234 matches
-
primarul își lăuda locurile, când venea vorba de vin: Și are Cotnariul vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile v iei. Uit e mata întracolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vreme a lui Vodă Cuza, dacă n or fi și mai de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sabía nada y se han publicado monografías dedicadas a ellas, șino que también aparecieron numerosas obras de síntesis teórica y práctica, algunas renovando o incluso reconstruyendo desde los cimientos teorías antiguas o muy antiguas y siendo, por ello, recibidas con mucha reticencia. Muchas editoriales importantes iniciaron series y colecciones especiales dedicadas a la lingüística de las lenguas del mundo, donde publicaron miles de títulos, incluyendo perspectivas teóricas, pero también monografías dedicadas a algunas lenguas raras, muchas de las cuales tienen un
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că el nu se conformează directivelor politice ale partidului muncitoresc și au pornit o campanie de denigrare, încât, unchiul a lăsat casa abia terimnată și a trebuit să se ducă, pentru câțiva ani, care trebuiau făcuți pentru pensie, în satul Muchea de pe malul Siretului, aproape de orașul Brăila. în luna iulie a anului 1947 unchiul, tanti Mărioara și fiica lor Mioara au venit la nunta mea în Suceava, sub ocrotirea Internatului Teologic. în toamna anului 1952 unchiul a avut bucuria să mă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
țeapă, pe deplin justificate și indispensabile 64. Prezentăm mai jos un miniglosar argotic, alcătuit în cea mai mare parte din cuvintele culese personal de-a lungul ultimilor cincisprezece ani, dar completat cu termeni întîlniți la George Astaloș, în volumul Pe muche de șuriu. O parte dintre termeni sînt arhaici sau rar întîlniți, iar o altă parte este cunoscută prin utilizarea ei frecventă în limbajul cotidian. În penitenciare însă, acești termeni capătă uneori alte nuanțe. Chiar dacă această frescă lingvistică pare o fotografie
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
S., Criminal Justice: The Core, McGraw-Hill, New York, 1996. Alexander, Jeffrey C.; Seidman, Steven (coord.), Cultură și societate, Editura Institutul European, Iași, 2001. Allen, Helen, Justice Unbalanced: Gender, Psychiatry and Judicial Decisions, Open University Press, Milton Keynes, 1987. Astaloș, George, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002. Aurousseau, D.; Laborde, M., Paroles de bandits, Éditions du Seuil, Paris, 1976. Banciu, Dan; Rădulescu, Sorin M., Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
actuală, Editura Universității București, 2002; vezi și ediția de pe Internet la http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/Zafiu/31.htm. 58 Françoise Thom, op. cit., p. 50. 59 Ibidem, p. 91. 60 Rodica Zafiu, op. cit. 61 Ibidem. 62 George Astaloș, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dintre ofițer și soldat (CL, 9 Maiu 1936, 6, 4)"1, pe de altă parte, situația în care "între se substituie lui dintre: tăind legăturile între corp și suflet (AL, 4 sept. 1938, 9, 1); trăind pe granița cât o muche de cuțit între cerebralitate și acțiune"2. Prima situație, explică Iordan (1943: 392393), este un fenomen paralel cu utilizarea lui din pentru în (ca în exemplele date de lingvist: din toate timpurile au existat gânditori (CL, 14 Sept. 1935, 2
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
pârâului Hurghiș, poartă acum numele de Pârâul Căldărușa, Măgura Moșului este identică cu Măgura Cortur, unde este obârșia Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge la Bobeica ( 1207 m ) și Comarnic ( 1184 m ), Dealul Frasinului se află la sud de Muntele Deia ( 1196 m ) și Tomnaticul ( 1294 m). Aici este obârșia pârâului Hurghiș, care și astăzi este
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vama au simțit nevoia să se orienteze în mediul geografic, folosind în acest sens cuvinte și noțiuni care denumesc aspecte ale reliefului: munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
