26,485 matches
-
pricepe nimeni nimic. Ce să pricepem? Ăștia au dialectal lor. Noi suntem un popor și o țară minunată, dar cei care ne strică sunt politicienii. “O spun să mă audă și plin de floare pomul, / Și din mormânt voi spune mulțimii adevărul”. Bine spunea Grigore Vieru, Dumnezeu să-l odihnească în pace! Venim pe rând și mergem pe sărite. Nimeni nu stăpânește lumea și nu ia cu el între cele patru scânduri nimic. “Un nume curat - iată care este țărâna cea
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
le nutrea față de familia lui Izu. Comicul de limbaj este provocat și de vorbirea stricată a Rozei care stâlcește toate cuvintele în conversația cu Mitrița. O notă de culoare este și prezența circului fraților Crețu în Piața Veche, care atrage mulțimile la spectacol. Autorul strecoară printre rânduri și date privitoare la viața politică și socială a țării în „obsedantul deceniu”. Observațiile autorului, intercalate printre dialoguri, au rolul de a explica unele fenomene și stiuații care se petreceau în acea vreme, legate
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
și orbi, Bătrâni și tineri exaltați De forțe-oculte agitați, Amestecați cu trădători Cu inamicii plătitori; Se-amestecă români curați Și bine-intenționați Cu prădători și complotiști, Cu zbiri străini, cu antihriști, Cu promotorii de minciuni, Cu ctitori de imixtiuni Și cu mulțimi manipulate De javrele interesate Și fiecare-n felul său Să-ți facă bine vrea, sau rău. Sărmană țara mea, iar ești La o răscruce de povești; Iar ești scuipată și hulită De toți dușmanii de elită; Oculta antiromânească ... Citește mai
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
În piețe-ți strigă surzi și orbi,Bătrâni și tineri exaltațiDe forțe-oculte agitați,Amestecați cu trădătoriCu inamicii plătitori;Se-amestecă români curațiși bine-intenționațiCu prădători și complotiști,Cu zbiri străini, cu antihriști,Cu promotorii de minciuni,Cu ctitori de imixtiuniși cu mulțimi manipulateDe javrele interesateși fiecare-n felul săuSă-ți facă bine vrea, sau rău.Sărmană țara mea, iar eștiLa o răscruce de povești; Iar ești scuipată și hulităDe toți dușmanii de elită;Oculta antiromânească... XII. INTEGRU, de Nicolaie Dincă , publicat în
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
la duhovnicul nostru ca să ne mărturisim. Numai procedând așa vom putea învinge rușinea și teama și vom progresa în viața duhovnicească”. Responsabilitatea preotului-duhovnic (potrivit afirmațiilor făcute de către Sfântul Ioan Gură de Aur în „Tratatul său despre Preoție”), are în vedere mulțimea sufletelor ce nu pot fi prețuite în lumea aceasta. Turma cuvântătoare este atacată de dușmani de natură morală cum ar fi: „adulterul, necurățenia, nerușinarea, idolatria, înveninarea, vrășmășiile, certurile, mânia, clevetirile, murmurele, îngâmfările, neînțelegerile și altele, toate numite faptele cărnii”. Însă
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
m-a lovit și foamea numa' bine eram în zona Euphoriei Music Hall și am intrat să mănânc rapid o salată. Foarte bună. Apoi, pentru că era abia ora prânzului, am dat o tură în Librăria Universității și am răsfoit o mulțime de cărți. Ba chiar mi-am și luat vreo două. Iar apoi m-a lovi chestia: da' de ce trebuie eu să sărbătoresc ziua de 1 Mai făcând neapărat ceva? Ia să mă duc eu la căsuța mea și să nu
Hai, pa! by http://www.zilesinopti.ro/articole/5208/hai-pa [Corola-blog/BlogPost/98191_a_99483]
-
mergeam des la malul mării prin port unde aproape zilnic soseau corăbii mai mari sau mai mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius. Ați spus: mulțimile de animale și sclavi, magistre! -Da, așa a spus. Ce vezi greșit în asta prietene? spuse careva. -Ce alăturare tristă magistre! Animale și sclavi... -Iertare prietene
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
sau mai mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius. Ați spus: mulțimile de animale și sclavi, magistre! -Da, așa a spus. Ce vezi greșit în asta prietene? spuse careva. -Ce alăturare tristă magistre! Animale și sclavi... -Iertare prietene și voi iluștrilor, spuse Simbinacus ducând o mînă la inimă, iar apoi ridicându-se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
a spune animale și sclavi fiindcă îi considerăm a fi aproape unul și același lucru, reluă magistratul Simbinacus. Res. Laolaltă cu animalele. Totuși ei ne seamănă întru totul. Cum legiunile noastre cuceresc un teritoriu, cum ne și procopsim cu o mulțime de sclavi! Facem și noi așa fiindcă toate popoarele o fac...Dar avem dreptul să luăm o persoană liberă și să o punem în lanțuri pentru a ne fi nouă unealtă vorbitoare? Eu nu vorbesc despre dreptul nostru juridic care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
