257 matches
-
existente nu se poate rezolva călare pe tun. Pacea trainică de care avem nevoie nu se va căpăta decât prin dorința unanimă și adâncă de pace, decât prin lupta hotărâtă pentru pace. A întări deci frontul păcii e unicul mijloc. Muncitorimea manuală și intelectuală constitue populația covârșitoare a globului. Iar noi, intelectualii, îndeosebi responsabili în orientarea opiniei publice, vom face mai bine dacă asociindu-ne luptei organizate a proletariatului mondial împotriva cursei înarmărilor, vom arăta străduință și disciplină. Ca niște adevărați
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
își alege ca modele pe confrații T. Teodorescu-Braniște, N.D. Cocea, T. Arghezi. Treptat, C. își mută preferințele și preocupările gazetărești spre ideologia de stânga și, după ce colaborează la revistele „Facla” și „Chemarea”, conduse de N. D. Cocea, pledând pentru drepturile muncitorimii, pentru libertatea opiniei și a cuvântului, asigură, la Botoșani, apariția ziarelor „Glasul nostru” și „Clopotul” (1933-1934), ambele de orientare antifascistă. Se înscrie în Partidul Comunist și este, în 1933, membru fondator al Comitetului Național Antifascist, numele său fiind însoțit de
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
că "n-are nici un merit decât acela că e urât chiar de către conaționalii săi"3175. Atacurile cele mai dure erau îndreptate împotriva domnului I. C. Atanasiu, fost prefect al județului Tulcea, "de origine fanariotă, pripășit prin Galați și ridicat pe spinarea muncitorimii"3176. În primul discurs ținut în parlamentul României de către senatorul Constantin Pariano acesta aprecia că, prin acordarea dreptului de vot la alegerile legislative, "țara înfiindu-și peste 370 000 de suflete", acestea "au devenit cele mai credincioase apărătoare ale granițelor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
caligraf și un bun strateg. Să nu uităm că, nu o dată, a intrat în conflict cu linia Internaționalei Comuniste, că a fost chiar exclus din organele de conducere ale P.C.C. și că înființarea bazelor revoluționare, bizuirea pe războiul țărănesc, asocierea muncitorimii, țărănimii, micii burghezii și burgheziei naționale la realizarea proiectului extraordinar de a scoate China din succesiunea dureroasă de eșecuri și înfrângeri, umilințe și servituți și de a o afirma așa cum va spune mai târziu ca soare strălucitor ce se înalță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
au înțeles să reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu al Peninsulei Coreene în 1950, respectiv să continue lupta de eliberare a Indochinei împotriva colonialiștilor francezi. Constituită conform programului Frontului Unit, structura puterii în noua Chină reflectă participarea la guvernare a muncitorimii, țărănimii, micii burghezii și burgheziei naționale. Cele opt partide democrate, alături de Partidul Comunist, sunt reprezentate în Guvernul Popular Central al cărui președinte este Mao Zedong. Programul Frontului Unit devenise Constituția țării. Înclinarea într-o parte, a cărei practicare în planul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Mișcării Legionare Sfârșitul unei domnii sângeroase Era libertății vol. I II Prizonieri ai Puterilor Axei Guvernul Național Român de la Viena 5. Traian Brăileanu Teoria comunității omenești Sociologia și arta guvernării 6. Traian Herseni Mișcarea Legionară și țărănimea Mișcarea Legionară și muncitorimea 7. Victor Puiu Gârcineanu Din lumea legionară 8. Colecția ziarului Buna Vestire 9. Colecția Ziarului Cuvântul și multe alte cărți și reviste mai puțin cunoscute, apărute după anul 1989, care cuprind adevăr din istoria și spiritulitatea românească pe care au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
identificată atât în manifestările prozaice ale existenței, cât și în momentele de răscruce ale traseului ontologic al eului. Cuprinzând flash-uri din realitatea contemporană - știri care agită lumea, sau doar observații (pseudo)științifice -, dar și din reminiscențe ale epocii comuniste (muncitorime înghesuindu-se în mașini sordide, îndreptându-se spre locuințe sordide etc.), cartea ridică banalul cotidian, acest amalgam, generator al unui somn incendiar, la rang de artă, care, în paradigma postmodernistă în care se înscrie, abolește granițele dintre genurile și speciile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vadă urcușul abrupt și hotărît de la un nivel la altul, entuziasmul în fața unei pierderi evitate razant, triumful unui profit realizat dintr-odată. Era o aventură pur afectivă, pentru că, din punct de vedere fizic, eram în siguranță. Mă temeam de lăcomia muncitorimii și de incompetența guvernelor, dar numai pentru că amenințau unele cifre din calculele mele. Nu simțeam pericolul de a-mi fi foame sau frig. Cunoscuții mei locuiau la fel ca mine, mai curînd în lumea numerelor, decît în amalgamul confuz al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
