1,250 matches
-
său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa la Marea Adriatică era blocată de către Serenissima Republică (o altă denumire a Republicii Venețiene - n. a.). Dacă voievozii munteni erau sprijiniți în veleitățile lor pontice de către unguri, atunci cei moldoveni - de polonezi. Explicația acestui fenomen ține de factorul economic. Muntenia avea acces spre piața europeană prin intermediul celor șapte orașe sășești din Transilvania (Siebenburg sau Semigradie) - principat vasal al Coroanei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Coroanei Ungare. Principalul partener comercial al Munteniei era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să rămînă credincioși suveranului lor. Cu toate acestea, litoralul Bugeacului a ajuns destul de repede în stăpînirea Moldovei, deoarece se includea perfect în granițele ei naturale formate din rîuri (Dunărea de Jos, Milcov și Nistru), Marea Neagră și Carpații Orientali. În afară de aceasta
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
pentru a-și păstra statutul de nobil). Dealtfel, nu știu cum Iancu de Hunedoara (Ianuș Huniadi), dar Matei (Matiaș) Korvin, la sigur că nu mai cunoștea nici un cuvînt românește. [v] Fenomenul în cauză a fost destul de răspîndit printre români. Astfel, aceeași mocani munteni împreună cu cei din Ardeal și Maramureș au populat cîmpiile deluroase ale Bugo-Nistriei. Asemănările dintre arhitectura tradițională din satele de peste Nistru și cele maramureșene este pur și simplu izbitoare, la fel ca și folosirea în vorbirea curentă a unor regionalisme și
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013/ [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
reușit să facă sașii ardeleni. Muntenii au cerut bani de la transilvăneni, pentru a publica în marile capitale europene memorii care să popularizeze cauza românilor. Avram Iancu a contribuit cu o sumă de bani la acest demers. După întrevederea cu revoluționarii munteni, Iancu devine din ce în ce mai îngrijorat de soarta națiunii române din munți. El cere comitetului de la Sibiu informații, de care nu dispunea în munți, privitor la situația inamicului și chiar a armatelor imperiale, care deși erau aliate, nu comunicau cu el. De
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Giurgiu (Libra Film) Regia: Tudor Giurgiu UN ETAJ MAI JOS (România - Franța - Suedia -Germania) Producător: Dragoș Vîlcu (Mulți Media Est) Regia: Radu Muntean CEL MAI BUN REGIZOR (LUNGMETRAJ) DAN CHIȘU BUCUREȘTI NONSTOP TUDOR GIURGIU DE CE EU? RADU JUDE AFERIM! RADU MUNTEAN UN ETAJ MAI JOS CORNELIU PORUMBOIU COMOARA CEL MAI BUN ACTOR ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (ÎNTR-UN FILM DE LUNGMETRAJ FICȚIUNE) TEODOR CORBAN Pentru rolul COSTANDIN din filmul AFERIM! GHEORGHE IFRIM Pentru rolul ACHIM din filmul BUCUREȘTI NONSTOP EMILIAN OPREA
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo by http://www.zilesinopti.ro/articole/11431/nominalizarile-celei-de-a-10-a-editii-a-premiilor-gopo [Corola-blog/BlogPost/100193_a_101485]
-
studii universitare, și i-au bucurat inima până acum la cei 79 ani. Elena ANDRIEȘ este precursoarea altor poete din zona Sucevei precum; Eugenia Aglaia IACOB, născută în 23 iunie 1900 în satul Roșcani, comuna Liteni, județul Suceava și Varvara MUNTEAN, născută în 1905 în Bilca Sucevei, care au reușit să fie cunoscute cu mult înainte. Viața Elenei ANDRIEȘ nu a fost deloc simplă, ea prășit și secerat pe ogoarele proprii până la colectivizare, dar și în tarlalele colectivizate. Prin poezie a
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Elena_andrie_poeta_de_la_r_d_eni.html [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
