277 matches
-
cunoscusem până atunci scriitori și acum îi găseam destul de bizari, dar nu cred să-mi fi făcut impresia că ar fi niște ființe întru totul reale. Îmi aduc aminte că găseam conversația lor absolut sclipitoare și ascultam cu uimire umorul mușcător cu care îl sfâșiau în bucăți pe orice confrate chiar din clipa în care se întorcea cu spatele. Artistul are acest avantaj asupra restului lumii: prietenii săi îi oferă drept țintă a satirei nu numai înfățișarea și caracterul, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
În schimb, speranța de a-l descoperi pe asasin. Acum, când Brandan era mort, iar complicea sa dispăruse, un alt fir al acelei rețele subțiri de indicii și de umbre fusese retezat. Dar, În adânc, dincolo de orice raționament, se insinua, mușcătoare, o mare deziluzie: nu avea să o mai revadă niciodată pe femeia aceea, care Îi scăpase pentru totdeauna. Într-acestea, zări un licăr dinspre pragul din fund, ce ducea către scara turnului Abației. Își simți inima În gât și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cunoască. ALEC: Încolonați-vă și mărșăluiți prin foaier. DOAMNA CONNAGE: Sunt perfect serioasă; nu pot să știu dacă nu s-a dus la Cocoanut Grove cu vreun fotbalist tocmai În seara debutului. Tu caut-o la stânga și eu o... ALEC (mușcător): Nu mai bine trimiți majordomul În pivniță...? DOAMNA CONNAGE (absolut serioasă): Doar nu crezi că poate fi acolo? CECELIA: Glumește, mamă. ALEC: Mama avea o fotografie cu ea dând cep unui butoiaș de bere, Împreună cu un săritor de garduri. DOAMNA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
leagăn, altar și sicriu, cu albastrul incredibil, ucigător și vital deopotrivă. Maternă și perversă, amăgitoare, eliberatoare și, totodată, sufocantă prin majestate, alinătoare prin grație. Dincolo și dincoace, munții cruciați, împăduriți cavaleri înzăuați în stânci musculoase, piatra colțoasă, aspru și bogat mușcătoare a crestelor năprasnic prăvălite în brațele mării. Țipetele nervoase ale pescărușilor, înfipte în imaginea chiparoșilor țâșnind mândru către cer, odată cu foșnetul apelor mării sub chila vaporului și cumințenia întipărită pe cer a turlelor blând aurite sub mărinimia soarelui pârguitor - iată
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
luptă să pronunțe, dar limba-i alunecă și se dizolvă în dantura falsă. -Domnule Colonel, mă auziți? Puteți să zambiți, vă rog? Ii cere Victor. Gura Colonelului rămâne rigidă, colțul buzelor afundate spre stânga . Mintea-i este înămolită în vise mușcătoare despre vânătoarea ursului, un urs care se ascunde în tufișuri uriașe. Visează?...despre ursul, un urs al nopții, de tip arlechin pe care nu-l poate vedea printre tufișurile dese. Parcă vine și se duce...într-un vis despre cum
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
tranziție fără sfârșit și de o criză care ne exasperează, cultura ne dă curaj și simțul creației ne dă insomnia. Epigrama este, se știe, un gen situat între ironia bucuroasă și umorul răutăcios, între caricatură și desenul expresiv, între râsul mușcător și zâmbetul plin de ambiguități. Este un gen al inteligenței și al abilității și, mai ales, este un produs al spiritului comic. Județul nostru a dat mereu excelenți epigramiști, dovadă că în țara imaginară a lui Caragiale, râsul are o
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
transmite valorile?; Sindromul Hilary; Genul masculin; Bărbăție și cavalerism; Incestul penal și România promiscuității; Prozelitismul homoerotic și limita prieteniei, p. 64-107), aduce cu sine suflul teologiei angajate în disputa imediată, de media, preocupată inclusiv de construcții formale elocvente, de elocințe mușcătoare. Pertinent, dar nu prin experiență, autorul reușește să mute - fericit, am zice, discursul de pe oameni pe principii, recondiționând imaginea unor mituri sociale prin relecturarea lor teologică. Și nu este puțin lucru. Efortul se continuă și în capitolul III, Câtă integrare
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
cititorii noștri. Maestrul Corneliu Leu s-a născut, în urmă cu 80 de ani, la 21 iulie, sub soarele care transformă în miere amețitoare celebrele podgorii ale Medgidiei, din care se bucurau și zeii daci. Verbul său e strălucitor și mușcător ca mustul în fierbere, spiritul ademenitor ca valul neobosit al mării care i-a legănat copilăria. Mi-e drag Corneliu Leu și mă bucur că pot să-i spun, cu reverența cuvenită: La mulți ani, iubite Maestre! Să ne trăiți
LA MULŢI ANI, MAESTRE CORNELIU LEU! ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356870_a_358199]
-