unealtă vorbitoare? Eu nu vorbesc despre dreptul nostru juridic care e o născocire a noastră, ci despre dreptul cel din vechime! Și e adevărat ce spune magistratul Audanius, am făcut o mare greșeală și o să vedeți de ce. Era deci o mulțime mare de oameni în fiecare dimineață în port. Fie ei sclavi, negustori, hamali, sau privitori. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru din Liban, ori țesături scumpe, balsamuri de Galaad și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
spuse cineva. Vom arăta tuturor o pânză albă și vom întreba ce culoare are! E simplu ca lumina zilei. Falsurile vor spune că pânza nu e albă! -Nu este relevant. Gândește-te că o dată cu răspunsul corect falsurile vor da o mulțime de răspunsuri asemănătoare cumva. Parte dintre falsuri vor spune că pânza e neagră ceea ce e flagrant și vom ști sigur că sunt falsuri. Altele însă vor spune despre culoarea albă a pânzei că nu e decât o nuanță dintre alte
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
am acceptat să ne pregătim împreună, într-o mansardă dintr-o vilă părăsită de pe lângă abatorul din Timișoara. Doream să fac matematica cu el. S-a pregătit, a întins pe masa de lucru - o masă mare de sufragerie, de pe vremuri - o mulțime de lucrări de matematică și a început ,,meditația”. Cu un deget urmărea formulele și textele explicative, iar cu vocea lui excepțională de bariton ataca prologul din Paiațe invitându-mă să-l urmez. Am început cu aria lui Filip din Don
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
doresc să rămân liber, pentru a-mi exprimă fără constrângeri ideile. Am încă suficiente proiecte de viitor. Chiar pe 19 ianuarie 2016 va ieși de sub tipar volumul aniversar «Miracolul Anilor», în care sunt cuprinse, pe lângă versuri și proza proprie, o mulțime de comentarii ale cititorilor adunate de pe internet. Desigur că și în acest an voi incerca sa coordonez o antologie cu tineri creatori de poezie și alți autori” ne-a precizat Mihai Leonte. http://www.crainou.ro/2016/ 01/14/chiar-ajuns-la-varsta-de-75-ani-nu-renunt-la-scris-si-la-tiparit
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI 4 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454968949.html [Corola-blog/BlogPost/362422_a_363751]
-
se îndreaptă spre România, prin Viena și Budapesta, călătoria fiind făcută cu vaporul pe Dunăre până la Giurgiu. De aici ajung în București, pe prima cale ferată din regat. Prințesa Elisabeta a fost impresionată de primirea triumfală și prietenoasă, făcută de mulțime, care va evoca mai apoi momentele, în pagini memorialistice. Unicul copil al acestei familii princiare a fost prințesa Maria. Născută la sfârșitul verii anului 1871 și botezată la biserica de la Cotroceni. Fetița era frumoasă și precoce, umplându-le viața. La
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
din 17 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului în cetatea veche cu liberți îngenunchez iubito să mă cerți cu ochii tăi albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc cu dimințile spre mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_cetatea_veche_cu_liberti_ion_untaru_1353145788.html [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
de pe trotuare, de la televizor (iar unele... din nenorocire chiar și din Biserici) sunt pline de încărcătură imorală, sexuală, păcătoasa. Cum zicea C.S. Lewis: dacă ai ateriza pe o planetă străină, ai intra într-un local public și ai vedea o mulțime de locuitori ai acelei planete ascultând muzică în semiîntuneric, cu ochii cât cepele ațintiți asupra unui platou cu friptură, așteptând cu balele la gură să se ridice capacul de pe friptură, ai zice că ființele respective au o problemă gravă cu
CUVINTELE PE CARE LE PASTRAM IN INIMA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cuvintele_pe_care_le_pastram_in_inima.html [Corola-blog/BlogPost/366700_a_368029]
-
își propun să le reabiliteze. Clădirile stau abandonate, iar primăria, chiar dacă și-ar dori să facă ceva, nu poate să acționeze. Am și văzut multe afișe de tipul: „Această clădire nu aparține primăriei, ci societății X”. În spate, există o mulțime de procese pe care nimeni nu mai știe cum să le descâlcească și care au avut la bază problemele din anii 90. (Foto: Iulian Iacob//Sit Industrial) Îți recomandăm București, Baia Mare, Cluj-Napoca, Timișoara. Care oraș vreți să fie Capitala Europeană
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă by https://republica.ro/o-arhitecta-a-mers-in-60-de-orase-romanesti-abandonate-ca-sa-caute-un-tratament-la-depresia-postcomunista [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
