1,907 matches
-
Rar se vede umbră unul călător. Sub bec fulgii se zbenguie, liniștiți. Aud șuierul unei locomotive și mă liniștesc. Ea îmi aduce un pahar cu lapte și biscuiți. Durerile de stomac se potolesc. Beau laptele. Biscuiții nu vor să se moaie în lapte. Păcat. Altădată se muiau. Altădată. Acum beau laptele și mă duc să mă culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Sub bec fulgii se zbenguie, liniștiți. Aud șuierul unei locomotive și mă liniștesc. Ea îmi aduce un pahar cu lapte și biscuiți. Durerile de stomac se potolesc. Beau laptele. Biscuiții nu vor să se moaie în lapte. Păcat. Altădată se muiau. Altădată. Acum beau laptele și mă duc să mă culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Sufletul definitiv/ C-o fiță din șlapi.// Mulțumesc tardiv!// Trupul tău dihotomic/ Nu-mi mai zice azi nimic,/ Hop șa!, hop șa!,/ Căci anume-am scris așa./ Că-i mai kitsch/ și cu lipici/ Pe la ele,/ La buzéle/ Mari și moi/ Cum doar Stepanida/ Le avea stârnind obida/ Lui Evgheni/ Din Diavolul de Tolstoi,/ Din cauza jenii/ și-a lui Benedetto Croce.// Mulțumesc precoce!!" (Epigramă). Întorcându-ne de la aceste versuri kitsch și (oricât s-ar iluziona autorul) fără lipici, la paginile de
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
totale ne-o oferă obiectivarea imaginii sale, obținută prin fluxul energic al fanteziei care proiectează un epos al decăderii cosmice, un soi de poveste a entropiei. Vorbind tot mai puțin atașant despre sine (ar putea afirma ca și Pascal: "le moi est haďsable"), autorul pune maxima greutate pe talgerul unor tablouri care înfățișează monstruozitatea rînduielilor din lumea noastră sublunară, prospectată în timp și spațiu. Un viscol de vedenii pare a deschide ușa subiectivității sale, a o invada din tainice, înspăimîntătoare, incomensurabile
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
Rar se vede umbră unul călător. Sub bec fulgii se zbenguie, liniștiți. Aud șuierul unei locomotive și mă liniștesc. Ea îmi aduce un pahar cu lapte și biscuiți. Durerile de stomac se potolesc. Beau laptele. Biscuiții nu vor să se moaie în lapte. Păcat. Altădată se muiau. Altădată. Acum beau laptele și mă duc să mă culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Sub bec fulgii se zbenguie, liniștiți. Aud șuierul unei locomotive și mă liniștesc. Ea îmi aduce un pahar cu lapte și biscuiți. Durerile de stomac se potolesc. Beau laptele. Biscuiții nu vor să se moaie în lapte. Păcat. Altădată se muiau. Altădată. Acum beau laptele și mă duc să mă culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care ne aparține este și prin muzică și prin text. Doar cei care simt românește pot percepe acest lucru. Dacă e să-l întrebi despre acuzațiile conform cărora muzica lor a devenit mai comercială, iar textele lor s-au mai „muiat“ (postate pe diverse forumuri pe Internet), Adi răspunde foarte elegant: „Niciodată nu poți să-i mulțumești pe toți. Faptul că am devenit mai comerciali e o părere proastă. Comercial înseamnă ceea ce se vinde. Noi chiar ne vindem bine acum. Asta
Agenda2004-20-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282412_a_283741]
-
Ioan Lăzărescu (PSD), Banloc - Cornel Toța (PSD), Beba Veche - Ioan Bohăncanu (PNL), Belinț - Romulus Vlaiconi (PSD), Birda - Ioan Ițu (PSD), Cărpiniș - Ioan Sima (PSD), Cenad - Nicolae Crăciun (PD), Cenei - Dana Rutica Medrea (PNL), Checea - Dorin Birdean (PNL), Chevereșu Mare - Marcel Muia (PSD), Comloșu Mare - Vasile Busuioc (PSD), Criciova - Ioan Petrovici (PSD), Denta - Iacob Slavoliub (PSD), Dumbrăvița - Szilágyi Géza (UDMR), Fârdea - Petru Păun Vasiloni (PSD), Găvojdia - Dănuț Stoica (PSD), Ghilad - Cornel Guran (PNL), Ghizela - Ioan Ursu (PSD), Giroc - Ionel Toma (PSD), Iecea
Agenda2004-24-04-alegeri () [Corola-journal/Journalistic/282517_a_283846]
-
PSD 21. Bogda Dorel Luca - PSD 22. Boldur Constantin Stoi - PNL 23. Brestovăț Eugen Dobra- PER 24. Cărpiniș Ioan Sima - PSD 25. Cenad Nicolae Crăciun - PD 26. Cenei Dana Medrea - PNL 27. Checea Dorin Birdean - PNL 28. Chevereșu Mare Marcel Muia - PSD 29. Comloșu Mare Vasile Busuioc - PSD 30. Coșteiu Petru Carabia - PUR 31. Criciova Ioan Petrovici - PSD 32. Curtea Ioan Unguraș - PNL 33. Darova Nicolae Constândana - PNL 34. Denta Slavoliub Iacob - PSD 35. Dudeștii Noi Alin Nica - PNL 36. Dudeștii
Agenda2004-26-04-alegeri () [Corola-journal/Journalistic/282570_a_283899]