să viziteze o țară imaginară, Fantazia, unde se aplică toate aceste reforme. Dar eul narativ nu trebuie crezut pe cuvânt nici o secundă. Falsa sa naivitate e mască pentru amărăciunea neagră a autorului. Tonul său exaltat e contrapunctat de ironia perpetuă, mușcătoare. Iar impactul literar e izbitor. Stilul povestirii este unul din punctele forte: dacă poezia lui Pena e expozitivă, stilul acestei proze e unul ermetic, cizelat cu grijă. Un ton voit sec, jurnalistic, de o originalitate absolută în cadrul prozei românești interbelice
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
cele mai dureroase forme ale ei. Are contact direct cu cele mai sărmane pături ale populației, vede nesfârșită foame și chin, și aceste experiențe nasc o operă profundă, autentică, care alternează poemele zbuciumate, descrieri ale unui chin neîntrerupt, cu sarcasmul mușcător al epigramelor și cu incredibilul pamflet social și politic care e „Moneda fantazienilor”, o incredibilă povestire în două părți care, în sine, furnizează toate explicațiile pentru decizia cenzurii comuniste de a-l rade pe Pena de pe fața pământului și de
ION PENA, UN AUTOR VIZIONAR DE LORENA LUPU, REVISTA ORIZONT, TIMISOARA de ION PENA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370177_a_371506]
-
povesteam, reluă Babacul, plecăm noi - Paul, Magy, Calul și subsemnatul - odată într-o excursie prin Casa Studenților Grigore Preoteasa, o excursie gratuită, după cum știți și voi că se putea în anii ’70. Era o zi de luni a unui Cuptor mușcător . O alesesem eu, parcă cineva mă îndemnase, parcă mă trăgea ața, din noianul de ținte spre care te ademenea avizierul de la intrarea în curtea Casei. Celorlalți din grup nu le prea surâdea plecarea asta de douăsprezece zile, își făcuseră și
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
uneori până la satira usturătoare în cartea sa plină de astfel de „Delicațeturi”. C.T.C. fiind descendent din I.L. Caragiale, a învățat de la acesta frumoasa lecție de a menține o atitudine detașat-implicată, a învățat că poate fi zeflemist cu calm, superior și mușcător, cu politețe. În câteva pamflete, scrisul său are unele înrudiri și cu Tudor Arghezi, apelând la sarcasmul care atinge culmea în „Lăcomie abstractă. Oul din minte”. Cu ochiul său necruțător a privit viața din unghiuri neașteptate și și-a cules
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
vadă rostul - // Și ce nu este, oare, azi, păcat? / Și ce nu este fals, și crud, întrânsul? / Și lacrimile s-au privatizat, / Și strâng, în propriul beneficiu, plânsul ... 19 noiembrie 2010” (Poet de lux, în țara mea). O satiră destul de mușcătoare este cea din poemul “Omagiu flămândei finanțe”: “E coadă la anafură-n Biserici; Și cei flămânzi o pun grăbit în pungă - / Și iau atât cât foamea le alungă - / Nu bucățica pusă-n vas, de clerici - // Se strigă chiar, din spate
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
pline de declarații de dragoste. Scrisorile ni le citeam și reciteam fiecare cu mare pasiune până în miez de noapte, când ne sunam și continuam a vorbi la telefon în șoaptă. Lumea întreagă era numai a noastră! Nu simțeam nici frigul mușcător până la os al iernii, nici căldura sufocantă a verii dogoritoare, caracteristice climei sucevene. Pe străzile aglomerate ale frumosului meu oraș, eram doar noi, depănând frumoasa noastră poveste de dragoste. Ne înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
nu veți înțelege ce se petrece cu voi, mâine acest iluzoriu munte sacru, perspectiva luminoasă va fi doar aceea a deschiderii unui nou „târg de vite.” Autorul își permite să scrie uneori într-un stil flatant, alteori, zeflemitor, frivol, ironic, mușcător și usturător. Poeziile lui se înscriu perfect în tehnica de picture in picture. Poemele lui sunt o alegorie dansantă, spune el, șerpuitoare, unduitoare, am spune noi, a celor șapte păcate capitale. El nu se referă anume la ele, înșirându-le
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
caracter este calicia. Lumea lui e animată, merge în pas cu societatea, e “în trend”. Și dacă vreun individ merge împotriva curentului, e pus repede la punct de confrați, astfel ca totul fie ca și înainte. Umorul sănătos și satira mușcătoare, usturătoare, sarcasmul, autoironia dau o culoare deosebită scriiturii. De un umor molipsitor este proza “Pălăria”, în stil sorescian care aduce foarte bine cu poezia “Vedenia” din volumul “La Lilieci”, al lui Sorescu. Dumnezeu e antropomorfizat, poartă pălărie, ba, chiar o
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
un "parlament universal", o universitate, o academie. Capșiștii nu erau, considera Liviu Rebreanu stâlpi de cafenea, fiindcă aici "se discută asupra ultimelor noutăți literare, se aduc manuscrise, fiind singurul mod de a ne întâlni. Cafeneaua are și atitudine critică, uneori mușcătoare. Cei care vorbesc de rău probabil nu pot înfrunta părerea confraților." N.Crevedia scria cu umor: „La Capșa, unde vin toți seniorii,/Local cu două mari despărțituri,/într-una se mănâncă prăjituri,/ în alta se mănâncă scriitorii”. Tot atât de adevărat este
