1,282 matches
-
ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... XXXIII. ROMĂ, LATIUM - DOUĂ ETIMOLOGII., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014. Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata. Iată ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
situația celor două țări vecine și surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, și a chemat la el pe cei doi soldați care făceau de strajă la hotar: un moldovean și un muntean și spunându-le că sunt frați, i-a pus să se îmbrățișeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui și să comunice comandanților că de azi înainte și pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
ce punctează descendența mea românească. Unii domni, respectabili de altfel, au devenit peste noapte Montano! Analizați cu atenție varianta lor și veți observa că și-au modificat proveniența, nu se mai trag din țara munților Carpați! Dacă auziți de vreun Muntean, născut în Moldova, care afirmă că nu-i român să nu-l luați în serios. Lăsând gluma la o parte, vă spun cinstit că sunt român-moldovean, ca și cei dintre Prut și Nistru. Am un singur suflet - românesc și două
Jurnalul din Canada „Xpress Bălăbăneşti”, în Viața Liberă Galați by http://balabanesti.net/2012/02/05/jurnalul-din-canada-%e2%80%9express-balabanesti%e2%80%9d-in-viata-libera-galati/ [Corola-blog/BlogPost/339924_a_341253]
-
colectiv, demonstrează fără drept de replică atitudinea de simpatie sau antipatie a poporului față de personajul istoric evocat sau față de evenimentele descrise. Înarmați cu astfel de cunoștințe asupra legendelor, elevii vor proceda mai întâi la culegerea celor care circulă în satul Muntenii de Sus, alături de tradiții. Ei vor trebui să poată discerne între cele locale, legate de evenimente din viața satului sau explicând unele denumiri de locuri, și legendele istorice naționale, unele învățate la școală de bătrâni în copilăria lor dar care
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Botezătorul”, ctitorie ștefaniană. În acest mod, legendele vasluiene vor fi receptate mult mai ușor. Ele se referă în primul rând la Bătălia de la Podul Înalt, pe care o situează însă nu cum este acceptat în general astăzi, adică la Băcăoani - Muntenii de Jos, ci la Cănțălărești, în actuala comună Ștefan cel Mare. De fapt tot aici situează bătălia și cronicarul Grigore Ureche. În continuare, legendele prezintă urmări ale bătăliei: locurile pe unde s-au retras turcii și drumurile rămase, ca Tabăra
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
consacrate lui Ștefan cel Mare. Alături de aceste mărturii sunt prezentate și fotografii din acțiunea organizată de domnul Andone Gelu, în ziua de 1 Decembrie 2007 (Ziua Națională a României), când au fost vizitate (împreună cu elevii de la Școala Satu Nou, comuna Muntenii de Sus) o parte din locurile prezentate în legende.
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Vrancea ♣ DRAGNEA Gabriel - București ♣ DUȚĂ Ion - Novaci, Gorj ♣ FERARIU Luminița - Torino, Italia ♣ GHERA Ion - Ohaba-Mâtnic, Caraș-Severin ♣ GHICAN Vasile Sevastre - Tecuci, Galați ♣ ILIE Ionel - București ♣ LEONTE Mihai - Moldova Veche, Caraș Severin ♣ MIHALACHE Alexandra - Slobozia, Ialomița ♣ MILIVOIEVICI Viviana - Timișoara ♣ MOCANU Geta - Galați ♣ MUNTEAN Monica Andreea - Timișoara ♣ NISTOR Felicia - Tulcea ♣ PÂRLEA Gheorghe - Miroslovești, Iași ♣ POPESCU Constanța - Răzvad, Dâmbovița ♣ POPESCU M. Daniela - Madrid, Spania ♣ PRESADĂ Theia - Dublin, Irlanda ♣ ROMAN T. Florin - Arad ♣ STROIA George-Nicolae, Adjud, Vrancea ♣ STROIA A. Gheorghe - Adjud, Vrancea ♣ TIHON Tit - Roman, Neamț
ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE – PROIECT… BUN DE TIPAR!!! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1465823654.html [Corola-blog/BlogPost/370730_a_372059]
-
blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
săi, electrizându-le conștiința! Poposește la Abrud în casa lui Ioan Buteanu. În Duminca Tomii, în fruntea celor două mii de moți, Iancu sosește la Blaj. „ Au sosit și Iancu și Buteanu- spunea Bărnuțiu în scrierile sale -, venind la adunare cu muntenii. Purta un cojoc albastru, cu blană de miel pe margini. O simplă pălărie neagră, cu pene de cocoș pe ea. Prezența lui dă adunării măreția de sărbătoare și de luptă. Cei ce știau prețul galbinilor ce se puseseră pe capul
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avram_iancu_craiul_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau maieul sau câte o bluză. Cum acestea de obicei erau chinezării subțiri, dacă le priveai cu mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului TRECUTUL ESTE GARANȚIA VIITORULUI DACIA STRĂBUNĂ (fragment din “Istoria decojită a neamului românesc” de Gheorghe Șerbănescu 05/09/2004) Se pornește de la ideea greșită ca dacii au fost un popor de păstori sau de munteni, un fel de triburi, iar civilizația și latinitatea le-au dat-o romanii, prin romanizare. Nimic mai utopic, nimic mai neadevărat, deoarece romanii sunt un produs al dacilor, o ramură din trunchiul dac și prima lor civilizație au primit-o
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_descojita_a_neamului_gheorghe_serbanescu_1386474378.html [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
glumi cu el: - Mai, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea supără pe tine că am ajuns să mă învețe diplomație militară taman un cioban din Loviște, da’ n-o fac, mă, ca esti muntean de-al meu! Lovișteanul Mitu Teșcuț încremeni și abia mai apucă să zică: - Păcatele mele, do’n căpitan, păi, cum să-m’ permit ieu să vă învăț pa dumneavoastră, am zâs și ieu după capu’ mieu, fi-mi-ar capu
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475819328.html [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor întâlni Mândru vânător
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
găzduiește meciul cu echipa din Retevoiești, în uralele suporterilor, destul de mulți, care înconjoară spațiul de joc sau privesc din arinii ce-și aruncă umbrele de pe margine. Duminică frumoasă de primăvară timpurie. Românii satului își încarcă de energie trupurile vânjoase de munteni. Oare ce-or fi făcând cei de la oraș, închiși în „cutiile lor de chibrituri”, răbdând duhoarea asfaltului încins? Aici, la Domnești, în zi de sărbătoare, zărești, pe ici-colo, grupuri de bilari și țapinari, stând la taifas și punând la cale
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de munte unde „perpeleala colectivistă” a fost împiedicată cu obstinație (și sacrificii!) să se exprime în voia ei și, chiar dacă eram june neuns cu alifiile propagandei pretins „obiective, realiste și generoase” intuiam și realizam fenomenul în derulare prin toți porii munteanului, care împărtășise cu „frisoane” trâmbițata schimbare a „vieții și muncii țărănimii” colectiviste! Ofensiva „cu alai” și îmbrobodeli meștesugite, cu o retorică demagogică și cinică, completată de o „recuzită” cu insinuări transparente la forță și constrângeri dintre cele mai felurite, mimarea
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
să mă duc dar, mă interesa să meargă mecanismul. La 6 martie 1990 a ieșit aprobarea. Țin minte că secretara lui Petre Roman, sătulă de telefoanele mele, nu a mai așteptat să sun eu și mi-a telefonat ea. “Domnule Muntean, mâine va fi o zi mare.” / “ Da, 6 martie 1945 ... ” / “Nu, nu, nu ... iese hotărârea. Să le spuneți celor de la Constanța și de la Sibiu să vă numească printre ctitori.” / “Dar, ce treabă am eu cu ei!?” / “S-a hotărât să
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
