630 matches
-
Considerăm că aceasta schemă grafică teoretică - perfect adaptabilă la toate procesele sociale Înscrise În durată - are avantajul de a obliga la o lectură sintetică a diferitelor durate și temporalități În care se Înscriu procesele și raporturile sociale legate de „fenomenul multiform al generațiilor”. Raporturile dintre generații și pluralismul identității generaționale. Transferuri intrafamiliale și dinamica macrosocială Fiecare epocă a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
parte, universitatea are propria cultură academică, rezultată din istoria atât de bogată și conflictuală a ideilor și inovațiilor cognitive și tehnologice, a producției și reproducției acestora. Departe de a fi unică și unitară, cultura academică (universitară) a fost dintotdeauna plurală, multiformă, cu ritualuri și credințe ușor deconectate, dar intens perpetuate, cu practici metaforice prin semnificații și sugestive prin implicații. Texte, pretexte și subtexte s-au combinat și încă se îmbină într-un tot ce aspiră spre o vocație a universitas-ului. Este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Popescu, „Mândria și melancolia” memoriei, ST, 1979, 5; Paul Dugneanu, Un neoparnasian, LCF, 1980, 3; Sultana Craia, Un memorialist calofil, LCF, 1980, 28; Ion Lungu, Între evocare lirică și Bildungsroman, TR, 1980, 34; Cândroveanu, Printre poeți, 87-95; N. Steinhardt, Poezia multiformă a lui Teohar Mihadaș, ST, 1983, 3; Zaharia Sângeorzan, Eroica întrebare-i: În urma ta ce lași?, CRC, 1984, 9; Raicu, Fragmente, 420-422; Tașcu, Poezia, 153-165; N. Steinhardt, „Înstelatele oglinzi”, ST, 1986, 1; Laurențiu Ulici, Laudă limbii române, AST, 1986, 5
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
care pot fi grupate în următoarele categorii: colectarea, reprezentarea, înregistrarea (scrierea) și identificarea (citirea) informațiilor; organizarea în memorie și păstrarea informațiilor; prelucrarea informațiilor; căutarea și extragerea informațiilor; transmiterea informațiilor; securitatea informațiilor; redarea informațiilor. Tehnologiile informaționale prezintă anumite particularități: sunt tehnologii multiforme, care se pot adapta majorității activităților umane. Tehnologia informatică s-a pulverizat într-o multitudine de activități, ramuri industriale și servicii, mărindu-și considerabil portofoliul de aplicații; sunt tehnologii complexe, în care serviciile ocupă o parte considerabilă. Prin utilizarea acestora
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
noțiunile, judecățile și raționamentele sunt exprimate prin cuvinte reunite în propoziții și fraze. Limbajul se prezintă sub două forme: naturală, utilizată în rostirea interumană; artificială, exprimată prin diferite sisteme de comunicare între oameni. În altă ordine de idei, limbajul este multiform și heteroclit; el este deopotrivă fizic, fiziologic și psihic și aparține domeniului social. După Larousse (2006), unele tulburări de limbaj sunt de origine organică, cum ar fi afazia, iar altele apar pe parcursul a numeroase boli mintale. Printre ultimele distingem: a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ca rătăcirea frunzelor, poate. Fără timp, fără duh, fără corp. Tristețe a coborârii, poate, dacă ai simți-o. Dar nu simți cum cobori. Simți doar cum hălci de text se tot adună, se ordonează și se reordonează continuu, într-un multiform și policrom, încă diform, alt text. Gioarse de text se împreună, spre a se răzleți iarăși, dintr-odată revene. 30tc "30" M-am despărțit de Vichi din frică. Acel soi de teamă difuză care intrase în mine - nu numai eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
artificiale prin deformările lor neverosimile, lipsite de credibilitate în plan obiectiv, grotescul baroc valorifică deformările deja existente în natură sau pe cele potențial reale. Artiștii ale căror lucrări se înscriu în specia grotescului baroc evită să deformeze nejustificat, subiectiv, ci “multiform”, în sensul potențării ideii de mimesis, adică al reproducerii acelor distorsiuni ale trăsăturilor ori mișcărilor pe care le are sau le poate avea un eventual model natural. Cu alte cuvinte, normalitatea spre care coboară barocul grotesc de la enormul renascentist și
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
planul existenței consumate sub spectrul dominant al corporalității și cel al disoluției temporale, transcendența presupune o constantă raportare la unitatea ce poartă și adună întru sine fragmentațiile diversității. În paradigmele imanentului, dimpotrivă, pluralitatea individualismelor încearcă să-și mențină continuu dinamica multiformă. Din perspectiva acestei descoperiri de început dar relevantă pentru sublimul transcendenței, cel pătruns în vârtejul revelațiilor ultime își deschide sufletul avid de împliniri supreme spre strălucirea spiritualității ce se ascunde dincoace de el. În fața conștiinței sale se opun, acum, imaginea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