Iar din cer se bucurau străbunii, Dar azi trădarea,iar își face loc. Să ne strângem mâinile cu toții Și țara cu hora s-o-nconjurăm, Să n-o lăsăm iar pradă la alții, Căci doar unindu-ne o apărăm. Noi, munteni,moldoveni și ardeleni, Toți suntem strănepoți ai dacilor, Nu ne dăm țara pe mâini de fameni Și-o vom păstra întreagă pruncilor. Noi, în ianuarie sărbătorim Toți românii strânși în hora mare, Unirea prin Cuza,astfel cinstim, Din țară, la
24 IANUARIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1485253664.html [Corola-blog/BlogPost/374310_a_375639]
-
primele clădiri de pe insulă prezentau elemente decorative existente în faza finală a barocului, cum erau întâlnite în Orșova și Turnu Severin. Acestea erau construite în maniera « culelor » balcanice, exemplare cu elemente de arhitectură similare întâlnindu-se în Oltenia sau spațiul muntean învecinat, dar și la casele fortificate ( « cule » țărănești) din același areal. La insulari s-au observat și influențe accidentale, de la Viena în special primite în urmă intensificării comerțului pe Dunăre . Ele s-au materializat prin europenizarea mai grabnica a costumului
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Andreea_tarasescu_comunitat_varvara_magdalena_maneanu_1386322765.html [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
o industrializeze! Din moși-strămoși acești moți harnici trăiau din ce fabricau din lemn, ciubere, copăi, coveți, butoaie, cofe, căuce, linguri, și multe altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate cu produsele lor și le vindeau gospodarilor de pe la satele de șes sau chiar prin târguri. Uneori executau un fel de troc de produse, întorcând-se
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1434643950.html [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
zilele de 22 și 23 mai 1971 are loc o interesantă întâlnire cu fiii satului, după ce cu trei ani mai înainte (1968) avusese loc, la inițiativa prof. Nicolae Terceanu, directorul Căminului cultural prima întâlnire cu locuitorii Sovejei din Vrancea, oază munteană în sudul Tării Moldovei, dorită - dar nu și devenită - ulterior tradițională. Mici încropeli care să probeze destoinicia și aptitudinile de odinioară au mai fost încercate (cu mai mare sau mai mici șanse de reușită) prin organizarea unui cenaclu (mai întâi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]
-
fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni.[22] Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Bibliografie 1 Gh.I.Brătianu,,,Recherches sur Vicina
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
Turcia, fertilizarea pământurilor, dar mai ales deschiderea porturilor pe Dunăre și dezvoltarea comerțului. Prin aceste din urmă măsuri, deja luate,“satele din apropiere de Dunăre își transportă productele la schelele de pe margine, iar cele mai depărtate și care formează partea munteană a județului, unde nu se pune decât porumb din cauza transportului, vânzând porumbul pe la speculanți, pentru îngrășarea râmătorilor pe care-i desfac în Ungaria, Ardeal și Banat”. La o anchetă cu privire la măsurile luate pentru îmbunătățirea tehnologiilor agricole din Mehedinți, Vâlcea și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
întregii clase boierești, sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care avea numeroși reprezentanți printre ofițerii unităților din Țara Românească, iar șeful armatei muntene era tot oltean, colonelul (marele spătar) Barbu Vlădoianu. Acesta a primit, fără comentarii, ordinul de a deplasa o parte din trupele sale - Regimentul 3 - în Moldova, în cadrul operațiunii de schimbare a garnizoanelor din martie 185943. În privința poziției față de alte reforme
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
Simona Tache ... după răzbelul de ieri, în care mucenicarii moldoveni s-au hăcuit cu mucenicarii munteni. Să ne tragem un pic sufletele, cu o dezbatere mai soft, așa. Tema: BLONDE SAU BRUNETE? Eu țin cu bruntele, logic.