141 de ani în spate. Săptămâna viitoare sunt invitat la o emisiune la Realitatea TV, invitație care mă cam neliniștește puțin ... trebuie să vorbesc unor oameni, să am grijă ce spun. Mi-a zis cineva un lucru foarte frumos: “Domnule Muntean, cel mai cinstit dintre toți candidații la Președinție ai fost dumneata.” Am încercat întotdeauna să nu mint. Într-un interviu acordat unei televiziuni de la Iași m-au întrebat: “Presupunând că ai ieși președinte al românilor, ai un guvern?” Zic: “N-
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
se vedea în ranch-ul dinastiei Ewing din filmul pomenit, un fel de țarc cuprinzător în care cowboy-i texani își sechestrau animalele, îndeosebi trăpașii, făceau echitație și întreceri de rodeo ... S-o încadra, nu s-o încadra specificului nostru de munteni mioritici? Așteptăm „dotarea” selectivă cu Colt-uri a consumatorilor ... Doamne, ferește și iartă! • Apropo, pe timpul „Faptului divers” al lui Ștefan Zidăriță și Gheorghe Popescu (nimic de-a face cu reputatul internațional român de fotbal), doi vrednici ziariști de la „Scânteia”, slujbași
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_meu_in_timpurile_din_urma_cu_bune_si_rele_.html [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
ca fiind „un stegar al mișcării simboliste ... de un simbolism exterior și mecanic”, nici cum îl caracteriza Călinescu „un simbolism de factură comică ... poet care se complace în a debita enormități cu un aer serios” sau „un tip caragialian, tânăr muntean volubil, facil emotiv, incapabil de a lua ceva în serios”. Tudor Vianu a recunoscut că nu a existat un poet mai retoric decât Minulescu, iar Matei Călinescu l-a considerat un umorist sentimental. Scuzați-mi amănuntele căutate și găsite spre
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1407374746.html [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cuvintele, azi,-mpletesc peste ianuarie Ecouri răsturnate în sunet repetat, Iar înfloresc Unirea pe a țării arie Sărbătorind mărețul vis de-atunci, realizat... Pașii în omăt au lăsat o scriitură Moldoveni și munteni Milcovul l-au sorbit O lumină sonoră a trecut prin natură Și brusc din inimile lor o simțire-a țâșnit. Vorbele picurate Ioan Roată le-a rostit Sensul lor le-a deschis România visată O, ca-ntr-o poveste, dorința
24 IANUARIE 1859 de LIA RUSE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1422089088.html [Corola-blog/BlogPost/379898_a_381227]
-
ridicarea barajului și acumularea de apă, ajungând la acea mică mare locală de care vorbea entuziastul localnic... Cu patru ani în urmă constructorii hidrotehnici se apucaseră cu osârdie să ridice ditamai stavila în calea apelor, să poată aduce în casele muntenilor împrăștiați dea lungul văii, ca și a celor din împrejurimi, până la Ploiești, apa cea de toate zilele. Doi ani s-au tot străduit constructorii să se lupte cu muntele, ridicând un alt munte din oțel și beton, înalt de peste o
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
omul de la munte, aceștia erau învățați să dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Aceasta ar fi însemnat să nu mai ajungă la timp la stână. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce le invada intimitatea satului lor de munte, l-ar fi apucat noaptea și atunci când ar fi mai ajuns la stână? Era ultima casă pe lângă care trecea și apoi drumul său iar începea
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
învinuiri politice, fie ca foști ofițeri, fie cotați ca bandiți prin munți, fie chiaburi iar până și mobila noastră din casă fusese luată și folosită pentru dotarea biroului primului secretar comunist numit în comună dar care, cu bunul simț al munteanului și astfel, cunoscând de unde i-a fost adusă mobila și știindu-ne familia, n-a îndrăznit să se așeze pe nici măcar pe unul dintre fotolii pentru ca, peste ani când am recuperat-o am constatat că era neatinsă ca de altfel
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]