545 matches
-
înjura printre dinți, șoptit, dar apă¬sat, așa ca pentru sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau curajul să înjure regi- mul pe atunci, chiar și în șoaptă, de obicei, erai imediat turnat la Securitate. Turnătorii se cu- noșteau însă și se temeau de tata Laie, care fu- sese anchetat de nenumărate ori, ba chiar făcu- se și pușcărie în două rânduri
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
și tot timpul, aș fi tras concluzia că, în conformitate cu teoria lui Pavlov, Bălan își formase un reflex condiționat, dar așa... tocmai motivația, condiționarea lipsea! Câinele ăsta se purta tare frumos cu toți copiii. Până la vârsta de 3 ani, Sebastian, pri- mul meu copil, născut în 1982, n-a prea stat cu noi, a crescut mai mult la socrii mei, într-un sat de pe lângă Hârlău. Tata-socru ținea enorm la nepotul lui, asta și pentru că fratele nevesti-mii avea... patru fete! Ba, la un
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
pentru o clipă, întinse mâna spre butonul care alerta personalul medical. - Iubito, draga mea..., sunt aici..., bine ai revenit! Stai liniștită, nu te obosi! Apoi, rosti încet, înălțându-și privirea spre El: Doamne, Dumnezeule, mulțumesc! Mi-ai ascultat ruga! - Dragoș... mul... țu... mesc! Ești a...ici...! - Hm! Ssst...! Bineînțeles că sunt aici... Unde puteam fi, iubito? Acum, taci! Gata! Îi vorbi el cu blândețe, apropiindu-și două degete de buze, în semn că-i interzice să mai spună ceva! În scurt
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
să aprecieze lumea de aici în lumină nouă adusă de El. Iisus Hristos le vorbea oamenilor despre împărăția cerurilor, ca și cum învățătură Lui nu ar fi fost în măsură să ne dea soluții pentru problemele sociale, dar a împărtășit oamenilor optimis¬mul să creadă și să nădăjduiască și le-a dinamizat voința lor ca să vrea să facă din această realitate cerească o realitate pământeasca: "Vie împărăția Ta, faca-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ." împărăția lui Dumnezeu le
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
precum un luciu imens de apă care acoperă Viața. De colo până colo, infernul alb își întinde cu repeziciune trupul înghețat, chemând după el, ca o cucuvea cu privirea fixă și cu țipătul ascuțit, cobind nemilos a rău, moartea. „O-mul! Trebuie să ai respect față de om! Nu trebuie să-l compătimești ... să-l înjosești cu mila ta ... trebuie să-l respecți!”, spune cu profunzime și inteligență Satin, actorul sinucigaș din „Azil”. Un principiu pe care, din nefricire, nu l-a
MOARTEA VINE PRINTRE NĂMEŢI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346677_a_348006]
-
ei, bătrânul, Napoleon, Mahomed... toți laolaltă!” Iar discursul lui Satin în fața tuturor celorlalte destine frânte ale azilului lui Costîliov și al Vasilisei continua, într-o cheie oarecum apodictic-admirativă, așa: „Pricepeți? Asta-i ceva măreț! Aici încep și sfârșesc toate... (...) O-mul! Ce minunăție! Ce mândru sună acest cuvânt! O-mul! Trebuie să ai respect față de om!” Astăzi, asemenea precepte au fost anulate de mult. Vorba lui Eugène Ionesco, pe care îmi place să o repet ori de câte ori am ocazia, fiindcă se potrivește
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
Satin în fața tuturor celorlalte destine frânte ale azilului lui Costîliov și al Vasilisei continua, într-o cheie oarecum apodictic-admirativă, așa: „Pricepeți? Asta-i ceva măreț! Aici încep și sfârșesc toate... (...) O-mul! Ce minunăție! Ce mândru sună acest cuvânt! O-mul! Trebuie să ai respect față de om!” Astăzi, asemenea precepte au fost anulate de mult. Vorba lui Eugène Ionesco, pe care îmi place să o repet ori de câte ori am ocazia, fiindcă se potrivește perfect cu textura acestor vremuri lipsite în integralitatea lor
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
anevoie încălțările găurite prin noroaiele cătunelor nepietruite în veci, dar în inima cărora va zăcea, de foarte multe ori, aripa viguroasă a geniului omenesc. Revin la vorbele înțelepte ale personajului deloc mut și surd al lui Maxim Gorki - Satin: „O-mul! Ce minunăție! Ce mândru sună acest cuvânt! O-mul! Trebuie să ai respect față de om!” ... Ei, dar cum să te mai raportezi la asemenea vorbe adânci, când au fost aruncate de ceva vreme în cazanul cu smoală al infernului teluric
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
