95 matches
-
Atitudinea lui Dimitrie Cantemir față de Rusia a fost apreciată de boieri, care se temeau că domnul va închina țara turcilor. Dacă s-ar fi întâmplat acest eveniment, atunci „te-om părăsi și ne-om duce de ne-om închina la moscali”. Singurul care i-a reproșat încheierea alianței cu Rusia a fost vornicul Iordachi Ruset: „Te-i can grăbit, măria ta, cu chiemătul moscalilor. Să fii mai îngăduit, măria ta, păn-li s-ar fi vădzut puterea, cum l-e merge”. Replica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi întâmplat acest eveniment, atunci „te-om părăsi și ne-om duce de ne-om închina la moscali”. Singurul care i-a reproșat încheierea alianței cu Rusia a fost vornicul Iordachi Ruset: „Te-i can grăbit, măria ta, cu chiemătul moscalilor. Să fii mai îngăduit, măria ta, păn-li s-ar fi vădzut puterea, cum l-e merge”. Replica domnului a fost promptă: „Nu mai era vreme a mă mai chivernisi, temându-mă ca să nu mă apuce turcii. Că iată și din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de oameni. Dimitrie Cantemir a cerut ca soția sa, Casandra, însoțită de vornicul Iordachi Ruset, împreună cu boierii și slujitorii să plece de la Cetățuie spre Oituz, dar mai întâi „să purceadă în gios spre Huși, să zăbovască acolo, până or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii”. La 18 iunie, țarul, care avea gradul de general-locotenent, și suita, constituind avangarda, au trecut Nistrul în Moldova. Petru I era conștient de importanța aprovizionării trupelor cu provizii. „În ce privește proviziile, să faceți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sun, mă uit la el și ce să văd? Îl năpădiseră lacrimile așa de tare, încât plângea bietul om în hohot mare, de i se rupea pieptul. Neputând intra astfel, l-am dus acasă; iar după ce am plecat de la el, moscalul 105 mă întrebă îngrijat: Ce?... Cocanaș e bolnav?... Da, era bolnav, precum au fost de când lumea și vor fi cât lumea toți câți n-au o iască în partea stângă a pieptului. Altă dată, pe când trăia încă bătrânul Costache Negruzzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de gumă170 ce-mi clempăneau în picioare. La dreptul vorbind, poate că chiar dacă aș fi avut timpul să mă gândesc, tot așa aș fi răspuns, ca să nu fiu luat drept un mitocan venit la petrecere în casă de oameni fără moscal 171 la scară. Fiți bun atunci și dați trăsura doamnei X, ca să o ducă acasă. Dacă în acel moment ar fi căzut trăsnetul pe mine, nu cred că aș fi rămas mai înmărmurit. Desigur, am trebuit să mă îngălbinesc grozav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sfântă Troiță! Ce întâmplare! Ce fericire!... Mi s-a luminat deodată dinaintea ochilor... Se vede că este un Dumnezeu pentru copii, bețivi și mincinoși. Tocmai în momentul când mă credeam pierdut trecea un birjar cu trăsura goală pe dinaintea casei, un moscal cu care adeseori mă preumblasem la Copou, picior peste picior. Ivanca! strigai eu din răsputeri, întoarce! Îndată, cacanaș. Să duci o cucoană acasă, ș-apoi să vii înapoi aici, să mă iei pe mine! Ascult, cacanaș. Scapat ca din gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
morală, am angajat pe birjarul Ivanca, dându-i peste prețul tocmelei și un bacșiș gras... Fie, că făcea! Căci ia închipuiește-ți, iubite cetitor, ce ar fi fost dacă buna soartă nu-mi scotea înainte în noaptea aceea neuitată pe bravul moscal Ivanca? Cel mai puțin lucru ce mi s-ar fi putut întâmpla era să rămân rușinat în fața unei întregi familii și, prin urmare, în neputință de a mă alia cu dânsa. Apoi, ca consecință, n-aș fi căpătat în jurul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noastre armate care s-a comportat Într-un mod mai mult decât onorabil. b. Orașul Huși, În fierbere Ca În toate așezările ce compuneau atunci România, și În orașul viilor se simțea pulsul viitorului „rezbel” Început cu forțarea Dunării de către moscali și trecerea lor În Dobrogea, teritoriu care pe atunci era În componența Imperiului Otoman de câteva sute de ani, precum și cu ocuparea pe 4 iulie a orașului Nicopole din Bulgaria. Datorită eșecului suferit În fața Plevnei, până atunci fudulul Mare Duce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
informat asupra abuzurilor trupelor rusești aflate În trecere prin țara noastră, ministrul de Interne de la acea vreme, anume Ion C. Brătianu (1821-1891), a trimis o circulară În toate județele cu referire la un alt fel de șicană practicată de moscali. Deoarece polițiștii erau direct răspunzători de ordinea internă, pe biroul lui Gheorghe Alexandrescu poposea În ziua de 30 mai a anului 1877, adresa nr.8841 care atrăgea atenția asupra fenomenului: „Dl. Ministru de Interne, prin ordin telegrafic, ne comunică că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
durata a 44 de zile de la primirea ei la prefectură. a.s. Provizii rusești tranzitate cu cărăuși români Deoarece nu se semnase nicio Înțelegere Între guvernele român și imperial rus care ar fi obligat țara noastră să-i aprovizioneze militarii, moscalii Își aduceau cele necesare frontului de pe propriul teritoriu. Dar, cum se impuseseră niște restricții la frontiera româno-rusă privind traficul de persoane, atunci oficialii noștri s-au gândit că ar fi mult mai bine ca proviziile imperialilor să tranziteze teritoriul național
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
