377 matches
-
o telegramă din Paris în care se spune că în cercurile rusești de-acolo protocolul nu e privit ca un act menit de-a rezolva greutățile. Rusia a știut că puterile vor cere de la ea demobilizarea, dar a sperat a mulțămi puterile și a ajunge la semnarea protocolului dacă va promite împrăștiarea corpurilor de armată. Gorceacoff a inventat acest espedient și spera de la el un mare succes. Dar guvernul rusesc e scos afară din pârtia sa prin mișcările panslaviste și n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
concede cancelariului orice ușurare trebuincioasă de afaceri, nu însă de-a se învoi cu retragerea sa reală. Cancelariul a putut avea simțământul penibil că nu mai poate corespunde cu cerințele istovitoare ale chemării sale în așa măsură încît să fie mulțămit de sine însuși și s-au crezut dator a-și da demisia; totuși însă el nu s-a putut sustrage de la cererea împăratului de-a face încă o dată încercarea să-și reînvioșeze puterile printr-un concediu mai lung. Cancelarul s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
moștenitorul tronului, în stânga pe Frate - său marele duce Nicolaie Nicolaievici și pe fiul acestuia, Nicolaie Nicolaievici, iar îndărătul său mai mulți generali, între cari și șeful statului general, Nepokoișițchi, și generalul Ignatief. M. S. răspunse în limba rusască: Sunt foarte mulțămit a vă vedea. Cunosc țara voastră, căci de mai multe ori am venit pe acolo. întru și acuma, însă ca și altă dată nu ca inimic, ci ca amic. Vă mulțămesc pentru buna venire. Aceste cuvinte au fost traduse în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ignatief. M. S. răspunse în limba rusască: Sunt foarte mulțămit a vă vedea. Cunosc țara voastră, căci de mai multe ori am venit pe acolo. întru și acuma, însă ca și altă dată nu ca inimic, ci ca amic. Vă mulțămesc pentru buna venire. Aceste cuvinte au fost traduse în limba română de d. consul Iacobson. Țarul trecu apoi prin alt salon afară și, așezîndu-se cu marele duce Nicolaie într-o trăsură cu 2 cai albi, plecă spre a inspecta armata
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parte dintre dânșii se află pe câmpul de război. Cei puțini câți au rămas și-au dat toate silințele putincioase, ajutați și de câțiva soldați ruși, și au izbutit a localiza măcar incendiul. Dar izbutirea lor au avut s-o mulțămească timpului {EminescuOpIX 384} foarte priincios și liniștit, fără nici un pic de vânt. S-au distins cu această ocazie serjentul major Avrămescu și soldatul pompier șapira; dintre soldații ruși unul ș-au fript mâinile ș-au fost transportat la spital. Magazia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prisos. [1 septembrie 1877] ["APROPOS DE "GOLOS"... Apropos de Golos "Războiul" află că principele Gorciacoff i-a adresat o notă energică prin care-l invită să-și modereze tonul insultător ce-și permite față cu România. Nu putem decât să mulțămim marelui cancelar pentru această deferență cătră noi, cari totdeauna am observat cea mai strictă bunăcuviință în limbajul nostru oricând am vorbit despre Rusia, aliata noastră, cu al cărei sânge se amestecă azi sângele ostașilor români pe câmpul bătăliei. [2 septembrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și, din felul desnodămîntului piesei, vedem consecințele patimilor noastre. Publicul la un asemenea spectacol simte emoțiunea care-l cuprinde, se interesează de soarta ficțiunilor de dinaintea ochilor săi. A produce emoțiune, trebuie să tindă autorul, actorul, muzicantul; căci emoțiunea este care mulțămește pe om, dânsa i ascute simțirea și-i perfecționează sufletul. Sălbatecul nu se emoționează de nimic. Dacă comedia arată defectele, drama înfățoșează vârtejul sufletului nostru. Drama va arăta ce poate face pasiunea din noi; cum sub impulsiunea ei, sufletul nostru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din 1853 găsim următoarea povestire pe care o face Const. Negruzzi despre iepurele renumitului fabulist Donici: Începuse a mi se urî la țară. Pentru ce? Singur eu nu știu, se vede pentru că omul[ui] e dat a nu se mai mulțămi nicăieri. Într-o dimineață, mi-am luat pușca și m-am dus de m-am pus la pândă în marginea unei lunci, cu gând să împușc un iepure. N-au trecut mult și am și văzut iepuri și șoldani ieșind