îmburghezească. Chiar dacă nu toți francilienii 2 au posibilitatea să locuiască în Paris, aceasta nu justifică ideea potrivit căreia capitala ar fi rezervată claselor avute. Chestiunea amestecului social se va afla așadar în centrul acestei sociologii a Parisului. Dar capitala este multiformă, încîlcită și complexă pentru lectorul sau vizitatorul neavizat. Reperele spațiale și statisticile sînt indispensabile înțelegerii mizelor sociale, economice și politice ale acestui oraș excepțional. Pot fi oare descoperite structurile acestui mozaic în aparență confuz? Pentru asta, trebuie să retrasăm modul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ca un element central reveria, nelipsită în toate stările estetice. Ceea ce este estetic în melancolie se manifestă în tendința spre pasivitate, reverie și încîntare voluptuoasă. Că ea nu poate fi asimilată integral unei stări estetice, aceasta derivă din aspectele ei multiforme. Nu este destul de frecventă melancolia neagră? Dar ce este, mai întîi, o melancolie dulce? Cine nu cunoaște senzația de plăcere ciudată în după-amiezele de vară, când te abandonezi simțurilor fără nici o problematică specială și când sentimentul unei eternități senine dezvoltă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
precum crede comunismul -, atunci conflictele internaționale s-ar diminua într-o măsură neașteptată. Lupta pentru hegemonie s-ar termina în favoarea aceleia care a avut prioritatea sistemului. În speță, Rusia. Comunismul continuă visul rusesc al dominației universale. Mesianismul slav are aspecte multiforme, pe care naivii nu vor să le recunoască, dar care se descoperă, implacabile,acelor ce înțeleg lupta exasperată pentru hegemonie. Orice idee mesianică exprimă direct sau camuflat o pornire spre putere, așa încît nu există mesianism fără implicații politice. Elanurile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fi conținutul lor particular. Va demasca, cel puțin parțial, realitatea legăturii care unește conducătorul de mulțime, legătură căreia îi consacră mai multe texte, începînd cu Psihologia maselor și analiza eului. În general malefic, conducătorul este o forță în același timp multiformă și în întregime nudă și care se profilează în spatele prototipului lui, hipnotizatorul. Hipnoza este o seducție violentă care vine în întîmpinarea individului. Regresiunea în mulțime e prețul de răscumpărare. Dacă ar fi să ne luăm după Freud, marii seducători nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tranziția este explicat printr-un alt concept la fel de imprecis, anume reforma. Se ridică, în consecință, o serie de întrebări referitoare la ce este reforma postcomunistă, care sunt determinările sale esențiale, dacă este ea un proces unitar cu desfășurare uni sau multiformă. Răspunsul succint, condensat, pornește de la ipoteza că în istorie poate fi identificată o clasă de schimbări de tip societal declanșate de proiecte ale elitelor, ale unor lideri, și implementate prin interacțiunea dintre elite sau lideri și mase, prin mecanisme de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
susținerea operației umanitare a Uniunii Africane). Totuși, există și unele limite politice și insituționale ale parteneriatului între cele două organizații legate de competiție, autonomie și fragmentarea actorilor. Relația între U.E. și O.N.U. în probleme de securitate internațională este multiformă și răspunde la logici diferite în funcție de interesele care sunt puse în joc. Această relație este relativ pozitivă și relevă un cadru teoretic propice cooperării. În același timp, relația se lovește de un anumit număr de obstacole care limitează calitatea parteneriatului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
zi cu zi în clasa de elevi; - 1989, Sharan & Jaakobi, începutul anului școlar; - 1990, Ritter, violența în clasă; - 1993, Freeman, clasa de elevi în ciclul primar; - 1994, Geulen, aspecte sociorelaționale în clasa de elevi - rezolvarea situațiilor conflictuale; - 1995, Ullich, interacțiuni multiforme și multivariante în clasa de elevi- rețele interacționale; - 1995, Randhawa & Michayluk, tipologia claselor de elevi după mediul specific socio-afectiv; - 1996, Geulen & Veith, situații didactice/situații socio-afective în clasa de elevi - microdecizia educațională. După cum se poate constata, trecerea în revistă a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Nivelul interac]ional al managementului clasei" 4.1. Relații și interacțiuni educaționale în clasa de elevitc "4.1. Rela]ii [i interac]iuni educa]ionale `n clasa de elevi" Existența umană ar fi greu de conceput în afara relațiilor sociale, variate, multiforme și care acționează în planuri diferite. Un caz aparte al relațiilor sociale îl ocupă relațiile interpersonale, definite de profesorul Mielu Zlate ca „legături psihologice, conștiente și directe între oameni”. Condițiile de definire a relațiilor interpersonale sunt, după opinia aceluiași autor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fantome deopotrivă desfigurate și refigurate, dar în toate cazurile de rearticulat. Pentru că acest exercițiu este demn de interes indiferent de perioada de timp analizată, am ales să republicăm în această lucrare două