b.h. Ce s-a Întâmplat cu rublele rusești primite ca plată pentru servicii și produse După cum scrisesem Încă de la Început, tranzitarea teritoriului țării noastre de către armatele imperiale rusești a dat prilejul Încheierii unor tranzacții comerciale cu localnicii dar cum moscalii nu dispuneau de valuta locală, leul, au primit aprobarea guvernului de la București de a face plăți cu ruble, atât Întregi cât și jumătăți și sferturi. Cum rușii o cam „pașliseră” spre casele lor, În urmă rămăsese o mare cantitate din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a scris, în scurta-i carieră, mai mult decât toți ceilalți teoreticieni din vremea lui și de după el la un loc, și care, ca întotdeauna, și-a dat seamă de cele ce se petreceau în fața sa: "Moderna ură politică a moscalilor, de care poate frații de peste munți, ca mai depărtați, nu erau și nu sunt pătrunși ca noi, ne-au aruncat în italienism, în franțuzism și în alte isme, ce nu erau și nu sunt românism, însă primejdiile politice, în cât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
anul 744. Tot de la origini, din anul 1393, pornește Cronica bisericii Sf. Nicolae și a românilor din Schei (Brașov). Textul cel mai substanțial, și din punct de vedere literar, este Istorie. Din ce pricină au început împăratul turcesc asupra împărățiii moscalilor oaste, care se referă la războiul ruso-turc din 1768-1774. Atribuirea, ca și afirmația că originalele redactate de D. s-au pierdut, păstrându-se numai copii (fragmentare) în miscelaneu, au fost contestate de N. A. Ursu, care demonstrează că aceste cronici aparțin
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
N. A. Ursu, care demonstrează că aceste cronici aparțin celui considerat copistul culegerii, Simeon Hârs, al cărui nume a fost greșit descifrat de Em. E. Kretzulescu și transcris Simeon Hiară. SCRIERI: Istorie. Din ce pricină au început împăratul turcesc asupra împărățiii moscalilor oaste (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XI, 1910, partea I; Cronica bisericii Sf. Nicolae și a românilor din Schei (Brașov); Relațiuni despre biserica română greco-orientală din Ungaria și Transilvania; Turburări în biserică (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XI, 1910, partea
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
să pricinuiește cu încărcarea la plata banilor birului a celor morți și fugiți, adică șasă morți și patru fugiți, care acești nu se află nicăini și, al doilea, sântem în șleahul cel mare, fiind și stanții în satul nostru ținem moscali mai în toate zilele cu cele trebuincioasă alimentării și povezile ce le purtăm precum și doi radavoi, unul străjăr pământesc - 300 lei pe an, și unul a isprăvniciei - 600 lei pe an, cu Măcreștii și Glodenii Cuzii. Pentru care plecați ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
suprafața = 84.000 mp"; - la poziția nr. 36, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Pârteștii de Jos, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la locuința defunctului Jucan Gheorghe, pe la Biserica Pârteștii de Jos, Cimitirul Vechi, până la Vasile Moscal, lungime = 1.000 ml, lățime = 4 m, suprafața = 4.000 mp"; - la poziția nr. 37, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Pârteștii de Jos, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la Parascan Viorel, pe la Răcari Vasile, Ciornei
HOTĂRÂRE nr. 422 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.564/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
craiul Sobețichii cu oștii grele iar în Țara Moldovei, fiind îndemnații și de munteni, de Brâncovanul, de pe cum era învățat ca să facă rău acestei țări, de să acolișiè de dânsa totdeauna, precum și mai pe urmă, de au adus și pe moscali cu fapteli lui. Ș-au vinit craiul cu obuzul pe la Botășeni și pen Cotnarii pân’ la Târgul Frumos, și de la Târgul Frumos iar s-au întorsu la țara lui, că era vreme de toamnă. Și atuncea, întorcându-să, au lăsat oaste
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
sunt acum curțile domnești la Frumoasa. Țara să băjenisă dintr-aceia spaimă ce să făcusă. Boiarimea mai toți fugisă de pre lângă dânsul, de-l lăsasă sângur, socotind unii că să va mazili din pricina turcilor, alții socotiia că or veni moscalii și or luoa țara, și n-a mai fi Dumitrașco-vodă domnu stăpân.”" Deoarece slujbașii domniei fugiseră cu banii, ostașii rămași în corturi s-au răzvrătit și au pornit către Cetățuia pentru a-și cere lefurile. Domnitorul a poruncit închiderea porților
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
boierii mari ai Moldovei, conflict care izbucnește în timpul războiului ruso-turc din 1711. Când Dimitrie vodă anunță că a trecut de partea rușilor, boierul Iordache Ruset îi strigă de față cu ceilalți boieri: Te-ai cam grăbit, măriia ta, cu chiematul Moscalilor". Tratatul de la Luțk a fost publicat de Cantemir în spațiul german. În politica externă s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodoxă, opusă Islamului. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi și a fost împotriva
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
limitele, mai ales în această parte a Europei. Expoziția, organizată în parteneriat cu Teatrul Național ”I.L. Caragiale”, în cadrul programului TNB-Parateatral - Arte vizuale, va prezenta lucrări semnate de Ion Anghel, Cezar Atodiresei, Cătălin Bălescu, Traian Boldea, Marcel Bunea, Petru Lucaci, George Moscal, Alexandru Rădvan, Mihai Sârbulescu - toți profesori ai catedrei de pictura de la UNARTE și va fi deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie. Jurnal al gravurii slave Galeria Visual Kontakt din Cluj vă invită la expoziția de gravură contemporană slavă din Polonia, Bulgaria
Jocuri de culori și forme by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104422_a_105714]