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mie! Nu mai sânt acum vitele din vremea mea. Șoldanii de azi ii vezi gingași și dezmierdați, căutând numai flori. Vor să se hrănească cu viorele și cu lăcrămioare în loc de frunză de curechi și de cartofe cu care noi ne mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care vorbesc numai franțuzește sau o românească din care eu nu-nțeleg o buche. Dacă ies din covrul meu și mă duc la vrun vecin să-mi petrec vremea, îl găsesc puind
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că m-aș ruga sfinției-tale/ Să mă mprumuți c-altminteri e jale.../ De faci precum te rog, să știi că, zău,/ Te-oi mulțămi de n-o să-ți pară rău/ Că m-ai îndatorat cu suta, și/ În ziua când vei cere ți-oi plăti,/ și orișicare chef mă leg să-ți fac,/ Precum și orice slujbă după plac.”942 Cedarea devine aici prea evidentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vieți simple și inocente, plină de înțelepciune: Căsuța mică de-o parte lăcuită,/ de-un înțelept în pace, de ele e scutită./ El nu cunoaște aice acest funest tribut,/ În liniște trăește, retras, necunoscut,/ și liber în natură. Aceasta-i mulțămește;/ pe favoriții curtei el î-i disprețuiește"165*. Dragostea la bătrânețe, gustul lucrurilor simple, bunătatea ("inima face totul"), tot atâtea virtuți pe care le aduce înțeleptului seara unei zile frumoase ("Nimic nu tulbura seara acestei frumoase zile"). În Observații asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe o tânără servitoare, destul de plăcută, bine îmbrăcată, despre care văru-său îi zise că este aceea pe care o văzuse la Târgu Frumos, la Novakovski, pe care a adus-o ca să-i îngrijească de casă și de care este foarte mulțămit. Și mai spuse că se numește Paulina și este poloneză. Și Paulina nu numai că a rămas până la moarte în casa lui Vasile Alecsandri, dar, născându-i după doi sau trei ani o fată, bucățică ruptă dintrînsul, și prin îngrijirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici leafa sa cea moderată de 350 galbini, au căpătat numai 200 galbini cu totul, de remunerație, pentru aceea, îndată atunce și, de la acel timp în toți anii, au declarat atât verbal, cât și în scris, că nu poate fi mulțămit cu acea sumă ce i s-au dat sub numi de remunerație. Cu toate aceste, la repetatele sale declarații necăpătând nici un răspuns, subscrisul este nevoit a cere încă o dată, hotărâtoriu, o despăgubire măsurată a lefii sale de 150 # pe anul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
academic. footnote> , nacealnic, toalpă <footnote Cuvîntul lipsește nu numai din Dicționar ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie, Chișinău, 1991, dar și din propriul dicționar al lui V. Stati. footnote> ), sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific în contextul dat. Ceea ce îl pune însă în contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente în combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul românesc, conducătorii românești, ministrul românesc, statul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Pop Marțian în 1860: "Dacă [...] aflăm un simulacru de statistică în catagrafiile trecute, trebuie să ne-o explicăm din neapărata trebuință de a impune birurile, munca și sarcinile publice pe cel sărman; dacă avem o listă a prețurilor bucatelor o mulțămim armiilor străine care ceruse aceste științe pentru a se (a)proviziona de unde aflau cu preț ieftin; (iar) dacă aflăm și tabele pentru născuți, căsătoriți și morți, există căci sunt dictate de... Regulamentul Organic", apud Gheorghe Stoica, "Începuturile statisticii oficiale românești
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o idee comună cu a lui Vasile Stati: . Pentru a Împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu circulație redusă chiar În spațiul dintre Prut și Nistru, sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific În contextul dat. Ceea ce Îl pune Însă În contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente În combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul românesc, conducătorii românești, ministrul românesc, statul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cum îl întrebă moș Vasile pe stăpânul casei care tocmai ieșise să vadă despre ce-i vorba. Coboară omule din sanie pentru că te poftesc la masa de Crăciun. Domnișoara a înnoptat la noi și este sănătoasă “ i-a răspuns omul. ,,Mulțămesc mult dar nu pot sta. Trebuie să duc sania înapoi. Da’ dacă a fi un păhar de vin, nu te-oi refuza.“ Nu știu dacă întâmplarea prin care am trecut mi-a schimbat viața, dar în mod sigur pot să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
