612 matches
-
1839), Vaillant traduce adjectivul fr. mondain prin „lumeț” (pentru persoane) și „lumesc” (pentru lucruri). În dicționarul francez-român, român-francez al lui G.M. Antonescu (ediția a doua, 1892), mondain era tradus prin „mundan, care iubește vanitățile lumii”, iar mondanité avea echivalarea „vanitate mundană, deșertăciune lumească”. Latinismul mundan fusese inclus de Laurian și Massim în dicționarul academic al limbii române (1876), ilustrat de sintagme ca lucrurile mundane, plăceri mundane, înțelepciune mundană („în opoziție cu sacră, divină”); dicționarul cuprindea de altfel și termenul mund „lume
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
fr. mondain prin „lumeț” (pentru persoane) și „lumesc” (pentru lucruri). În dicționarul francez-român, român-francez al lui G.M. Antonescu (ediția a doua, 1892), mondain era tradus prin „mundan, care iubește vanitățile lumii”, iar mondanité avea echivalarea „vanitate mundană, deșertăciune lumească”. Latinismul mundan fusese inclus de Laurian și Massim în dicționarul academic al limbii române (1876), ilustrat de sintagme ca lucrurile mundane, plăceri mundane, înțelepciune mundană („în opoziție cu sacră, divină”); dicționarul cuprindea de altfel și termenul mund „lume”. În franceză și în
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
a doua, 1892), mondain era tradus prin „mundan, care iubește vanitățile lumii”, iar mondanité avea echivalarea „vanitate mundană, deșertăciune lumească”. Latinismul mundan fusese inclus de Laurian și Massim în dicționarul academic al limbii române (1876), ilustrat de sintagme ca lucrurile mundane, plăceri mundane, înțelepciune mundană („în opoziție cu sacră, divină”); dicționarul cuprindea de altfel și termenul mund „lume”. În franceză și în dicționarele bilingve mai vechi e transparentă conotația mai curând negativă avută de la început de monden. Uzul actual continuă de
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
1892), mondain era tradus prin „mundan, care iubește vanitățile lumii”, iar mondanité avea echivalarea „vanitate mundană, deșertăciune lumească”. Latinismul mundan fusese inclus de Laurian și Massim în dicționarul academic al limbii române (1876), ilustrat de sintagme ca lucrurile mundane, plăceri mundane, înțelepciune mundană („în opoziție cu sacră, divină”); dicționarul cuprindea de altfel și termenul mund „lume”. În franceză și în dicționarele bilingve mai vechi e transparentă conotația mai curând negativă avută de la început de monden. Uzul actual continuă de fapt o
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
era tradus prin „mundan, care iubește vanitățile lumii”, iar mondanité avea echivalarea „vanitate mundană, deșertăciune lumească”. Latinismul mundan fusese inclus de Laurian și Massim în dicționarul academic al limbii române (1876), ilustrat de sintagme ca lucrurile mundane, plăceri mundane, înțelepciune mundană („în opoziție cu sacră, divină”); dicționarul cuprindea de altfel și termenul mund „lume”. În franceză și în dicționarele bilingve mai vechi e transparentă conotația mai curând negativă avută de la început de monden. Uzul actual continuă de fapt o tradiție de
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
de pe pozițiile îndoielii, nu o dată printr-o alternanță a atitudinilor. Alt tip se întemeiază pe contemplație și extaz. Fiind în bună măsură transverbală, emoția mistică își aproximează un limbaj prin plasticizări nuanțate, prin semitonuri. Caligrafia se manifestă ca un corespondent mundan al rîvnei de îndumnezeire. Raportul cu divinul nu constituie obiectul unei „demonstrații”, al unei „dezbateri”, ci al unor trăiri. „Adevărata milostenie, scrie Vladimir Soloviov, e relația pur morală, harică, cu aproapele, tot așa cum adevărata rugăciune este relația pur morală, harică
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
dintre lume și text, dintre lumină și umbră, dintre luciditate și reverie, conștiință ce se definește pe sine aluziv și detașat: „Captiv în labirintul supraviețuirii,/ atras de nebănuite himere“. Sedus de mirajul imaginarului livresc, dar și de aventura formelor concretului mundan, Constantin M. Popa comentează, în paginile sale, teme de mare impact asupra gândirii contemporane (toposul identitar, diversitatea culturală, dilemele cotidianității și ale socialului), prin intermediul unei scriituri disponibile, ce glisează de la notația nudă la ceremonialul reveriei fascinate de relieful propriilor rememorări
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
ceea numea Francis Baconidola tribus, dar mai puternic anti idola theatri, ansamblu al prejudecăților derivate din prestigiul unor sisteme științifice ori filosofice. Ni se pare evident că apertura polemică a comentatorului derivă dintr-un vis de transvazare a realității. Scenariile mundane, multe originare în nevoia de conflict nemilos, au șansa de a se „înălța“ prin știință sau prin artă, ori prin conjugarea lor. Leonardo s-ar număra printre sute de posibile exemple. După succesiunea atâtor „școli” epistemologice, ni se propune acum