i.e.: dezertarea la Partidul Liberal, în 1899, a socialiștilor și eclipsa revistei Contimporanul a lui C. Dobrogeanu-Gherea și Ion Nădejde) încearcă să se regrupeze în jurul cîtorva noi publicații social-literare militante: România muncitoare, Viitorul social, Pagini libere, prin care apără „cauza” muncitorimii urbane. Efemera revistă Curentul nou a lui H. Sanielevici (Galați, 1905) anunță Viața românească a lui G. Ibrăileanu și C. Stere (Iași, 1906). Semnificativă pentru abordarea noastră este însă apariția stîngii estetice moderniste, unde noutatea „emancipatoare” este afirmată în și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se menține secole de-a rândul în aceleași forme și insensibile modificări, la același nivel numeric. Golurile născute prin asaltul orașelor, provocat de industrie, trebuie umplute. Și astfel, se naște la sate o primenire și o renaștere biologică. În plus, muncitorimea neatinsă de șomaj a dat exemple de prolificitate. Culturile populare, rezemate pe popoare agrare, în fața anvergurii culturilor moderne, rezemate pe națiuni industriale, sânt dezarmate atât spiritual, cât și material. De o parte țăranul și satul, de cealaltă muncitorul și orașul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
adusă cât mai mult în ritmul general și trepidant al vieții. Muncitorul modern este o amenințare continuă și prin aceasta un element politic de primă ordine. Cine mai crede că se poate construi o națiune, fără să fi rezolvat problema muncitorimii, se înșală amarnic sau este un reacționar inconștient. Proletariatul modern a căzut pradă unei sterile superstiții internaționale. Dezintegrarea din națiune este păcatul lui ideologic. Cum națiunile sânt forme constitutive ale vieții istorice, el nu-și poate realiza accesul la putere
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
totuși decât național. Integrarea proletariatului în națiune este una din cele mai grave probleme ale prezentului și viitorului. O națiune care nu poate realiza acest lucru este condamnată la conflicte fără ieșire. Visul unei colectivități universale, pe care-l mângâie muncitorimea din toate colțurile lumii, este, din păcate, irealizabil, având împotriva lui tot ce în istorie este dramă și irezolvabil. Muncitorimea, dacă nu poate fi integrată conștient într-o națiune, poate fi făcută să uite națiunea. Cum? Dîndu-i-se perfecte condițiuni de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
perfecte condițiuni de viață, aruncînd-o pe linia moartă a fericirii. Ofensiva proletariatului poate fi diminuată de acel ce nu iubește încordările și răsturnările devenirii, printr-o ireproșabilă asistență socială, printr-o solicitudine insistentă și prin eliminarea rațională a șomajului. Mizeria muncitorimii îi justifică voința de putere și îi dă un cinism al luptei inegalabil. În numele mizeriei totul este permis. Această banalitate teoretică și această sfâșiere practică au înțeles-o bine muncitorii și și-au creat un orgoliu de clasă, care va
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dramatismului luptei revoluționare. Astfel se explică de ce, născut deodată cu istoria, a obținut mai puțin, în existența lui milenară, decât proletariatul într-un secol de luptă. Spiritul revoluționar determină răspântiile istorice. Fără revoluții, istoria este devenire inertă, fadoare și făgaș. Muncitorimea a creat o cultură a maselor, cu caractere noi și fizionomie proprie. În locul comunității organice, cristalizată substanțial, pe care ne-o oferă existența statică a formelor primare sau aurorale de cultură, se înalță dinamismul și mobilitatea formelor derivate, superstructurale, complexe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cerșetoriei. Acei săraci care au înțeles că pot trăi ca paraziți ai milei au renunțat la sărăcie și s-au făcut cerșetori. Săracii au obținut avantaje numai întru cât s-au putut constitui în grup și alcătui astfel o amenințare. Muncitorimea modernă, dacă nu este exploatată până la epuizare, faptul nu se datorește milei și umanității, ci forței pe care o prezintă ea. Exploatatorii știu că exploatații sânt o forță mult mai mare decât ei, dar, cunoscând inerția oamenilor săraci, se bucură
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cele oferite de vechiul regim. Tehnocrația a luat locul fostei clase politice comuniste în sistemul de conducere politică a întregii societăți. Conducerea economiei, încă proprietate de stat, a fost eliberată de factorul politic comunist, intrând în responsabilitatea exclusivă a tehnocrației. Muncitorimea s-a manifestat mai ales prin dezvoltarea rapidă a unei puternice mișcări sindicale. Sindicatele au creat un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din punct
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