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
veste minunată!” (Ioan Toderașcu, Telegramă de Crăciun, p. 36). Antologia De la agonie la ext(h)az depășește în multe dintre piesele ei nivelul diletantismului, „al demonstrațiilor de banchete”, după o expresie călinesciană, orchestrând tonuri dintre cele mai diverse, de la satira mușcătoare la grația de madrigal sau poza teatrală infatuată, făcând dovada unor talente a caror traiectorie merită urmărită. Referință Bibliografică: Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame De la Agonie la Ext(H)az , Editura EDO, București, 2012 / Sorin Olariu
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
scris altceva decât epigrame!) a creionat portrete memorabile, în care a surprins trăsăturile negative ale contemporanilor săi, accentul căzând pe sancționarea viciilor. Luciditatea cu care a surprins complexul tablou în mișcare al indivizilor ce alcătuiau societatea Romei imperiale, alături de poanta mușcătoare din final - ce sancționa cu cruzime defectul adus în atenție- nu doar au asigurat aprecierea unanimă în plan literar a lui Martial, ci au asigurat și succesul acestei poezii speciale printre „degustătorii“ din toate mediile sociale, de la analfabeți, până la academicieni
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
vadă rostul - // Și ce nu este, oare, azi, păcat? / Și ce nu este fals, și crud, întrânsul? / Și lacrimile s-au privatizat, / Și strâng, în propriul beneficiu, plânsul...19 noiembrie 2010” (Poet de lux, în țara mea). O satiră destul de mușcătoare este cea din poemul “Omagiu flămândei finanțe”: “E coadă la anafură-n Biserici; Și cei flămânzi o pun grăbit în pungă - / Și iau atât cât foamea le alungă - / Nu bucățica pusă-n vas, de clerici - // Se strigă chiar, din spate
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
pline de declarații de dragoste. Scrisorile ni le citeam și reciteam fiecare cu mare pasiune până în miez de noapte, când ne sunam și continuam a vorbi la telefon în șoaptă. Lumea întreagă era numai a noastră! Nu simțeam nici frigul mușcător până la os al iernii, nici căldura sufocantă a verii dogoritoare, caracteristice climei sucevene. Pe străzile aglomerate ale frumosului meu oraș, eram doar noi, depănând frumoasa noastră poveste de dragoste. Ne înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
arbuștii deși de coacăz care se întindeau de-a lungul lor și de lianele încâlcite și înțepătoare ale tufișurilor de zmeură, ascundeau îndărătul lor grădini invadate de buruieni, din care se ițeau frunze uriașe de brustur și pâlcuri de urzici mușcătoare. Câte un chioșc din lemn năpădit de licheni, o bancă sau o masă șubredă de grădină, se iveau din mijlocul buruienilor. Casele de la marginea orașului erau aidoma unor mici gospodării țărănești. Multe dintre ele, construite din lemn sau chirpici, erau
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
pulsul. -Îîîî...Colonelul se luptă să pronunțe, dar limba-i alunecăși se dizolvăîn dantura falsă. -Domnule Colonel, mă auziți? Puteți săzambiți, vă rog? Ii cere Victor. Gura Colonelului rămâne rigidă, colțul buzelor afundate spre stânga . Mintea-i este înămolităîn vise mușcătoare despre vânătoarea ursului, un urs care se ascunde în tufișuri uriașe. Visează?...despre ursul, un urs al nopții, de tip arlechin pe care nu-l poate vedea printre tufișurile dese. Parcă vine și se duce...într-un vis despre cum
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
egală măsură, sincer și prudent (să ne amintim zisa olteanului de geniu Marin Sorescu: ... „nu uitați că eu sunt suspicios ca un țăran de la Dunăre”) după cum însuși Imnul o afirmă: sincer și bun pentru cin’ se ia cu mine bine; mușcător pentru cin’ se ia cu mine rău. Aceste însușiri - și încă multe, pe care le vom descoperi pe parcurs - i-au fost dăruite scriitorului de către ursitoare, într-o zi de început de Cireșar, acolo, la locul nașterii sale, în satul
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
de distrus decât însuși acest Univers, vise ce sunt mereu infinite, mai infinite decât poate fi infinitul... SOARE Din fiecare rază a ta a apărut un om, căci noi cu toții suntem fiii Soarelui - Deși ni-s tălpile încleiate de globul mușcător, deși ni-i trupul plumb cu aripi de lumină... Cât de folositoare ne-ar fi acum brațele tale de foc! Cât de puternici ne-am simți prin furtunile tale de lumină și cât de mândri-am fi de toată strălucirea
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]