copii Alarma, urmată de zeci de alte cărți destinate celor mici: Muzicuțe (1958), La fereastra cu minuni (1960), Bună ziua, fulgilor (1961), Ce poezie știi tu? (1961), Făt-Frumos, curcubeul (1961), Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul (1963), Făgurași (1963), Mulțămim pentru pace (1963), Soarele cel mic (1963), Duminica cuvintelor (1969), Trei iezi (1970), Codrule, codruțule (în colaborare cu Spiridon Vangheli, 1970), Mama (1975), Un verde ne vede (1976), Albinuța (1979). În 1970, împreună cu Spiridon Vangheli, realizează primul abecedar cu litere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
UNGHEANU SCRIERI: Alarma, Chișinău, 1957; Muzicuțe, 1958; La fereastra cu minuni, Chișinău, 1960; Bună ziua, fulgilor, Chișinău, 1961; Ce poezie știi tu?, Chișinău, 1961; Făt-Frumos, curcubeul, Chișinău, 1961; Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul, Chișinău, 1963; Făgurași, Chișinău, 1963; Mulțămim pentru pace, Chișinău, 1963; Soarele cel mic, Chișinău, 1963; Ceasornicul pădurii, Chișinău, 1965; Versuri, pref. Ion Druță, Chișinău, 1965; Poezii de sama voastră, Chișinău, 1967; Numele tău, pref. Ion Druță, Chișinău, 1968; Duminica cuvintelor, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
51 Îs În mormânt și 5 În viață. și ce mai vreau? Cu toată dragostea și respectul Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu (...) (P.S.) Am primit peste 140 felicitări și am și răspuns. 7 C.P. Bogata, 16 ian. 1975 Dragul meu, Vă mulțămesc f. frumos pentru bunele urări de sf. sărb. și Anul 335 Din păcate, Învățătorul Gh. N. Rădășanu a dat prea puțin la „Galeria oamenilor de seamă”. S-a urcat Într-o zi În trenul de Iași, cu o desagă de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
egala profunzimea și pregnanța mărturiilor directe. Semnificative pentru felul său de a fi, scrisorile lui H. Mihăescu denotă o gîndire viguroasă, care se exprimă printr-o sintaxă fermă și un lexic simplu, nu o dată regional, cu certe valori stilistice. Un mulțămesc pornit din mijlocul Bucureștilor, de pildă, spune despre cel care-l zice mai mult decît o frază pretențioasă. (1) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc="București" data =”31 decembrie 1981”> Domnului Constantin Călin, str. Castanilor, nr. 5, sc. B, et. 1
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
citation author=”Haralambie Mihăescu” loc="București" data =”31 decembrie 1981”> Domnului Constantin Călin, str. Castanilor, nr. 5, sc. B, et. 1, ap. 5, Bacău, cod 5500 Am primit cartea și scrisoarea azi 31 decembrie 1981. Răspund tot azi. Mai întîi mulțămesc pentru carte și pentru inițiativă. Sărbătoririle le facem pentru alții, nu pentru noi, mai ales pentru cei tineri, spre a le da un exemplu, un îndemn. Sînt gata să răspund la chestionar imediat și oricînd. Domnia-Ta poți veni la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
loc="București" data =”29 ian[uarie] 1982”> Am trimes textul recomandat, total 12 sferturi de coală, așa cum ne-am înțeles. Ar trebui să schimbăm cuvîntul vanitate (de la urmă) prin ambiție. </citation> (5) <citation author=”Haralambie Mihăescu” data =”10 februarie 1982”> Mulțămesc călduros pentru telegrama de urări și pentru expunerea de la Iași pe care eu n-am auzit o, dar a ascultat-o cu interes soția mea la Roman și a rămas încîntată, atît de conținut cît și de forma ei aleasă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pachetul și scrisoarea din 5 aprilie, deoarece între timp am fost la Roman și am sosit abia ieri seara în București. Notița din Ateneu îmi pare bine informată și originală prin cîteva scînteieri de simțire și formulări foarte reușite. Îți mulțămesc mult pentru participare. Aproape am uitat interviul din Cronica. Să nu crezi că trăiesc numai în lumea lecturilor din marii clasici și neglijez cu totul contemporaneitatea. Dimpotrivă mă interesează și o urmăresc aproape cu patimă de la o zi la alta
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mine mult peste așteptări, deoarece le credeam simbolice. Asta și explică poate avalanșa de manuscrise ce se îndreaptă regulat spre Dv. Exemplarul anterior și felicitările într-adevăr n-au venit, nici aici, nici la Roman. Dacă ții la asta, îți mulțămesc din inimă, dar eu nu rîvnesc și-mi prețuiesc prietenii după faptele lor. Venirea mea la Bacău este o chestiune simplă și dorită de mine. Cînd se va încălzi, mă pot repezi oricînd de la Roman, mai ales că nu plătesc
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]