prin constelații, București, 1957; Meșterul Manole. Cronici și studii literare (1934-1957), îngr. și pref. Savin Bratu, București, 1957; Cu tineretul spre viitor, București, 1957; Poezii, București, 1959; În Valea Cucului, București, 1959; Cu un ceas mai devreme, București, 1959; Pe muche de cuțit, București, 1959; Poezii, pref. Savin Bratu, București, 1960; Cântecele inimii, București 1960; Materia și visele, București, 1961; Culorile toamnei, București, 1962; Mărul de lângă drum, pref. G. Ivașcu, București, 1962; Întoarcerea, București, 1962; Poezii, București, 1962; Pe coardele timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
materiei încremenite, în neantul neființei ori în abisul lăuntric. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în poezia studiată Întreaga poezie a lui „Bacovia, poetul de plumb“ este „un solilocviu pe muche de cuțit, între luciditate și demență; ca și pe marii romantici, amorul și moartea îl obsedează, dar fără patetism retoric“. Această opinie critică formulată de către Pompiliu Constantinescu evidențiază, cred eu, nu numai două dintre temele poeziei Plumb, ci și noutatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pâinea cât de rea, tot mai bine-i la Paris, I, București, 1996, II, Iași, 1998; Ecuația tăcerii, București, 1996; Ethique et esthetique, Paris, 1996; Politikon, București, 1996; Parcurs, București, 1997; Utopii, București, 1997; Poeme-Poèmes, ed. bilingvă, București, 1997; Pe muche de șuriu. Cânturi de ocnă, cu microglosare argotice și cu desene de Constantin Piliuță, București, 1999; De l’argot, Marsilia, 2000; Ceainăria de argint, București, 2001; Exil. 1. Memoriile unei memorii, București, 2003. Traduceri: Éthique et esthétique. Anthologie de poésie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
sub titlul Oglinda magică (2/1924), Al. O. Teodoreanu, cu povestirea Spovedania Iancului. G.R. publică și versuri, în general de factură tradițională, printre colaboratorii destul de constanți numărându-se George Gregorian, I. Brătianu-Vaslui, Nestor Ionescu, Nicolae Țimiraș, N. T. Cristescu, Constantin Muche, D. Karnabatt, Const. A. I. Ghica. Mult mai bine ilustrată este proza, a cărei abundență constituie chiar una dintre trăsăturile distinctive ale revistei. Apar aici schițe, nuvele și povestiri de o mare diversitate tematică, aparținând unor autori ca Mihail Lungianu, N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
pierdut prin trifoi, strălucire crudă din becul comunal, omul în alb și ițari negri eboșa de pictură interbelică pe fîneață, Camil Ressu se propune, vreme tare, răcoare, ora 6,32, rostogolirea Vișeului, ceață, ora 6,55, stația Valea Vișeului pe muchea istoriei textului, borna grănicerească pe graniță de apă, salcia prea uscată ieșind din prund, la vărsarea Vișeului pod pe gura apei, rambleul e malul, curgerea apelor, cinci metri, doi-trei metri km 239+9, tunel-copertină cu picioarele în Tisa, rîpa s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
atent, capete linse bălai, ajungi în scris mai mult decît laconicul, dacă te-a prins limbajul este călătoria în care te regăsești, in hoc signo vinces! pe dealul Dorohoiului, steagul pe bornă și flutură în vîrf de catarg, munții cu muchea de nori îngroșată, "Țara Nouă SRL. Tractoare și Mașini Agricole" cu Tuns Nr. 1, te scarpini după ceafă, Horlăceni "trudo-zi" semicalc în Basarabia, troița trup sfîrșit de culori duse de ploaie, ștergarul legat deasupra, Zvoriștea 100 două căruțe tractează caii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la munți luați în nume propriu, dar nu în desfătări se va opri dorul omului, te-ai obișnuit cu binele, cum să vreau să se termine, că sînt om din lume! angajez destinele altora, pe al meu inclusiv, pretinde "România-Pace!" muchea de sus a fabricii, războaiele răstălmăceau un bun mondial comun, n-au știut să-l treacă altfel, Sadova mozaic cu cerbul pe perete, la Cîmpulung Moldovenesc sigla CFR mărită în frescă, scăparea pe ritmul glasul roților de trenuuuri, bezele căminului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