dar în inima cărora va zăcea, de foarte multe ori, aripa viguroasă a geniului omenesc. Revin la vorbele înțelepte ale personajului deloc mut și surd al lui Maxim Gorki - Satin: „O-mul! Ce minunăție! Ce mândru sună acest cuvânt! O-mul! Trebuie să ai respect față de om!” ... Ei, dar cum să te mai raportezi la asemenea vorbe adânci, când au fost aruncate de ceva vreme în cazanul cu smoală al infernului teluric cuvinte (cândva, pline de sens) precum morala, omenia, cinstea
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
minute în șir, iar dragostea înflorea, firesc. Amintesc spusele lui John Maxwell (n. 1947) referitor la relațiile interumane: Cel mai nesemnificativ cuv â nt - Eu. Cel mai important cuv â nt - Noi. Cele mai importante dou ă cuvinte - V ă mul ț umesc. Cele mai importante trei cuvinte - Totul este iertat... Într-o asemenea zi, în urmă cu o jumătate de secol, n ea Mitică a întâlnit-o pe Nicole, viitoarea lui soție, la un supermarket. Era un magazin din Canada
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
ći ïnceleʒin pe' ël phure haj on plaćan pe', maj naśen. Mïndrrï phej i bari sas nasfali ël ogesθar. Kana ïnplinosardăs biś thaj duj bërś' operisajli de inimă la Bukureśtˇ. Kërdili maj miśto, da să ći märitisajli ćiëkhdata źi kaj muli pejnda bërśenθe. ¶ Ëkh źuvli lëwuzo śov kurkë na-j la voja te źăl and-ël khëra khanikasqë, te źăl pajesθe, te thol vast p-i xajing, ćiśmăwa saw pompă, kë phenel pe' kë kërel o paj kerme, na-j la voja te askultil
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
2016 Toate Articolele Autorului Soartă meteo închid ochii să răsară soare le Nu-mi pasă de roza vânturilor C-o sin gură rană nu se face un om Istoria patinează pe muchia de cuțit a politicii Și eu sunt ulti mul reacționar în viață vorba lui Octavian Paler Pe cine mai așteptați doamnelor și domnilor Că Gigi Becali încă nu și-a încheiat Dicționarul Său Filosofic Însă academia română e pregătită în orice moment Hai că-i mișto Costel Zăgan, EREZII
EREZIA ULTIMULUI CIOBAN BIBLIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369319_a_370648]
-
Și recunosc, citesc foarte rar și întâmplător poezie. Fac și eu ce pot, trăiesc în felul meu criză de azi a valorilor. Civilizația a reușit să facă din progres tehnic o cauză fatală a regresului interior, așa că, azi e mai mul decât o „secetă”. O apreciez însă prea mult pe Rodica Elenă Lupu că intelectual căruia îi pasă și iată-mă așternând pe hârtie câteva gânduri. Am citit aceste poeme și ușor surprins, si cu interes, iar nu o dată, ca atunci când
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
Și recunosc, citesc foarte rar și întâmplător poezie. Fac și eu ce pot, trăiesc în felul meu criză de azi a valorilor. Civilizația a reușit să facă din progres tehnic o cauză fatală a regresului interior, așa că, azi e mai mul decât o „secetă”. O apreciez însă prea mult pe Rodica Elenă Lupu că intelectual căruia îi pasă și iată-mă așternând pe hârtie câteva gânduri. Am citit aceste poeme și ușor surprins, si cu interes, iar nu o dată, ca atunci când
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
de albastrele cum sunt ochii mamei mele... Ai venit, toata-n albastru cu flori-de-nu-mă-uita în glastra de alabastru și mă ningi mereu albastru cu cerneală, dintr-un astru pe hârtii de calendar, si asa mereu mă bucuri când po(e)mul face...muguri... Referință Bibliografica: Picuri / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1170, Anul IV, 15 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PICURI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353620_a_354949]
-
Arhiepiscop Ioan Selejan al Episcopiei Covasnei și Harghitei. Pentru ierarhul de la curbura Carpaților credința ortodoxă a fost singura care a menținut coeziunea populației românești în aceste părți ale țării. - Înaltpreasfințite Părinte Ar¬hi¬e¬pis¬cop Ioan, de cele mai mul¬te ori auzim, fie în bise-ri¬că, fie la școală, acolo ce e drept mai puțin, că trebuie să ne păstrăm identitatea și demnitatea. Există vreo le¬g㬬tură între românism și orto¬doxie? - Cred că în spațiul nostru tran
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
