493 matches
-
al marginalității provinciale. Fragmente savuroase sunt dedicate veleitarilor și ,analfabeților lirici" din provincie, acelor guru locali care susțin tinere poete în schimbul farmecelor feminine, sau competitorilor la un concurs inițiat de ,Vatra": Amantul/ amanta anului 2000. În epoca Marelui Vibrator, Alexandru Mușina se amuză și ne amuză teribil cu sublinierea mentalității premoderne a unor oameni, în fond, de un cuminte tradiționalism, amețiți cu serul postmodern. Sunt lucruri care se poartă, haine și atitudini trendy, dar care multora le vin într-un mod
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
care atâția colegi de breaslă preferă să se îmbete cu apă rece. Spre finalul volumului, e avansată și o soluție pentru sclifosita retardare autohtonă, în care complexele de inferioritate și cele de superioritate se îngemănează. De fapt, argumentează convingător Alexandru Mușina, la noi cultura scrisă își are primele repere în secolul al XIX-lea. Lăsând deoparte cultura orală, milenară, suntem niște scriitori (și cititori) foarte tineri, fapt ce poate reprezenta un impediment, dar și un avantaj. Nu ne comparăm cu francezii
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
sunt la mare preț tocmai notele diferențiale, accentul idiomatic, specificul. O gândire liberă și o scriitură personală. Cu rezerva unor comparații deplasate (între criticii noștri și diferite... topmodele ori demimondene) de care autorul nu se poate debarasa, epistolarul lui Alexandru Mușina e o lectură pe alocuri captivantă. Teorie și critică literară, istoria mentalităților, polemică, bârfă transcarpatică: tot tacâmul.
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
deloc, este Radu R. Șerban. Născut în 1953 și decedat prematur în 1991, Radu R. Șerban, fiul compozitorului omonim, aparține biologic faimoasei generații optzeciste, dar aproape nimic din lirica sa nu trimite cu gândul la artele poetice ale lui Cărtărescu, Mușina & comp. Structural, poezia sa descinde din Blaga și Doinaș, iar ca imaginar se situează exact la polul opus al poeziei optzeciste. Nimic nu este mai străin viziunii lui Radu R. Șerban asupra poeziei decât banalul, cenușiul cotidian, trăirea soft, intertextualitatea
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Dactăr Nicu & his skyzoid band. Ilustrații de Tania Maria Mușina București, Edit. Tracus Arte, 2013, 70 pag În singura recenzie care i-a fost dedicată până acum, volumul acesta e definit drept unul care „arată cum un mare poet poate
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Dactăr Nicu & his skyzoid band. Ilustrații de Tania Maria Mușina București, Edit. Tracus Arte, 2013, 70 pag În singura recenzie care i-a fost dedicată până acum, volumul acesta e definit drept unul care „arată cum un mare poet poate face poezie cu materiale comune: cartierul, «cocalarii», «blocurile gri», într-
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
există, e evidentă și nu se rezumă doar la irizări tematice ori formale. Ceva din alcătuirea intimă a lumii aceleia populate de fantoșe se transmite și aici. (Un exemplu și mai elocvent îl reprezintă poemul Superbunicii, care, deși scris de Mușina, pare desprins din sumarul Cuvântului înainte : ținuți în cutii, una albă, cealaltă roz, aceștia sunt scoși la ocazii, arătați musafirilor, expuși cu un anume fast, pentru ca apoi să se întoarcă, pentru luni și luni de zile, în ambalajul lor de
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
Cuvântului înainte : ținuți în cutii, una albă, cealaltă roz, aceștia sunt scoși la ocazii, arătați musafirilor, expuși cu un anume fast, pentru ca apoi să se întoarcă, pentru luni și luni de zile, în ambalajul lor de carton). Opțiunea lui Alexandru Mușina e cu atât mai inexplicabilă cu cât ea ignoră cu nonșalanță o serie de tensiuni, îndeobște cunoscute, care separă valul lunedist al optzecismului de cel „nouăzecist” (ghilimelele subliniază caracterul discutabil al etichetei). N-am de gând să tranșez chestiunea aici
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
ci despre posibilitățile unei formule. În acest context apare, deci, Dactăr Nicu &his skyzoid band, o carte care, dincolo de altruismul ei (fiindcă dovedește fără emoții fiabilitatea acestui tip de poezie, virtualmente epuizată), este, luată în sine, excepțională. Strălucit cititor, Alexandru Mușina nu are probleme în a identifica exact deficiențele. Strălucit poet, le rezolvă neostentativ. În primul rând, lărgește orizontul: natura psihotică, hrănindu-se din cultivarea obsesiilor lasă locul unui criticism abia disimulat. De care, de altfel, se simte mai apropiat, pentru
