264 matches
-
prin tratament fizic), cazeină pudră, lactoză pudră, lapte acru sau covăsit. 2.2. Pește, alte animale marine, produse provenite din acestea și subproduse. Numai următoarele produse sunt incluse în această categorie: pește, ulei de pește și ulei de ficat de morun nerafinat; produse autolizate, hidrolizate și proteolizate de moluște și crustacee obținute prin acțiune enzimatică, sub formă solubilă sau insolubilă, numai pentru animalele tinere. Făină de pește. 2.3. Ouă și produse din ouă folosite ca furaje pentru păsări de curte
jrc6237as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91409_a_92196]
-
pus bazele sfârșitului Războiului Rece. Principalele dispute internaționale în care a fost implicată Islanda de-a lungul istoriei sunt dezacorduri pe marginea drepturilor de pescuit. Un conflict cu Regatul Unit a dus la o serie de așa-numite „Războaie ale Morunului” în anii 1952-1956 pe tema extinderii zonei de pescuit a Islandei de la , în 1958-61 la , apoi din nou în 1972-73 la ; și în 1975-76 la . Conform , Islanda este cea mai pașnică țară din lume, datorită lipsei forțelor armate, criminalității reduse
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
putând lua forma unui . Principala masă a zilei pentru islandezi este cina, la care de regulă se consumă pește sau carne de oaie ca fel principal. Peștele marin este central pentru mare parte din felurile de mâncare islandeze, în special morunul și eglefinul, dar și somonul, heringul și . Este adesea pregătit într-o gamă largă de moduri, fie afumat, murat, fiert sau uscat. Oaia este de departe cel mai des consumat fel de carne și tinde să fie ori afumată (denumită
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
(numit și sau morun atlantic) este un pește care face parte din familia Gadidae, ordinul Gadiformes, supraclasa Gnathostomata (Pești osoși). Specia trăiește în apele reci din Marea Baltică, Marea Nordului și Atlanticul de Nord în apropiere de Norvegia, Islanda, Groenlanda și Terra Nova. "" până prin anii 1970
Gadus morhua () [Corola-website/Science/322732_a_324061]
-
pești din lume. Din cauza pescuitului intensiv și încălzirii globale, azi este un pește periclitat fiind pe cale de dispariție. Statul canadian și norvegian a interzis în apele teritoriale ale lor pescuitul lui. În prezent se caută în crescătorii refacerea populației de morun atlantic. În decembrie 2004 Consiliul Uniunii Europene a luat măsuri de protejare și de refecere a efectivului de pește. "Gadus morhua" are un maxilar lung și puternic, fiind ușor de recunoscut după linia suplă, are înotătoare, dorsale, anale și codale
Gadus morhua () [Corola-website/Science/322732_a_324061]
-
de ciocârlii, / când la Tine, în pronaos, / șuieră un tren de haos...!“ (Cu vocale-arzând în steme...). Ritmul devine (in)somnie imnică, flux convertitor între real și vis, „în armoniile gamei celeste a izvoarelor, / în sinesteziile / deltelor fundamentale, / cu vălătuci de moruni, / cu nori de egrete, / ori cu tezaure de flăcări / pentru merele de-aur...“ (în somnul real, nu-n somnul de imn...). în conversia paradoxistă, natura imită pe Poetul înaripat de vulturitriftongi, nu invers: „Poetu-i imitat de ciocârlii și se bucură
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
a doua moarte a brazilor! De aceea, Întoarcerea În timp, pe vremea Columnei lui Traian, străpuns de fiorul tragic al sculpturii dacilor, poetul Alecu Croitoru vrea să fie contopit că măreția Înaintașilor noștri, ca pescarul Amin În Îmbrățișarea lui cu morunul antediluvian din proza cu titlul omonim, al lui Vasile Voiculescu. Metafora revelatorie - „Câmpie de trupuri zvâcnind” -, un vers mediană din poemul La Roma, lâgă Columna Traiană, este premonitorie pentru informația din ultima strofă, care urcă puternic În tonalități wagneriene: „Vuietul
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
