538 matches
-
locuitorii Muntenegrului considerau că vorbesc sârbește, iar 36,97% că vorbesc muntenegreană. Mai există date despre muntenegrenii din următoarele țări: Numărul total al persoanelor care au declarat la recensămintele din diferite țări muntenegreană că limba maternă este de 232.646. Muntenegreană este limba oficială numai în Muntenegru, limbile minorităților naționale (sârbă, bosniacă, albaneză și croată) fiind și ele de folosință oficială. Adepții ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții independenței Muntenegrului. Intelectualii din Centrul PEN muntenegrean, protestând împotriva constituției Republicii Muntenegru
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
au declarat la recensămintele din diferite țări muntenegreană că limba maternă este de 232.646. Muntenegreană este limba oficială numai în Muntenegru, limbile minorităților naționale (sârbă, bosniacă, albaneză și croată) fiind și ele de folosință oficială. Adepții ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții independenței Muntenegrului. Intelectualii din Centrul PEN muntenegrean, protestând împotriva constituției Republicii Muntenegru din 1992, care prevedea că limba oficială a republicii este sârbă, aduc ca argument principal dreptul fiecărei națiuni de a-si avea limba proprie, sprijinindu
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
maternă este de 232.646. Muntenegreană este limba oficială numai în Muntenegru, limbile minorităților naționale (sârbă, bosniacă, albaneză și croată) fiind și ele de folosință oficială. Adepții ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții independenței Muntenegrului. Intelectualii din Centrul PEN muntenegrean, protestând împotriva constituției Republicii Muntenegru din 1992, care prevedea că limba oficială a republicii este sârbă, aduc ca argument principal dreptul fiecărei națiuni de a-si avea limba proprie, sprijinindu-se pe exemplele limbilor croată și bosniacă. Ei nu neagă
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
constituției Republicii Muntenegru din 1992, care prevedea că limba oficială a republicii este sârbă, aduc ca argument principal dreptul fiecărei națiuni de a-si avea limba proprie, sprijinindu-se pe exemplele limbilor croată și bosniacă. Ei nu neagă apartenența limbii muntenegrene la acelasi diasistem slav de centru-sud că și celelalte trei limbi din acestă, dar cer că limba lor să se numească oficial muntenegreană. Principalul susținător al ideii de limbă muntenegreană a fost profesorul Vojislav P. Nikčević, de la Universitatea din Nikšić
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
-si avea limba proprie, sprijinindu-se pe exemplele limbilor croată și bosniacă. Ei nu neagă apartenența limbii muntenegrene la acelasi diasistem slav de centru-sud că și celelalte trei limbi din acestă, dar cer că limba lor să se numească oficial muntenegreană. Principalul susținător al ideii de limbă muntenegreană a fost profesorul Vojislav P. Nikčević, de la Universitatea din Nikšić, care a dezvoltat această idee încă din 1968, fiind autorul primelor lucrări normative pentru această limbă (vezi mai jos Oficializarea limbii muntenegrene). Adepți
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
exemplele limbilor croată și bosniacă. Ei nu neagă apartenența limbii muntenegrene la acelasi diasistem slav de centru-sud că și celelalte trei limbi din acestă, dar cer că limba lor să se numească oficial muntenegreană. Principalul susținător al ideii de limbă muntenegreană a fost profesorul Vojislav P. Nikčević, de la Universitatea din Nikšić, care a dezvoltat această idee încă din 1968, fiind autorul primelor lucrări normative pentru această limbă (vezi mai jos Oficializarea limbii muntenegrene). Adepți ai acestuia sunt Vuk Minić, Sreten Zeković
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
oficial muntenegreană. Principalul susținător al ideii de limbă muntenegreană a fost profesorul Vojislav P. Nikčević, de la Universitatea din Nikšić, care a dezvoltat această idee încă din 1968, fiind autorul primelor lucrări normative pentru această limbă (vezi mai jos Oficializarea limbii muntenegrene). Adepți ai acestuia sunt Vuk Minić, Sreten Zeković, Jevrem Brković, Rajko Cerović etc. Ei aduc că argumente și atestările mai vechi ale termenului „limba muntenegreană”. Adversarii ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții uniunii statale cu Șerbia, de exemplu lingviștii
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
din 1968, fiind autorul primelor lucrări normative pentru această limbă (vezi mai jos Oficializarea limbii muntenegrene). Adepți ai acestuia sunt Vuk Minić, Sreten Zeković, Jevrem Brković, Rajko Cerović etc. Ei aduc că argumente și atestările mai vechi ale termenului „limba muntenegreană”. Adversarii ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții uniunii statale cu Șerbia, de exemplu lingviștii Mihajlo Sćepanović, Branislav Brborić, Slobodan Remetić, Drago Ćupić și Mâțo Pižurica. Ei consideră că muntenegrenii vorbesc limba sârbă și aduc ca argument principal faptul că