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
cocalarii” și „blocurile gri” apar aici în primplan, dar și mașinile de lux, telefoanele mobile cu zeci de „aplicații”, femeile „tunate”, „țacanii”, barurile pulsând stroboscopic, revoluția „bio” și alte asemenea gadget-uri din imaginarul cotidian. Sigur că, voltairian prin natură, Mușina nu poate fi altfel decât ironic în fața acestui bâlci multicolor. Dar ironia lui nu e a unui reacționar moralist. Până la urmă, chiar șarjată, lumea din Dactăr Nicu... e lumea lui (și a noastră), situată dincolo de bine și de rău. Sarcasmul
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
bâlci multicolor. Dar ironia lui nu e a unui reacționar moralist. Până la urmă, chiar șarjată, lumea din Dactăr Nicu... e lumea lui (și a noastră), situată dincolo de bine și de rău. Sarcasmul lui, atât cât e, e străin de ideologii. Mușina nu pozează nici în anti-, nici în pro-consumerist. Uneori dă senzația că doar luciditatea (amețitor de exactă) îl împiedică să nu exulte. Artificialul, știm de la Baudelaire, e fascinant pentru omul modern. Viața veșnică (pe care, știm de la apologeții literaturii cyberpunk
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
mușinix, icre de phoenix, esență de ciocoflender, filé de pterodactil, pastă de yggdrasil, rădăcină de bypass, costiță de kappa, fructe de prâsnel și de lampeduză, dulceață de lapis lazuli” (p. 42) și altele, multe, asemenea. Ingeniozitățile lexicale amintesc de primul Mușina, cel din Cinci și cel din Strada Castelului 104, mereu dispus să închidă realitatea în liste fantaste. Așadar, deși sunt poeme în proză (gen nemaiexersat de Alexandru Mușina până acum), acestea îi trădează imediat amprenta stilistică. Ceea ce demonstrează odată în
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
lazuli” (p. 42) și altele, multe, asemenea. Ingeniozitățile lexicale amintesc de primul Mușina, cel din Cinci și cel din Strada Castelului 104, mereu dispus să închidă realitatea în liste fantaste. Așadar, deși sunt poeme în proză (gen nemaiexersat de Alexandru Mușina până acum), acestea îi trădează imediat amprenta stilistică. Ceea ce demonstrează odată în plus două lucruri, cumva contigue: că poeții generației optzeci nu reprezintă nici pe departe o masă informă, arondată unui singur tipar mental și lingvistic; și că până și
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
poeții generației optzeci nu reprezintă nici pe departe o masă informă, arondată unui singur tipar mental și lingvistic; și că până și cel mai proteic dintre membrii Cenaclului de Luni are, în orice scrie, o specificitate incontestabilă. Timbrul poeziei lui Mușina e același pretutindeni, și nu e nevoie de diapazon pentru a-l identifica. Din lipsă de spațiu, adaug o simplă recomandare de lectură: ultimul poem, Frăția umană, pe care cu un strop de finețe analitică, l-am putea citi în
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
s-au oprit toți cei ce au scris despre el, pregnanta inserțiilor suprarealiste și tenacitatea de a urmări pînă foarte departe epicitatea aventurilor sale interioare, cu ambiții mimat-silogistice, par să se fi domolit sub o crustă elegiaca. Încadrat de Al. Mușina în direcția unei "poezii a textului" în proliferare de semnificant, Traian Ț. Cosovei tinde să se îndepărteze de colegii săi Florin Iaru, Mircea Cărtărescu și Ion Stratan, spre a evolua mai degrabă către o poezie a textului "alb", ilustrata de
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
și dintr-o parte și dintr-alta că fac jocul celorlalți. Am urmărit acum cîțiva ani, cu stinghereala, bătălia pentru Uniunea Scriitorilor care s-a dat între "lupii tineri" (optzeciștii) și "bătrînii elefanți" (preiau aici o formulă a lui Alexandru Mușina, care îi numea astfel pe teoreticienii moderniști care nu prizau postmodernismul, dar politizez literar amintită sintagma, referindu-mă la cei care au preluat puterea în cadrul Uniunii Scriitorilor, majoritatea făcînd parte din generații anterioare optzeciștilor), întrucît am simțit că și unii
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
mult prea simplu un asemenea remake). Cu atât mai mult cu cât Bodiu nu se sfiește mai apoi să „predea” fiului o lecție de creative writing, repovestind scena și așteptând, cu atenție didactică, o reacție emoțională. Discipol al antilocalistului Alexandru Mușina, autorul Firului alb vizează (ar fi normal să vizeze) o trimitere de mai mare amploare. Înclin să cred că la rădăcina acestui poem stă mai degrabă un eseu al lui Nicolae Manolescu (publicat într-una din Teme) și care se