care trăiește în Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Caspică și migrează în fluviile tributare pentru reproducere. Este cel mai mare dintre sturionii noștri, putând trece de 5 m lungime iar ca greutate ajunge la 2.000 kg (s-au citat și moruni de 9 m lungime). Coloritul corpului cenușie-închisă pe spate și alb pe abdomen. Are corpul masiv, alungit și gros, capul relativ mic și botul scurt, aproximativ conic, cu gura inferioară semilunară. Buza de sus întreagă, cea de jos întreruptă la
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În apele românești, după Salnikov și Malyatskii, morunul este reprezentat printr-o subspecie și natio aparte: "Huso huso ponticus", natio "occidentalis" (Salnikov and Malyatskii, 1934). Morun, belugă. Originea cuvântului "Huso" nu e lămurită; unii derivă acest nume de la cuvântul turcesc "usun" = lung, alții de la cel unguresc "husos" = cărnos
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În apele românești, după Salnikov și Malyatskii, morunul este reprezentat printr-o subspecie și natio aparte: "Huso huso ponticus", natio "occidentalis" (Salnikov and Malyatskii, 1934). Morun, belugă. Originea cuvântului "Huso" nu e lămurită; unii derivă acest nume de la cuvântul turcesc "usun" = lung, alții de la cel unguresc "husos" = cărnos sau din latină "huso" = porc. Morunul este cel mai mare dintre sturionii noștri și cel mai mare pește
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
și natio aparte: "Huso huso ponticus", natio "occidentalis" (Salnikov and Malyatskii, 1934). Morun, belugă. Originea cuvântului "Huso" nu e lămurită; unii derivă acest nume de la cuvântul turcesc "usun" = lung, alții de la cel unguresc "husos" = cărnos sau din latină "huso" = porc. Morunul este cel mai mare dintre sturionii noștri și cel mai mare pește din apele dulci ale Europei și României, putând atinge o lungime de 5-7 m și chiar mai mult (s-au citat și moruni de 9 m lungime) și
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
sau din latină "huso" = porc. Morunul este cel mai mare dintre sturionii noștri și cel mai mare pește din apele dulci ale Europei și României, putând atinge o lungime de 5-7 m și chiar mai mult (s-au citat și moruni de 9 m lungime) și o greutate de 1500-2000 kg. Morunii din Marea Neagră au o lungimea obișnuită de 1-3 m și o greutate obișnuită de 100-150 kg, dar au fost pescuite și exemplare mult mai mari de 500-900 kg. Cel
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
sturionii noștri și cel mai mare pește din apele dulci ale Europei și României, putând atinge o lungime de 5-7 m și chiar mai mult (s-au citat și moruni de 9 m lungime) și o greutate de 1500-2000 kg. Morunii din Marea Neagră au o lungimea obișnuită de 1-3 m și o greutate obișnuită de 100-150 kg, dar au fost pescuite și exemplare mult mai mari de 500-900 kg. Cel mai mare exemplar raportat din Dunăre, pescuit în 1890 la Sfântul
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
kg. Cel mai mare exemplar raportat din Dunăre, pescuit în 1890 la Sfântul Gheorghe, cântărea 888 kg, dintre care 600 kg carne, 127 kg icre, 143 kg cântărea capul, iar 18 kg intestinele și vezica înotătoare. La 75 de ani, morunul măsoară 4,200 m și cântărește peste 1.000 kg. Un morun, pescuit în Marea de Azov și cântărind 640 kg, avea 58 de ani. Are corpul alungit fusiform, masiv și gros. Capul relativ mic. Botul (rostrul) la exemplarele tinere
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Sfântul Gheorghe, cântărea 888 kg, dintre care 600 kg carne, 127 kg icre, 143 kg cântărea capul, iar 18 kg intestinele și vezica înotătoare. La 75 de ani, morunul măsoară 4,200 m și cântărește peste 1.000 kg. Un morun, pescuit în Marea de Azov și cântărind 640 kg, avea 58 de ani. Are corpul alungit fusiform, masiv și gros. Capul relativ mic. Botul (rostrul) la exemplarele tinere este triunghiular, ascuțit la vârf. La exemplarele bătrâne, botul este moale, scurt
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