articole de Gérard Althabe. Cel dintâi tratează semnificațiile multiforme ale banilor în Madagascar în deceniul al șaselea. Acesta ilustrează unul din aspectele întrebărilor ridicate în primul capitol. Cel de-al doilea text se sprijină pe o anchetă efectuată în 1961 în Congo. Cititorul se va cufunda din nou într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează activ, desemnează cu pertinență axiologiile cele mai novatoare ale întreprinderii; etica uniunii s-a substituit politicii antagonismelor, operând o răsturnare impresionantă a valorilor și a instrumentelor de interpretare. Această "reconciliere" multiformă, aclamată în interiorul întreprinderii, poate fi rezumată în viziunea comunitară pe care o cristalizează: este vorba de a institui întreprinderea în "comunitate" endogenă pentru a-i asigura mai bine competitivitatea pe scena economică. Identitare, culturale și comunitare, așa par a fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să apară ca insuficient, în primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general, comunitățile industriale au fost considerate multă vreme ca fiind ilustrarea perfectă a izolării urbane consolidate de hegemonia multiformă a angajatorului adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie să observăm că această coerență s-a descompus progresiv înainte chiar de închiderea bazinelor de huilă și de dispariția conjugării muncă-rezidență pe care a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lui, Neptun și Pluto, și a devenit suveranul cerului. Pământul Însă este al tuturor. Înainte de toate, Jupiter este zeul legilor, care Împarte dreptatea, organizează totul, Își protejează supușii, Îi răsplătește sau Îi pedepsește. Este, de asemenea, un zeu seducător și multiform, una dintre specialitățile lui fiind cea de a-și schimba Înfățișarea pentru a le seduce pe femeile frumoase. Pe acest plan, crede că totul Îi e permis, Își Înșală plin de vioiciune nevasta, Iunona, și procreează fără reținere... În fine
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
spirituală, este evident că ea prinde rădăcini În bunăstarea materială, Într-o sinceră bucurie de a trăi. Fiind un zeu al legilor, nu trebuie să ne mirăm că nu poate aproba o situație „ilegală”, nici măcar În tranzite perfect armonioase. Fiind multiform, este lesne influențat de aspectele colaterale disonante, transformându-se În acest caz Într-un simplu amplificator. Fiind binevoitor, nu apreciază deloc când cei pe care Îi copleșește cu binefaceri „suflă și-n iaurt” și nu profită de bunăvoința lui. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
important și adesea paradoxal; nu este vorba, evident, de o simplă obiectivare a unor semne, ci de o abordare care va permite degajarea reperelor ce vor permite o atitudine adaptată la realitate, câteodată evitarea unui pasaj la acte. Această semiologie multiformă și complexă, găsește un sprijin într-o bună cunoaștere a proceselor de construcție subiective, de achiziții cognitive și sociale și de modele de comunicare care intervin în relațiile cu realitatea. Indicații: Până nu de mult, în perivința indicațiilor de psihoterapie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
imaginarul cu pretenții de obiectivitate al scriitorului, la cealaltă, de expresivitatea involuntară a decupajului zilnic - conferă jurnalului, ca Întreg, rolul de conștientizare a sinelui. Adică prerogativele fantasmării În marginea a ceea ce pare cunoscut, acceptat și inamovibil. Înainte de a fi scrierea multiformă (Însă ușor previzibilă) a ceea ce se vede, jurnalul e investigarea turbulentă a ceea ce nu poate fi nici măcar presimțit. El ego-grafiază un spațiu al verticalității, contribuind, prin repetiție, la permanentizarea unor forme (lingvistice, imagistice) care În mod normal refuză antropomorfizarea. Corpul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
bibliotecari etc. Cele două paliere grupează, în linii mari, amatorii (consumatorii) de informații despre trecut și specialiștii sau emițătorii autorizați ai acestor informații. Situarea într-una din cele două zone sau la limita dintre ele este de obicei participativă, mobilă, multiformă. 16 Vezi prezentarea lui Vlad Craioveanu, din 14 septembrie 2006, pe http://www.mariromani.ro/dezbateri.php?c=5, accesat la data de 16.03.2010. Poate și contextul expunerii a determinat, indirect, selecția informațiilor, căci în aceeași emisiune, istoricul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
limbajului într-o anumită comunitate socială (repertoriul limbilor naturale) "Limba este un produs social al facultății limbajului și un ansamblu de convenții necesare adoptate de organismul social pentru a permite exercitarea acestei facultăți la indivizi. Luat în ansamblu, limbajul este multiform și eteroclit". (CLG: 25, CLG: 36) actualizarea sistemului limbii în comportamentul comunicativ al individului ca "act individual de voință și inteligență" (C.L.G:40) Faptul că este vorba de realități distincte e confirmat de anumite afazii în care bolnavul înțelege
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]