a ur¬mat pierderea identității na¬țio¬nale și nu mai putem vorbi de o na¬ți¬une, de un popor unit în jurul unor concepte și valori fun¬damentale, ci vorbim de un a¬¬malgam, de o unire a mai mul¬tor culturi, care nu mai dă iden¬¬titatea aceea profundă ca¬re a fost înainte. - Înaltpreasfințite Părinte Ioan, județele Covasna și Harghi¬ta sunt în acest pericol? - În mod cert, timp de o mie de ani, cea mai frământată istorie
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
în ar¬cul carpatic, în arcul de sud-est al Transilvaniei, un¬de cei ca¬re au venit după noi au fost mai puternici și sa¬bia n-a tăiat doar brațul ro¬mâ¬nului, ci iată ve¬dem că de mul¬te ori i-a tăiat și limba, i-a tă¬iat și graiul. Am pu¬tea să a¬min¬tim de perioada din timpul celui de-al Doilea Răz¬boi Mon¬dial, după Dictatul de la Vie¬na, când mulți români
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
dial, după Dictatul de la Vie¬na, când mulți români din a¬ceastă parte au trecut Car¬pa¬ții spre Moldova sau spre Ța¬ra Românească, când mulți pre¬¬oți au fost alungați și nu¬me¬¬roa¬se biserici au rămas mul¬tă vre¬me pustii. Iată, eu, când am ve¬¬nit în această par¬te de țară, am găsit biserici în ca¬re nu se mai slujise de șai¬zeci și cinci de ani! S-a observat că a lipsit ceva
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
podărim: preoții mai și lu¬crea¬¬ză, deci sunt gospodari, și mai avem ajutor de la Fondul Cen¬tral Misionar, de unde mai pri¬mim un pic de mângâiere pentru preoții pe care îi avem aici. De aceea, pe această cale aș mul¬¬¬¬țumi Sfântului Sinod, Pă¬rin¬¬telui Patriarh, bunilor cre¬din¬¬¬cioși și preoților din toată ța¬ra care adună bănuți după bă¬nuți și o parte din ei ajung și în păr¬țile noastre pentru a mân¬gâia și partea
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
Dacă am ști că astă viață se termină acum, Am căuta să o savurăm ca pe o băutură fină. Nu ne-am vinde adevărul sufletului fiecum D urerea am închide-o în floarea de sulfină. Dacă am ști să privim mul t mai des spre cer Am renunța la ură, invidii fără nici un rost, Zâmbetul va poposi pe chipul nostru sincer Zborul ne va fi captivant, nicidecum anost. Referință Bibliografică: Daca am ști... Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DACA AM ŞTI... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360481_a_361810]
-
nesemnalată până acum cu sân¬scritul kudhra „munte“, întoc¬mai că în albaneză, Banat, Crișana. (E. Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 170). Credem că aceasta este o dovadă a vechi¬mii și continuității graiului străbun daco-get până în idio¬mul românesc de astăzi. În limba strămoșilor băștinași, cuvantul trebuie să fi sunat [kudra] și să fi însemnat „mun¬te“. Găsim întemeiata și ipoteza lui Gh. Mușu, Din mitologia tracilor, p. 83, care deduce rom. codru „pădure“ din i.e. *kadh „acoperământ
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
mă puneau în față...). Dar, în ciuda faptului că unii copii ardeau de dorul recuperărilor la învățătură, totuși nu-mi venea să cred că aveam educatori în spate „plictisiți de aceleași fete”, pentru că „nu prevede programul prelungiri de contracte sociale” mai mul de 3-4 luni, si, nu-mi venea să cred că, trebuie sa abandonez eu de această dată, o muncă de mai multe luni. Ăă, că puteam să lucrez singur cu ei...? da.. A duce o altă muncă de convingere cu
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
Și recunosc, citesc foarte rar și întâmplător poezie. Fac și eu ce pot, trăiesc în felul meu criză de azi a valorilor. Civilizația a reușit să facă din progres tehnic o cauză fatală a regresului interior, așa că, azi e mai mul decât o „secetă”. O apreciez însă prea mult pe Rodica Elenă Lupu că intelectual căruia îi pasă și iată-mă așternând pe hârtie câteva gânduri. Am citit aceste poeme și ușor surprins, si cu interes, iar nu o dată, ca atunci când
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
1884-1886). Stabilit la Tg. Jiu publică în mai toate revistele locale: „Amicul tinerimei”, „Amicul popo- rului”, „Lumina satelor”, „Călăuza Gorjului” ș.a., dar colaborează sporadic și la revistele bu- cureștene: „Lumea ilustrată” și „Revista theatrelor”, multe scrieri fiind semnate cu pseudoni - mul „Manolache”. Versurile sociale și erotice nu sunt de o profunzime și o anumită nuanțare poetică, iar po- vestirile sunt accesibile pentru că au o coloratura cvasifolclorică, dar conțin și elemente pre- sămănătoriste. Un lucru demn de reținut la Căpitanul Emanuel Părăianu
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]