că suprafața corpului apare aproape goală. Spatele este cenușiu, abdomenul alb. Exemplarele prinse în mare au o culoare mult mai închise, uneori chiar negre; iar cele din Dunăre, dimpotrivă, sunt cenușii deschis. Se întâlnește și o varietate complet albă (albinos). Morunul trăiește în apele bazinului aralo-ponto-caspic, de unde intră în fluviile tributare ale acestor mări, pentru a-și depune icrele. El este răspândit în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică. A fost întâlnit și în Marea Adriatică (regiunea nordică). Este mult mai numeros în
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
tributare ale acestor mări, pentru a-și depune icrele. El este răspândit în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică. A fost întâlnit și în Marea Adriatică (regiunea nordică). Este mult mai numeros în Marea Caspică și foarte rar în Marea Adriatică. Din Marea Neagră morunul intră în Dunăre, Nistru, Nipru, Bug. În mare, se întâlnește de-a-lungul litoralului rusesc, românesc, bulgăresc și turcesc. În trecut, migra pe Dunăre pentru reproducere până în Austria și Germania (până la Regensburg din Bavaria). De asemenea intra în afluenții Dunării: cursul inferior
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Bavaria). De asemenea intra în afluenții Dunării: cursul inferior al râului Morava, râul Váh, râul Žitava, râul Drava, râul Sava, râul Tisa și afluenți ei: Zagyva, Criș și Mureș; mai rar urca pe râurile Velika Morava și Olt. În prezent, morunul urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România. Pe Nistru
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Criș și Mureș; mai rar urca pe râurile Velika Morava și Olt. În prezent, morunul urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România. Pe Nistru reproducerea morunului s-a observat în trecut la Soroca și mai sus de Moghilău. În prezent, morunul din Nistru nu se poate ridica mai sus de
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
și Olt. În prezent, morunul urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România. Pe Nistru reproducerea morunului s-a observat în trecut la Soroca și mai sus de Moghilău. În prezent, morunul din Nistru nu se poate ridica mai sus de Centrala Hidroelectrică Dubăsari. Pe Bugul de Sud morunul se urca
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România. Pe Nistru reproducerea morunului s-a observat în trecut la Soroca și mai sus de Moghilău. În prezent, morunul din Nistru nu se poate ridica mai sus de Centrala Hidroelectrică Dubăsari. Pe Bugul de Sud morunul se urca până la Voznesensk (nordul regiunii Mîkolaiv); în
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România. Pe Nistru reproducerea morunului s-a observat în trecut la Soroca și mai sus de Moghilău. În prezent, morunul din Nistru nu se poate ridica mai sus de Centrala Hidroelectrică Dubăsari. Pe Bugul de Sud morunul se urca până la Voznesensk (nordul regiunii Mîkolaiv); în prezent, el nu se poate urca mai sus de centrala hidroelectrică din Nova Kahovka. Pe
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
capturilor de morun în România. Pe Nistru reproducerea morunului s-a observat în trecut la Soroca și mai sus de Moghilău. În prezent, morunul din Nistru nu se poate ridica mai sus de Centrala Hidroelectrică Dubăsari. Pe Bugul de Sud morunul se urca până la Voznesensk (nordul regiunii Mîkolaiv); în prezent, el nu se poate urca mai sus de centrala hidroelectrică din Nova Kahovka. Pe Nipru morunul se urca mai sus de Kiev, în prezent se urcă până la centrala hidroelectrică DneproGES de la
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Nistru nu se poate ridica mai sus de Centrala Hidroelectrică Dubăsari. Pe Bugul de Sud morunul se urca până la Voznesensk (nordul regiunii Mîkolaiv); în prezent, el nu se poate urca mai sus de centrala hidroelectrică din Nova Kahovka. Pe Nipru morunul se urca mai sus de Kiev, în prezent se urcă până la centrala hidroelectrică DneproGES de la Zaporoje. În prezent, populația morunului din Marea Neagră este pe cale de dispariție. Din Marea Caspică morunul intră pentru reproducere în râurile Volga, Ural, Kura, Terek, Sefidrud
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]