-
ireductibila a informului, poetul îi compătimește pe tehnicienii exclusiviști: "în unghiul retragerii în vesminte albe/ încercînd încercînd/ așa am căzut de partea tăișului//o parte a mîinii încă trăia/ era soare și interjecțiile lor/ jucînd șah în depărtare se lăsau moi/ pe trupurile noastre//groaznice diviziuni mi-a fost dat/ să mă liniștesc/ aici lîngă rădăcini// cine să fi scris numele tău/ tocmai aici și nici nu te miri/ uite tocmai am terminat cîntecul prăpastiei// eu sînt de partea cenușii le-
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
undeva, într-o cameră de la parter), pipăind cu grijă pereții, tresărind ori de câte ori i se pare ca scârțâie podeaua, oprindu-se apoi, bătând discret la o ușă și - inima, desigur, să-i spargă pieptul, nu altă - șoptind: ăMadame Bovary! C^est moi!a" Într-un scurt intermezzo - aproape liric - (Tristețea jurnalului), Alexandru Călinescu îl urmărește pe Roland Barthes rătăcind pe străzile Parisului. Prin intermediul paginilor de jurnal cuprinse în volumul Incidents (Seuil, 1987), Al. Călinescu recompune imaginea unui Barthes dezabuzat, apatic, căutând și
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
să raționeze an acești termeni. Pentru că nimeni nu ăntelege că ăntr-o astfel de confruntare imaginea e totul. Nici nu vreau să mă gândesc cu ce fel de imagine ne vom alege de pe urma activității unor înși eventual țări an dosare, dar moi că fularul an confruntările stilate, ansa pe viață și pe moarte, ce se vor da la Helsinki și după.
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
Andreea Deciu Siesta: ce cuvînt arhaic! Somnul de amiază, după un prînz copios care îți moaie fiecare fibră a corpului, toropindu-te pînă ce abia mai ai răgazul, cu ochii pe jumătate închiși, să găsești un locșor moale pe care să te prăbușești adînc, dormind dulce-oblomovian fiecare secundă din ceasurile așa-zis moarte ale zilei, între
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
pui pané, o pulpă de miel cu pilaf de orez, fasole verde și roșii în ulei cu lămâie. Salata era din păpădii asezonate cu mărar și oregano, măsline și bucăți de feta - neasemuita brînză albă de capră. Ca desert, nuci muiate în miere de Hymettus caldă, loukoumades, clătite mici, umplute cu jeleu de petale de trandafir, portocale, cubulețe de baclava și, în cele din urmă, băură cafea turcească în ceșcuțe minuscule, cafea care, după războiul de independență, era numită, cu mândrie
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
textele din Riscul în cultură datează din perioada postdecembristă, când Nicolae Breban, dând dovadă de o anumită surditate față de vacarmul evenimentelor dramatice din România, monologa interminabil în legătură cu locul lui și al generației lui în literatura română. La Roumanie c'est moi Eseul Spiritul românesc în fața unei dictaturi ar fi fost extraordinar dacă autorul ar fi găsit forța morală să uite de sine și să prezinte Occidentului, ca unei instanțe supreme, situația disperată în care se afla țara sa, în ultimii ani
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
totul se cufundă în tăcere. * * * Din bucătăria părintelui, mirosul slăninei prăjite se răspândea fără milă în curte. Câțiva copii vagabonzi înfometați se uitau printre ostrețele gardului. Muștele bâzâiau neîncetat sâcâindu-i. Alungate lăsau locul vacant altora. Așezat la masă părintele muia cu zgârcenie o felie de pâine neagră în grăsimea puțină din fundul tigăii. Câteva bucățele sfrijite de șuncă, se zbăteau anemice, între o întingere și alta. Părintele intenționat le tot amâna să le-nghită. Muștele-l bâzâiau enervându-l. Dar
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
cretinizez". În unele locuri, autorul se amendează cu nonșalanță: "Am bună memorie a locurilor, dar prea repede le-am recunoscut ca să se poată prezenta Ideea. Nu pot reține acum pentru jurnalul meu decît o bucurie artificială". Însemnările sînt mai toate muiate într-o sensibilitate particulară, grație căreia scriitorul își apropriază realul: "Copii nenumărați intră la Antipa. În cărucioare, pe brațe sau pe jos au cu toții aceeași fizionomie de bătrîni înțelepți, observatori plini de gînduri ai vieții, dar și oarecum zaharisiți într-
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
