntoarcă în stradă, peste linia de tramvai, și-ntr-un minut era pe aleea din fața scării. Mortăciunea neagră îl trăgea de urechi, înfiptă chiar în marginea trotuarului, ca o flegmă imposibil de evitat. Dar cum am spus, nu semnificația indicatorului era importantă. îl demobiliza imaginea. îl făcea să sufere și-i intra o gheară-n gât ori de câte ori
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
mai multă precizie: "...acuma ești o jumătate de brancardier. Nasol e că un brancardier de-adevăratelea n-o să fii niciodată. Al doilea defect. Te trădează vorbitul. - Cum? - Nu zici tu mereu "mulțumesc"? Nu ți-am spus că omul e o mortăciune?! De ce să-i mulțumești unei mortăciuni?... Defectul ăsta nu se poate corecta. Așa c-o să fii nepotul din Buzău și tâmpit și mut. - Bine. - Din clipa asta nu mai scoți nici un cuvânt, nici măcar când ești singur la budă sau când
Cartea cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7949_a_9274]
-
jumătate de brancardier. Nasol e că un brancardier de-adevăratelea n-o să fii niciodată. Al doilea defect. Te trădează vorbitul. - Cum? - Nu zici tu mereu "mulțumesc"? Nu ți-am spus că omul e o mortăciune?! De ce să-i mulțumești unei mortăciuni?... Defectul ăsta nu se poate corecta. Așa c-o să fii nepotul din Buzău și tâmpit și mut. - Bine. - Din clipa asta nu mai scoți nici un cuvânt, nici măcar când ești singur la budă sau când ai vreun coșmar. Dai din cap
Cartea cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7949_a_9274]
-
nu putea, nu mai putea face nimic. Chiar vocea ei care îl invita îl transformase într-un eunuc nenorocit. Se ridică cu o mână, ținându-și pantalonii cu cealaltă și ieși îmbufnat. - Cățea! Ea, dinăuntru, îi răspunse la fel: - Gunoiule, mortăciune, impotentule! Hai, vino, dacă te țin curelele! Stătea mai departe cu picioarele desfăcute, ca un blestem încarnat în trup de femeie. El se îndreptă spre ieșirea buncărului, acoperind cu spatele masiv lumina soarelui. De afară intra un aer umed și
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
idealist, voia o reîntoarcere la natură. Nu cred că ar fi vrut o întoarcere la natură ca în satele de prin România. 2 martie 1939 - A murit Howard Carter, arheolog și egiptolog englez (născut în 1873). Pentru că se plictisise de mortăciunile din Anglia, a dat o fugă până în Egipt unde a găsit mormântul lui Tut-ankh-Amon. Această descoperire a făcut-o, însă, cu ajutorul financiar al Lordului Carnarvon. 2 martie 1968 - A murit Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți
Istoria zilei: 2 martie. Moldova e pusă pe hartă () [Corola-journal/Journalistic/67190_a_68515]
-
orbite. Un muscar pestriț, cu pălăriuța zdravănă, proaspătă și umflată, tocmai bun de desenat într-o carte pentru copii. Helene își continuă drumul, urmată de Peter. Au trecut peste linia ferată. În nas îi izbi o putoare amețitoare. Mirosea a mortăciune, a urină și excremente. La o oarecare distanță, pe linia ferată, se afla un transport de vite. Vagoanele ruginite erau închise până sus. Helene mergea de a lungul șinelor, Peter în urma ei. În depărtare zări un polițist. Poate că locomotiva
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
rupe. Trosnetul se auzi din nou, aproape. Putoarea apăru din nou, Helenei simți că i se pune un nod în gât, i se făcu greață, înghiți și vru să nu mai respire, nici măcar o dată. Mirosul era îngrozitor, nu era de mortăciune, ci de balegă, balegă împuțită. Dar cum era posibil? Doar scăpaseră de miros, de transportul de vite, îl lăsaseră mult în urmă, cu siguranță. Un strănut. Helene s-a întors. Sub trunchi, în groapa săpată de rădăcinile care arătau acum
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
place că i se dezvoltă gustul și are preferințe pentru culori. Aș vrea din adâncul inimii ca fetița mea să aibă gust în viață și gust de viață. Altfel, dacă n-ai nici una, nici alta, treci prin viață ca o mortăciune înnăscută. Altă surpriză e descrierea potopului lui Noe, abătut de Dumnezeu asupra Rădăuților. Mulți păcătoși trebuie să trăiască în această cetate bucovineană, de s-a dezlănțuit asupra ei o astfel de urgie a cerului. Nu cumva tu, cea mai drept
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
eu și tu ne regăsim în această deplasare a lumii în strămutarea în spinare a vetrei și-a Patriarhului și-a lui Dositei Asemenea ieri ai ieșit din cutia asemănătoare cu un apartament cu trei camere unde îți hrănești propria mortăciune îi întinzi cu o mână rece un ceai și o carte în vreme ce dormi îmbrățișezi și crești în fiecare zi te gândești nu-ți pierzi speranța: i-am oferit ușa și patul lucrul cel mai de preț orizontul meu dinspre lume