curând incandescentă decât scăpărătoare, sub lumina mângâioasă a soarelui de mai. Suptă în reflux, zace liniștită la buza țărmului, aproape neîncrețită de unde, neîntinată de spumă. Către orizont, se aprinde întrun purpuriu somptuos, striat cu dungi de verde smaraldin. Chiar la muchea orizontului, se topește în indigo. În apropierea uscatului, unde câmpul meu vizual e crenelat de movilițe gheboșate din rocă gălbuie, se așterne o fâșie de un verde deschis, înghețat și pur, mai puțin strălucitor, ba chiar opac, lipsit de transparență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a fost tăiată într-o uriașă masă stâncoasă, ce invadează ținutul pe o distanță considerabilă. Dincolo de defileu, se așterne o mică plajă pietroasă - unica plajă din întreg cuprinsul, pentru că oriunde în altă parte apa este foarte adâncă, izbucnind chiar de la muchea țărmului, fie că-i flux sau reflux; e una din caracteristicile care m-au atras de la bun început către aceste locuri. În spatele plajei, o cărare duce în diagonală la satul așezat spre interior, dar dacă urmezi drumul drept înainte, ajungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vederea acestui picior, am scăpat binoclul, și privind uluit pe sub mâna dusă streașină la ochi, am deslușit clar o siluetă care se lăsa în jos, săltând ca o broască pe pietre, încleștându-se cu mâinile, bâjbâind cu picioarele după o muche de sprijin, în orice caz, coborând. De fapt, pentru o persoană agilă, coborârea turnului nu era o greutate de neînfrânt, dar pe mine m-a săgetat un junghi de spaimă, care m-a făcut să iau din nou binoclul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
uita la mine de pe creasta de deasupra. Câțiva zulufi de păr castaniu, creț, suflați de vânt, coborau și ei pe marginea stâncii. Doi ochi căprui luminoși mă priveau miop, pe jumătate surâzători, pe jumătate speriați. — Lizzie! Lizzie se propti pe muchea ascuțită a stâncii, își lăsă în jos un picior bronzat, deja zgâriat și sângerând ușor, apoi celălalt picior, care-i alunecă, împiedicându-se de fusta bogată a rochiei albastre și, pierzându-și echilibrul, se rostogoli de-a dura pe suprafața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
apă, un plescăit subit și puternic, de parcă ceva aflat sub stâncă era pe cale să iasă la suprafață și să se târască pe uscat. O clipă m-am simțit încleștat de gheara fricii, m-am răsucit și m-am aplecat către muchea mării. Și atunci am văzut, chiar sub mine, patru foci privind în sus cu fețele lor canine, pline de curiozitate. Înotau atât de aproape de stâncă, încât aș fi putut să le ating. Le-am cercetat boturile ascuțite, mustățile din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai mult pe a sălbăticuței mele prietene Felis silvestris. Despre mine pot vorbi o viață. Dar răbdați o săptămână... Nu veți regreta! Miau „Meridian“, 26 ianuarie 2001, ora 12,28 17. Mă cheamă Moti. II Transmit de pe teren. Adică de pe muchea gardului. L’aș lăsa pe Cristi să explice performanța, dar știu că a picat mecanica taman din pricina momentului de inerție. Așa că mulțumiți-vă cu spusele mele. E vorba de cum poți păstra o traiectorie, a o schimba eventual, prin controlul centrului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o imaginați, e destul de consistentă, și pe care o orientez exact În poziția care să-mi așeze centrul de greutate unde o cere situația. Așa aterizez mereu pe picioare, nu ca voi, bipezi berci, și tot așa mă țin pe muchea gardului, deși nu car ditamai prăjina - tot chestie de moment de inerție - precum acrobații de pe sârmă. Cristi spune că mai au și alții coadă. Dacă n’aș avea replică. Doar a mea e folosită inteligent. Ce dacă un crocodil are
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de sub gard, n’are ce face cu coada decât să țină În ea covrigi și, băgând-o Între picioare, să-și trădeze frica... Așadar, codița mea inteligentă execută un adevărat balet și când sar, și când mă plimb dezinvolt pe muchea gardului, chiar când pândesc o vrabie, pregătindu-mi saltul, mereu cu arma - colții - și radarul - mustățile, ochii și urechile - ațintite pe ea. Sau când mă Înfoi, spre a băga În sperieți ditamai dulăul senatorial - chiar așa - care nu mi-a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mai și pescuiesc, dreptu-i În frigider, nu la copcă, precum ursul din poveste: țin prea mult la codița mea, grație căreia, aplicând un principiu de mecanică pentru care Cristi a picat un examen, „momentul de inerție“, mă plimb dezinvolt pe muchea gardului Radioului ieșean privindu-vă, s’am ce năduf vărsa În fața microfonului. Dar, acum, vă iert, povestindu-vă cum am băgat În răcori un peștișor acolo, În laboratorul lui Cristi. Unul cam prostuț cu gramul lui de creier, dar - deocamdată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]