subliniat și de repopularea ulterioară a zonei cu mineri aduși din alte părți, cu militari și securiști ori chiar cu foști delincvenți angajați în minerit. Caracterul politic intrinsec a fost demonstrat și de faptul că minerii - considerați segmente esențiale ale muncitorimii comuniste - s-au revoltat împotriva patronilor lor ideologici și a condițiilor promovate de însuși sistemul politic care îi folosea ca forță de muncă. Prin urmare, greva din Valea Jiului a fost un protest colectiv spontan, dar cu miză politică ulterioară, care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1997, p. 221). Oameni de televiziune care au girat la fața locului evenimentele din decembrie 1989 văd revoluția ca o explozie populară, transmisă în direct; aportul decisiv în capitală este considerat ca fiind adus de „masiva și hotărâta ridicare a muncitorimii bucureștene” în dimineața de 22 decembrie (Brateș, 1997, p. 52). Faptul că la Televiziune s-a lucrat în condițiile unei avalanșe și ale unui haos informațional - sau, prin intermediul studioului 4, chiar ale unei ample acțiuni de dezinformare - nu înseamnă că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de către foarte multe din televiziunile lumii. La fel ca în primele două cărți, și aici Iliescu se ocupă de Timișoara: de data aceasta precizează că punctul culminant al revoltei timișorene a fost ieșirea masivă în stradă, în 20 decembrie, a muncitorimii și fraternizarea armatei cu protestatarii. În ceea ce privește posibila implicare a unor „agenturi străine”, cum le numea Ceaușescu, Iliescu este adeptul unei poziții a jumătății de măsură, care îi poate satisface parțial și pe interpreții conspiraționiști ai evenimentelor din decembrie 1989: „Cercetările
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și elaborat în noaptea de 20 spre 21 decembrie; mai târziu va aminti, totuși, de această platformă). După Ion Iliescu, și aceasta este stratagema sa conceptuală, revoluția începe din 22 decembrie, mai întâi prin ieșirea masivă pe străzile capitalei a muncitorimii de pe platformele industriale, apoi prin programul Frontului Salvării Naționale. Dacă revolta a adus „opresiune, gloanțe, vieți secerate, drame, tragedii”, revoluția a adus „un program cu desăvârșire radical care a coagulat uriașele energii în revărsare” (p. 115); dacă revolta a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a adus, dacă nu liniștea și pacea, atunci măcar starea de bine, de confort psihic și sufletesc al națiunii - aceasta este logica demonstrației lui Ion Iliescu. Denaturarea este făcută strategic, cum am spus deja: mai întâi accentul cade pe aportul muncitorimii, apoi pe aureolarea rolului FSN ca șlefuitor al revoltei în revoluție. Doar prin intermediul Frontului Salvării Naționale, sugerează autorul, revolta spontană a devenit revoluție, adică „o mișcare politică precis organizată și precis determinată, care să pună capăt nu doar unui regim
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în 13 iunie și îi laudă pe mineri, considerând că aceștia erau urmașii legitimi ai celor care protestaseră în 1977 împotriva lui Ceaușescu. Să recapitulăm: în definiția revoluției, Iliescu se manifestă prin clișee comuniste (ceea ce nu este neapărat paradoxal) - „aportul muncitorimii” în 20 decembrie la Timișoara și în 22 decembrie la București (pe care pedalează obstinat) este o sechelă a gândirii sale definitiv marcate de un pattern comunist, care vedea în clasa muncitoare „avangarda” partidului respectiv. În demonstrația lui Ion Iliescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
alt sens însă decât cel dorit de Iliescu: spre deosebire de deținuții politici care au fost reeducați prin tortură la Pitești, Ion Iliescu a fost și a rămas un auto-reeducat, în libertate, în spiritul omului nou comunist, ca dovadă tezele sale despre „muncitorimea revoluționară”, alergia la ideea de „proces al comunismului”, „limba de lemn” de care nu se poate debarasa, alergia sa din 1990 la opoziția politică reprezentată mai ales de PNȚCD și PNL (partide istorice, care se încăpățânau, prin existența lor, să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care a covârșit complotul extern și conspirația internă (s.m.), spulberându-le în principal în ziua de 22 decembrie (pp. 32-33); revoluția a neutralizat conspirațiile, le-a înfrânt și le-a dejucat. Forța dominantă a acestei revoluții a fost internă, respectiv „muncitorimea română” (autorul insistă pe această formulă, pe care o exaltă), care, ieșind masiv în stradă, a dejucat orice posibil scenariu al complotiștilor, fiindcă (și urmează argumentația bizară) „a dat unei lovituri de stat amploarea și dimensiunile unei revoluții autentice” (p.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
bizară) „a dat unei lovituri de stat amploarea și dimensiunile unei revoluții autentice” (p. 211). Cu alte cuvinte, revoluția a confiscat complotul (extern, intern) și nu invers! Revoluția este cea care a preluat lovitura de stat și nu invers! Pe lângă muncitorime, dejucătorii complotului au fost Armata și trupele de securitate, care nu au purtat un război fratricid, apoi Ion Iliescu, acesta neacceptând să devină o marionetă a Occidentului; fiind un „bun român”, Iliescu a izbutit să scoată țara din plasa țesută
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]