Să ne relaxăm un pic by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18337_a_19662]
-
cunosc. Dacă ați auzit pe cineva să-i conteste competența, șarmul, eleganța, modestia, gentilețea și fibra morală, iarăși să mă anunțați, că eu n-am auzit. Poate și pentru că, pe linie maternă, se trage dintr-un neam de mari boieri munteni. Altele, de prin CV, le mai știți și voi: Și-a obținut licența în litere și doctoratul în drept la Paris. În 1941, participă la campania din Basarabia și Transnistria, ca elev-ofițer de rezervă și e rănit aproape de Odessa. În
La mulţi ani, Neagu Djuvara! Şi o fotografie inedită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20304_a_21629]
-
după poziția nr. 15 se introduc optzeci și două de noi poziții, pozițiile nr. 16-97, conform anexei nr. 10; ... d) secțiunea a II-a "Bunuri mobile" se abrogă. ... 11. Anexa nr. 42 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Munteni Buzău" se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se abrogă pozițiile nr. 11-14, 16-19 și 23; ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 1, la subpoziția nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236222_a_237551]
-
platformei Combinatului siderurgic Galați și se îndreaptă spre vest pînă în rîul Siret și mai departe spre sud pînă la confluenta cu fluviul Dunărea. Cuprinde și comuna suburbana Sendreni. 5. Circumscripția electorală nr. 5 Tecuci Municipiul Tecuci Comunele suburbane: Drăgănești Munteni 6. Circumscripția electorală nr. 6 Beresti Orașul Beresti Comună suburbana Beresti-Meria Comunele: Balasesti Bălăbănești Băneasa Cavadinesti Draguseni Jorasti Suceveni 7. Circumscripția electorală nr. 7 Tîrgu Bujor Orașul Tîrgu Bujor Comunele: Baleni Corni Cuca Cudalbi Rediu Smulți Virlez 8. Circumscripția electorală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
material: argint 999 la mie; ● greutate: 31,103 g; ● formă: rotundă; ● diametru: 37 mm; ● calitate: proof; ● margine: zimțată. Aversul prezintă, în partea superioară, imaginile a 3 monede care au circulat în Țările Române, respectiv: gros emis de Petru Mușat, ducat muntean emis de Vladislav I și taler-leu olandez; în zona centrală, textul "ROMÂNIA" și valoarea nominală a monedei - 10 LEI; iar în partea inferioară, anul emisiunii - 2008, scris vertical, stema României și imaginile primelor monede românești de circulație - 1 BAN 1867
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199359_a_200688]
-
B, ap. 31 țel: 253566 23851 MOLDOVAN SORINA LILIANA (n. 1972) Sangeorgiu de Mureș, str. Principala nr. 1217, bl. A1/9 țel: 318789 28837 MOLNAR REKA (n. 1968) Tg. Mureș, str. Cutezanței, bl. 30, ap. 3 țel: 241781; 0744544808 21963 MUNTEAN ANA (n. 1947) Gurghiu, str. Republicii nr. 4A/10 țel: 536027 5240 MUNTEAN MARIA (n. 1961) Tg. Mureș, str. Banat nr. 18/14 țel: 245113 16711 MUNTEAN ROZALIA (n. 1968) Loc. Danes nr. 398 țel: 761747 5241 MURAR LUCRETIA (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții " Înființarea distribuției de gaze naturale în comuna Munteni, județul Galați", prevăzuți în anexa*) la prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119124_a_120453]
-
18/28 octombrie 1599). La 21 octombrie/1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat, cu mare alai, în Alba Iulia. Aceleași considerente de securitate — eliminarea lui Ieremia Movilă, care se manifestase ca dușman al lui Mihai — au determinat campania domnului muntean în Moldova, adusă și ea sub autoritatea sa (1600)'', scrie istoricul Florin Constantiniu. Într-un hrisov emis la Iași la 27 mai 1600 Mihai Viteazul se intitula '' Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești și al
Mihai Viteazul, ziua în care a fost asasinat de oamenii generalului Basta-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104868_a_106160]