Frați români, nu-i cumva printre voi și frate-meu, Ion Pintilii?" A întrebat și de data asta, dar acum a facut-o sub impulsul unei speranțe pe care n-o mai avuse până atunci. Simțea că de undeva, din mulțimea amărâților care mergeau către "Golgota" lor de muritori, o voce îi va răspunde: "Unul Pintilii îi mai la coadă...". Sergentul care-și căuta cu ardoare fratele crezu că răspunsul la întrebarea de acum e doar ecoul speranței lui. Dar vocea
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
geometria fixă a piramidei lui A. Maslow), suprimându-i acesteia dreptul firesc la cunoaștere pe verticală, iată doar câteva dintre multele căi distructive spre care e îndreptată fraudulos omenirea de către conducătorii ei circumstanțiali. Cu alte cuvinte, dacă, utopic abordând problema, mulțimea aceasta limitată și limitativă (ca, de altfel, și modul ei binar de gândire și de viață propus întregii societăți) a managerilor planetari ar fi avut constant rațiunea calată numai pe stabilirea unor ținte benefice pentru omenire, cu siguranță că toată
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
evidentă dintre corupția societății și idealurile sale de viață. Nu ezită în a aborda tarele societății în direct, la modul general (colectiv), fără a neglija posibilitățile stilistice specifice poeziei, așa cum ilustrează cea intitulată „Politician”: „Îl vezi vorbind cu aer fals mulțimii,/ Dar îi citești sudalma printre dinți;/ De i-ai vedea tenebrele inimii,/ Te-ai speria de ți-ai ieși din minți”. În aceeași manieră se exprimă și în alte poezii, spre exemplificare reținând „Angajare la stat”: „Umil și-adus de
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
învață cu... înălțimea/ Și privesc decât pe sus”, umplu limba de neologisme pe care nu le înțeleg ori cu barbarisme de nepătruns și scriu poezii în limbaj pentru aleși, inițiați, în care „nici ei nu știu ce scriu”. Și, pentru că sunt o mulțime de așa- ziși poeți, care scriu versuri numai din dorința de a se vedea că au activitate, neavând nimic de spus în creațiile lor, autorul își manifestă disprețul și arată cu degetul mulțimea de „clasici”, pe care-i denunță ca
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
ei nu știu ce scriu”. Și, pentru că sunt o mulțime de așa- ziși poeți, care scriu versuri numai din dorința de a se vedea că au activitate, neavând nimic de spus în creațiile lor, autorul își manifestă disprețul și arată cu degetul mulțimea de „clasici”, pe care-i denunță ca fiind răsuflați, depășiți. Alte poezii cuprind o critică mai atenuată, manifestată ironic: Ni s-au terminat poeții/ Și-om citi muzica vieții/ Doar pe cruci de la Săpânța”, în timp ce altele trădează caracterul de pamflet
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
de 25 de ani, iar oamenii au ajuns la capătul răbdării. Perfect justificat. Așa au ieșit românii în stradă pornind de la crima - acesta este cuvântul! - din ”Colectiv”. Numai că există și un demon al manifestațiilor publice, al norodului exasperat, al mulțimilor indignate. Pe lângă însuflețirea pe care ți-o dă numărul de oameni alături de care scandezi, apare - invariabil - și dezavantajul unisonului, al corului cu care nu ai repetat - așadar nu știi ce repertoriu are sau poate avea, la un moment dat. Unison
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
la cap. Chiar așa, de unde nevroza asta cu subiect bisericesc, de unde răbufnirea de ură față de preoți, față de patriarhul Daniel? Cu ce au contribuit aceștia la drama din club și la bâlbâielile ulterioare ale sistemului sanitar? Evident, cu nimic! Dar când mulțimea nesătulă de capetele căzute, care încă mai caută țapi ispășitori, face ochii roată, apar băieții deștepți din mainstream media care orientează nervozitatea publică spre cel care nu se poate apăra, că nu a greșit cu nimic. Și apoi, știm vorba
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
o mare diferență între ele. * Palais de Festival și-a îmbrăcat din nou scările monumentale în haine roșii,pentru gală. Vedete internaționale așteaptă cu sufletul la gură, o recunoaștere a talentului și orelor sacrificate pentru o glorie de câteva minute. Mulțimea de gură-cască de afară, freamătă la rândul ei de nerăbdare, în fața ecranului imens, în care se succed cu repeziciune imagini prin care un iscusit regizor de platou, nu vrea să scape nici zâmbete de complezență,dar nici pe cele pline
VIAȚA LA PLUS INFINIT ( 15) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1454831023.html [Corola-blog/BlogPost/370108_a_371437]