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
de mărci. Cu cinci mii de mărci să distrugi trei familii!" (p. 351). Apoi, însă, morala aceasta individual-familistă, filozofia conform căreia omul e important, neprețuit, dispar cu totul când vine vorba despre victime. Ce vreți, așa le-a fost menit "mortăciunilor", până aici le-a fost dat să trăiască: "acum nici eu nu zic că n-am meritat, că, vorba aia, a murit un om, deci i-ai luat viața unui om - nu poți să i-o mai dai -, dar atâta
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]
-
declanșeze un soi de dezmorțire a simțurilor, a recțiilor față de ce ni se întîmplă, față de ce simțim, față de cum se face artă, literatură, teatru, față de cum se iubește sau nu, față de cum sîntem sufocați de norme absurde, de ipocrizie, de mortăciunea care se strecoară în minte, în gînd, în cuvînt. Mulți au luat-o doar ca pe o rebelă, încă una pe listă. Cred că așa am făcut și eu ceva timp. Interesant este cum francezii pudibonzi au prizat o scriitură
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
mai mire de ce toată arta-moderna are un caracter infernal, de ce vine din speță râului și de ce se înrudește cu magia neagră. Toți acești artiști besmetici și degenerați care au început cu arta-moderna au umplut lumea întreagă cu tot felul de mortăciuni și obscenități. Și numindu-le azi expozitii-instalatii, au pornit cu ele într-un capricios turneu, arătând lumii iadul deznădejdii. Este o cale complet greșită în arta. Și dacă nu vom reuși să facem cât mai repede curățenie în arta-moderna, nici o
CULTURA IN SUBORDINEA LUMII MATERIALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361546_a_362875]
-
dracului de amintire! Mă întind. Lumina e puternică, ca și acolo. Dar am jaluzelele coborâte! Cred că-n altă viață am fost bufniță sau liliac... -Zii, măi , dolofănel, când ziseși că vine soru-mea? Mihai e lângă mine. “Ce vrea și mortăciunea asta?” îmi zic răutacios. Luna rece o fi de vină! I-o fi “trezit” la viață pe insomniacii din vecie și ăștia și-au uitat calea. Bine că mai e așa o prostie abia în 2034! -Ce treabă am eu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
Împușcate de mine în decursul anilor, Cu bătăi de inimă. Acolo unde nu se vede nimic e dragostea- Un sentiment mai absrtact. În mijlocul atelierului am ânălțat un munte De lemn. Problema care se pune acum E ca pe toate aceste mortăciuni Să le fac să zâmbească” (Vânt) „Tinereșea lui Don Quijotte” (1968) este legată structural de „Poeme”, continuând pe linia poeziei mijajului realității și a dramei în realitatea dură a schimbării necontenite de valori. Apare aici un apocalips grotesc, un univers
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
de tine aspru condamnați Râul din trăire va curge-n zăvoi Să se veselească de Tine cei buni Cel ce Te caută prin rugăciune Întru mântuirea noastră ne aduni Tu ești izbăvitorul meu cel dorit Viața mea să nu fie mortăciune Nu zăbovi Doamne cobori din alt mit PSALMUL 70 Spre Tine să nu fiu rușinat în veac Întru dreptatea Ta izbăvește-mă Pleacă urechea Ta miluiește-mă Fii mie apărător și ceresc leac Prin Tine m-am întărit din pântece
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
europeană fără creștinism este asemenea cu Turnul Babel. Iar la Turnul Babel când cădea un om de pe schelă nu ziceau nimic, când însă cădea o cărămidă țipau înnebuniți. Oamenii au devenit cărămizi. Nici măcar instrumente. Sunt cărămizi. Și atunci ca să învii mortăciunea asta, trebuie să faci curățenie la tine în parohie. Deci trag semnalele mele de alarmă. Și întotdeauna o voi lua contra curentului. Esop a zis așa: câtă lume și nici un om. Nu mă interesează majoritatea. Majoritatea poate să fie și
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
numește autorul. Locul ales pentru omor este și el, destul de sinistru: „în capul unei văgăuni largi și adânci, crăpată peste maluri de scurgerea apelor și plină toată de bozi verzi și îndesați, amestecați cu pietroaie și cu oase înălbite de mortăciuni”. Martori ai teribilului act sunt doar salcâmii: „Coborâră în văgăună și, într-un loc, Florea Gheorghe se opri. În clipa aceea, peste coama înaltă a salșcâmilor care abia se zăreau spre sat, razele soarelui țâșniră pe nesimțite și umplură cu
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]