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
din Firul alb în care exercițiul acesta funcționează excelent. De multe ori, în rolul jucat aici de Tudor e distribuit cititorul sau o serie de personaje cu prezență difuză. Mă gândesc, în primul rând, la regretații Gheorghe Crăciun ori Alexandru Mușina, dar și la alte nume de toată mâna și de toată condiția, de la Hannah Montana, Rommy Schneider, Radu Cosașu sau Silvio Berlusconi. Asistăm la o inflație onomastică sau, după caz, topografică. Străzi, locuri, orașe sunt convocate laolaltă pentru a desena
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
mod cert. Apoi la Moscova, între 1987-'90, i-am citit pe "toți" (e un fel de-a zice), pentru a-mi forma cu timpul o bibliotecă de cărți de recitire. Autorii lor: Ion Mureșan, N. Danilov, M. Cărtărescu, A. Mușina, A. Pantea, L.I. Stoiciu, F. Iaru ș.a. Există, după părerea mea, cel puțin trei nuclee: bucureștean (mult prea mediatizat pentru a-i mai numi aici), clujeano-brașovean (Mureșan, Crăciun, Mușina, Al. Vlad ș.a.) și ieșean (Danilov, Vasiliu ș.a.). Din "ciocnirea" acestora
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
de recitire. Autorii lor: Ion Mureșan, N. Danilov, M. Cărtărescu, A. Mușina, A. Pantea, L.I. Stoiciu, F. Iaru ș.a. Există, după părerea mea, cel puțin trei nuclee: bucureștean (mult prea mediatizat pentru a-i mai numi aici), clujeano-brașovean (Mureșan, Crăciun, Mușina, Al. Vlad ș.a.) și ieșean (Danilov, Vasiliu ș.a.). Din "ciocnirea" acestora s-au născut cele mai importante texte. Care? Care vor fi scrise... de nouăzeciști, poate... M.V.: Atunci, cînd de-abia aflaserăți de acești scriitori români, cu cine ați fi
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
însă, a fost N. Manolescu, mentorul lunediștilor. El e ceea ce a fost pentru perioada interbelică un E. Lovinescu, cred. De talentul fiecărui poet nu mai spun nimic - mi-am uitat cîntarul "talent" acasă... M.V.: Cum vă pare antologia lui Alexandru Mușina? Ce (pe cine) ați adăuga și invers, cine n-ar încăpea în antologia generației'80 întocmită de dvs.? E.G.P.: Antologia lui A. Mușina are meritul incontestabil al "primului apel". Că lipsesc mulți (M. Cârneci, A. Zanca, E. Hurezeanu ș.a.), că
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
nu mai spun nimic - mi-am uitat cîntarul "talent" acasă... M.V.: Cum vă pare antologia lui Alexandru Mușina? Ce (pe cine) ați adăuga și invers, cine n-ar încăpea în antologia generației'80 întocmită de dvs.? E.G.P.: Antologia lui A. Mușina are meritul incontestabil al "primului apel". Că lipsesc mulți (M. Cârneci, A. Zanca, E. Hurezeanu ș.a.), că sunt și unii nechemați (i-am pedepsit prin a le uita numele), mă interesează mai puțin. Antologia trăiește prin cel puțin 15 (din
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
noi. M.V.: Din ce cauză n-au urmat și alte antologii '80, doar chiar și prin prefață (dar nu numai) autorul face o provocare, aruncă o mănușă? E.G.P.: Cine dintre optzeciști s-ar încumeta să ridice mănușa aruncată de A. Mușina? Mă tem că doar A. Mușina! Astfel că n-ai decît să-i readresezi întrebarea. M.V.: Ce sînt pentru dvs. "luptele" mai mult sau mai puțin literare în care adesea ați fost implicat? Oare n-ați ajuns la critica literară
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
au urmat și alte antologii '80, doar chiar și prin prefață (dar nu numai) autorul face o provocare, aruncă o mănușă? E.G.P.: Cine dintre optzeciști s-ar încumeta să ridice mănușa aruncată de A. Mușina? Mă tem că doar A. Mușina! Astfel că n-ai decît să-i readresezi întrebarea. M.V.: Ce sînt pentru dvs. "luptele" mai mult sau mai puțin literare în care adesea ați fost implicat? Oare n-ați ajuns la critica literară de la această mîncărime hîrtioasă a "pumnilor
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
coerența și consecvența unor atitudini democratice și educative existente într-o, cum s-ar zice, anumită parte a presei românești actuale. În cadrul aceleiași anchete, cu o privire, de data asta asupra trecutului cultural comunist, dar la fel de drastică, vine dl Al. Mușina. D-sa nu crede că a existat în jumătatea de secol comunist o adevărată elită intelectuală, în afară de, cum spune cu amară ironie, "elita securiștilor și activiștilor de partid". Intelectualilor români le-a lipsit curajul și deseori "libertatea" lor era cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]