toți poeții englezi", era ca și Rousseau, "consumat de o dragoste furibundă pentru semenii lui, dar cu o flacără abstractă care îi frigea adesea pe bieții muritori aflați în preajma ei" - și așa mai departe. Să fi fost toate aceste biografii muiate într-un senzațional defăimător tocmai din dorința de a le face mai ușor vandabile sau avem într-adevăr dreptate să ne îngrozim, noi cei ce am crezut totuși - și încă ne-ar place să credem - în niște idoli astăzi prăbușiți
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
toate aceste "sfidări juvenile", cum le numea G. Călinescu atunci când se referea la mișcarea dadaistă, au aruncat în umbră opere și autori din trecutele decenii, socotiți... "depășiți". Uitați, în orice caz. Mi se pare admirabil Sonetul 24, scris cu penița muiată în amărăciune: " De la o vreme nimeni nu te-ntreabă Ori ce-ai putea să faci și tu de treabă. Că mai trăiești, cei tineri se și miră Pândind, când îi place să-ți iee locul. Și-această proză, vai, o
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
despre grozăviile captivității, despre prizonieratul într-o lume utopică, absurdă. Gesturile unei jucării a generalului (pe care îl cheamă K. - cam străveziu, nu?) sînt insuportabil simbolice, dacă privim retrospectiv: "Minunea mecanicii deschidea reprezentația. Făcea așa: cobora capul, mișca ochii, își muia pana în călimară și se apuca să deseneze. În diverse variante, desenul reprezenta întotdeauna același personaj: Generalul K.". Ne e greu să acceptăm pretențiile subversive ale Jucăriei, mai ales că, după '90, avem excelente volume de proză scurtă ale aceluiași
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
în propria țară, Mircea Anghelescu alege, în chip fericit, un foarte sugestiv simbol pentru condiția intelectualului exilat - cămașa lui Nessus: "Așa cum Heracles sfârșește între imaginea Deianirei absente și a prezentei Iola, sortită să nu-i aparțină vreodată, otrăvit de cămașa muiată în sângele centaurului, ...așa și exilatul se consumă între imaginea patriei de odinioară și a țării în care viețuiește, dar nu-i va fi patrie niciodată; ars de cămașa exilului, muiată în darul divin dar ucigător al libertății, scriitorul din
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
sortită să nu-i aparțină vreodată, otrăvit de cămașa muiată în sângele centaurului, ...așa și exilatul se consumă între imaginea patriei de odinioară și a țării în care viețuiește, dar nu-i va fi patrie niciodată; ars de cămașa exilului, muiată în darul divin dar ucigător al libertății, scriitorul din exil își caută vindecarea în scris..." Dintre toți acești "dezrădăcinați", doar câțiva, puțini, reușesc să devină celebri în patria lor de adopție, utilizând o limbă de împrumut, uneori cu o virtuozitate
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
vrut să am de-a face cu acest individ despre care se spune că a supt laptele mamei mele. Contesa Walewska m-a adus la Tuileries și i-am văzut lui Napoleon din nou fața când devenise mai umană, adică muiase teroarea din prima parte a absolutismului sângeros și venea spre ceea ce vrea să numească astăzi Imperiul liberal, cum chiar eu i-am sugerat, ca să scape de acuzația de tiran.
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
țară, au fost omorâți de securiști. Adrian Dura, enigmaticul chiriaș al familiei Enoiu, se va dovedi cercetător la Institutul de Istorie Recentă și nepotul unuia dintre tinerii uciși, demascând-o pe Teodora ca turnătoare. Mihai Lunescu, "un naționalist sictirit" zis Muie, este jurnalist ratat, proprietar al unui post de televiziune gen OTV care visează să încheie un contract cu CNN. Realizează o emisiune, "Muie Show", în care dezbate subiecte senzaționale și mari cazuri de ilegalități, martor și acuzator absolut fiind însuși
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
nepotul unuia dintre tinerii uciși, demascând-o pe Teodora ca turnătoare. Mihai Lunescu, "un naționalist sictirit" zis Muie, este jurnalist ratat, proprietar al unui post de televiziune gen OTV care visează să încheie un contract cu CNN. Realizează o emisiune, "Muie Show", în care dezbate subiecte senzaționale și mari cazuri de ilegalități, martor și acuzator absolut fiind însuși Tache, deghizat și vorbind cu accent: "Interviurile i le dădeam pe gratis. Am apărut în mai multe roluri decât a avut Al Pacino
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]