Modernitatea, cu suprarealiști și științe by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3442_a_4767]
-
de tehnică vizionară. Căci acest Ierusalim nu e un lăcaș al iluminării expiatoare, ci unul parodic, pitoresc, lasciv, pișicher în cheie balcanică. O bolgie a concretului familiar, colcăitor de prealumești ocupații și satisfacții, care, departe de-a exorciza căderea în mundan, o ratifică: ,Doamne, du-mă la Ierusalim/ cîntînd dintr-o armonică roșie lucitoare./ Doamne, du-mă din femeie-n femeie/ la femeia vieții mele, Ierusalimul/ cîntînd dintr-o armonică roșie ferfenițită făcută praf./ Doamne, du-mă la Ierusalim oriunde-aș
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
text, se hotărăște să iasă în lume și o face umanizîndu-se, îndrăgostindu-se, avînd uneori prieteni - deși rareori familie -, loc de muncă, etc. Dar între el și lume se interpune obsesiv membrana de celuloid a ,bulei gîndurilor", astfel că realitatea mundană se află mereu în altă parte, ca o maya pe care cu cel mai mic gest o spargi, desființînd-o. Acest Dasein, care în romanele lui Echenoz trece prin tot felul de extraordinare aventuri, capătă volum psihic în romanele lui Lapeyre
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
ce îmbracă forme complicate, o dezolare a condiției noastre existențiale. însă nu are loc o despărțire tranșantă, irevocabilă, ci o continuă plutire în ambivalențe care sugerează mai mult decît ar afirma fățiș divorțul moral al bardului de lume. Astfel, atracțiile mundane se văd puse sub semnul unei grele îndoieli, relativizate cu sîrguință, ba chiar compromise printr-o rea învălmășire de cronologii și fiziologii, de raporturi între cauze și efecte: ,din munte nu se vede nimic acolo între cărți/ filele scrise mărunt
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
lecturii. Dacă, însă, Montaigne și-a redactat eseurile cu gîndul la propria sa posteritate, cu gîndul de a rămîne în amintirea rudelor și a prietenilor, Valeriu Gherghel mărturisește, cu autoironia care îl caracterizează, că motivul său este unul mult mai mundan și ține de stricta contemporaneitate: , Poți fi uitat, slavă Domnului, chiar în viață fiind..." Ce rost are o carte despre ,ceremonia lecturii" din Antichitate și Evul Mediu într-o epocă în care a început să se discute deschis despre dispariția
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
Cu scîrbă mare s-a urlat ŤSă se răstignească!ť. Fiecare ne-am dorit însă propria răstignire, intrarea în neființă cu orice preț, chiar acela, suprem, de pierdere a mîntuirii sufletului". Frenezia cruzimii nu se oprește, prin urmare, la sfera mundană, încercînd a mînji și pe cea a nevăzutelor...
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
absența vieții spiritualeť". între viața mondenă, subordonată neesențialului, și "viața cosmică" se ivește un abis în care "Ťlumea își pierde capul, vremea, viața, sufletulť". Alte disocieri pe care se simte dator a le opera Eugen Ionescu accentuează detașarea sa de mundan, năzuința sa spre redempțiune. Religiosul e opus vitalistului, cel dintîi fiind "umil", "mai sigur", deoarece e vrednic a lăsa totul "în grija puterii oculte ocrotitoare", pe cînd ultimul se consumă într-o agitație vană, "se azvîrle", "se împrăștie în viață
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
cel real, nu cel din vis) arunca, pretându-se la o curte cam deșănțată, pietricele în geamul soției rectorului Micle. Din plin oniric (care e o constantă a Vieților paralele) se alunecă brusc în monden și chiar mai jos, în mundan. Simptomele poetului sunt calchiate după acelea ale personajelor sale. Instinctul Florinei Ilis funcționează exact atunci când îl alege, dintre toți, ca reper, tocmai pe Ioan Vestimie, protagonistul unei nuvele neterminate, publicată sub un titlu ales de spoilerul Călinescu. E, pe deasupra, o
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
oraș Au dus și duc emblema "Drumeș" și a Cetății Culturale Balș ! Elevii actuali sunt conectați "Cu DUMNEZEU în fiecare zi !" Prin Sărbători și Datini, obiceiuri, sau piesele de teatru cu copii. Ei sunt o pildă vie pentru viață, pentru mundanul care e în vrie Ne-arată cum să protejăm Pământul, prin cel mai bun Curs de-Ecologie ! Cât sunt de mici, au și ei amintiri ; ne tot invită să călătorim Ca o ștafetă între generații, ne-nvață să fim buni
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
campanie electorală și minciuni. Aleșii neamului își agită din ce în ce mai furioși cozile aranjate la dungă în saloanele de lux, de regulă, ale străinătății, încercând să stoarcă fonduri bănești din aproape orice. Și nu ai cum să nu constați în penibilul spectacol mundan petrecut zilnic în fața ochilor tăi faptul că tragedia umană în sine, dar și aparatul reproducător canin au ajuns să reprezinte acum, la fatidic început de secol XXI, cele mai eficiente metode de a prosti a nu știu câta oară masele
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
cu flori în vise întind cununa de mirări ținând în brațe veșnicia alungă teama din cântări Calești de dalbe salbe fețe iluminate candeli de vâltori alunecă pe taine pleo.ape ca niște falnice strân.sori O să uităm atâtea sterpe vorbe mundane fără sens și înțeles când Logosul sublim răsare-n lume mereu din a Marie sân ceresc Ea singura de-ajuns să ne dezlege ne ține-n sânurile Ei fiin.țări ca să atingem veșnicia hrănindu-ne cu laptele din zări Crescuți
COLIND HIERATIC VIII- TÂNJET DE ALABASTRU de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362325_a_363654]
-
am axat în principal pe prezentarea evoluției și desăvârșirii sufletești a Sfântului Închisorilor. Relația cu Dumnezeu și trăirea ca model exemplar hristic pentru contemporani e mult mai apropiat testimonial de crezul lui Valeriu Gafencu, decât o serie succesivă de întâmplări mundane nesemnificative în ecuația mântuirii.” A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: IONUȚ ȚENE - LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul VI, 26 iunie 2016. Drepturi de Autor
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
am axat în principal pe prezentarea evoluției și desăvârșirii sufletești a Sfântului Închisorilor. Relația cu Dumnezeu și trăirea ca model exemplar hristic pentru contemporani e mult mai apropiat testimonial de crezul lui Valeriu Gafencu, decât o serie succesivă de întâmplări mundane nesemnificative în ecuația mântuirii. Paradigma acestei biografii teologice este transformarea omului în relația cu divinitatea și semenii” scrie Ionuț Țene în Argumentul biografiei teologice a lui Valeriu Gafencu. Vă așteptăm la lansarea primei biografii teologice a Sfântului Închisorilor Referință Bibliografică
”VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR”. LANSARE DE CARTE LA BUCUREȘTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367465_a_368794]
-
erau 4 anotimpuri Când între iarnă și dorita vară Era climatologic, primăvară ! Și chiar de 1 Martie De sub zăpada-mantie Ieșea un verde firișor Pe post de vesel vestitor ! Azi ghiocelul iată, crește Pe sol negru...(mai) albește Metaforic clopoțind Și mundanului șoptind : Eu vestitorul glaciar De anotimp imaginar Ce precede iar o vară Cod roșu-caniculară... Acel ce mă dăruiește E omul ce vă lipsește ! Domnițelor, sunt "Prințișor" Lângă doritul "Mărțișor !" (De-ți place o scriere, Intrebi: cine-i Scriitorul? La fel
GHIOCELUL 'VESTITOR !' de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367662_a_368991]
-
ocupă acestora întregul mod de a ființa pe șubreda treaptă de inferioritate în care sălășluiesc. Zeitatea hingherilor morții conține în atomul ei aspiritual postmodern un antinomism tipic interesant, fundamentat pe lipsa oricărui grad de libertate interioară ce anulează dramatic Esențialul mundan, schimbându-i acestuia complet atât caracterul, cât și fizionomia în ceva ce îi este indiscutabil opozit. Parcurgerea pas cu pas a Ființei umane prin spațiile Ontosului și ale Transcendentului, deopotrivă, se află într-un dezacord major cu anti-elevația “gândiristică” a
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
este activ în poem și-n lume... O mână, brusc, scrie pe inima ta verdictul din care nu poți ieși, sentința-cerc din care nu poți evada, cuvinte venite din altă lume pentru lumea aceasta în petrecere, în fast și glorie mundană... Simplu, poetul dedică acest volum familiei, celor de lângă el, persoanele din Edenul de totdeauna, este semnul întoarcerii la zicerea primară... „nimeni nu a mai văzut atâtea/punți de lumină - între/peticele întunericului lumii - nimeni/ nu a mai văzut atâta/speranță
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
bucură” și azi, din păcate pentru traiectul evolutiv ascendent al omenirii, majoritatea subiecților care au făcut sau care vor face parte în viitor din ceea ce denumim generic „clasa politică” a fiecărui stat al lumii. Privind în ansamblu desfășurarea teatrului autohton mundan, putem lesne constata faptul că amestecul eterogen dintre aportul mioritic neaoș la construirea templului democratic postmodern și rația de occidentalism înghițită fără discernământ și măsură, dar cu forța, în ani, a generat după reperul fix „1989” nașterea unui soi de
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
care nu știe să devină la nevoie un bun orator nu este un gânditor înțelept. De aceea, mai mult ca oricând, trebuie să ne cultivăm intelectul și să devenim nu doar buni oratori ci foarte buni mărturisitori. Asaltul și invazia mundanului a destabilizat componenta sacră a vieții omului. Miturile și-au pierdut de mult componenta simbolică, sensurile ascunse nu mai sunt căutate, societatea se bazează în exclusivitate pe învelișul exterior, superficial. Intruziunea bruscă și pripită a sacrului[14] în profan se
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]