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
lucrări normative pentru această limbă (vezi mai jos Oficializarea limbii muntenegrene). Adepți ai acestuia sunt Vuk Minić, Sreten Zeković, Jevrem Brković, Rajko Cerović etc. Ei aduc că argumente și atestările mai vechi ale termenului „limba muntenegreană”. Adversarii ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții uniunii statale cu Șerbia, de exemplu lingviștii Mihajlo Sćepanović, Branislav Brborić, Slobodan Remetić, Drago Ćupić și Mâțo Pižurica. Ei consideră că muntenegrenii vorbesc limba sârbă și aduc ca argument principal faptul că nu există diferențe semnificative între
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
aduc că argumente și atestările mai vechi ale termenului „limba muntenegreană”. Adversarii ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții uniunii statale cu Șerbia, de exemplu lingviștii Mihajlo Sćepanović, Branislav Brborić, Slobodan Remetić, Drago Ćupić și Mâțo Pižurica. Ei consideră că muntenegrenii vorbesc limba sârbă și aduc ca argument principal faptul că nu există diferențe semnificative între limba vorbită în Muntenegru și cea vorbită în Șerbia. Alt argument este că în general muntenegrenii s-au considerat în decursul istoriei sârbi, desi Muntenegrul
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
Remetić, Drago Ćupić și Mâțo Pižurica. Ei consideră că muntenegrenii vorbesc limba sârbă și aduc ca argument principal faptul că nu există diferențe semnificative între limba vorbită în Muntenegru și cea vorbită în Șerbia. Alt argument este că în general muntenegrenii s-au considerat în decursul istoriei sârbi, desi Muntenegrul a fost multă vreme independent de Șerbia. Într-adevăr, Muntenegrul a reușit să-și asigure autonomia în cadrul Imperiului Otoman, ba chiar a devenit practic independent la sfârșitul secolului al XVII-lea
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
era ocupată efectiv. Independența celor două țări a fost recunoscută de Congresul de Pace de la Berlin în 1878, iar Muntenegrul a rămas independent până în 1918, când a devenit parte a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, viitoarea Iugoslavie. Că în general muntenegrenii se considerau sârbi reiese și din legea muntenegreană a învățământului din 1911, conform căreia era obligatoriu învățământul primar în școli sârbești de stat sau private, și printre materiile principale era istoria sârbilor și limba sârbă. În general, lingviștii din afara spațiului
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
fost recunoscută de Congresul de Pace de la Berlin în 1878, iar Muntenegrul a rămas independent până în 1918, când a devenit parte a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, viitoarea Iugoslavie. Că în general muntenegrenii se considerau sârbi reiese și din legea muntenegreană a învățământului din 1911, conform căreia era obligatoriu învățământul primar în școli sârbești de stat sau private, și printre materiile principale era istoria sârbilor și limba sârbă. În general, lingviștii din afara spațiului ex-iugoslav, neimplicați emoțional în problema, fac o distincție
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
din afara spațiului ex-iugoslav, neimplicați emoțional în problema, fac o distincție netă între punctul de vedere sociolingvistic și cel lingvistic propriu-zis. De exemplu Paul-Louis Thomas, profesor la Universitatea Paris-Sorbona (Paris IV), unde are oficial specialitățile numite „limba și literaturi bosniace, croate, muntenegrene și sârbe (BCMS)”, admitea în 2001 noțiunea de limbă muntenegreană, precizând că aceasta ține numai de domeniul sociolingvisticii și că din punctul de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare a limbii
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
netă între punctul de vedere sociolingvistic și cel lingvistic propriu-zis. De exemplu Paul-Louis Thomas, profesor la Universitatea Paris-Sorbona (Paris IV), unde are oficial specialitățile numite „limba și literaturi bosniace, croate, muntenegrene și sârbe (BCMS)”, admitea în 2001 noțiunea de limbă muntenegreană, precizând că aceasta ține numai de domeniul sociolingvisticii și că din punctul de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare a limbii începe încă din 1997, când apare prima ortografie, apoi prima
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
că din punctul de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare a limbii începe încă din 1997, când apare prima ortografie, apoi prima gramatică. În 2003 se înființează la Cetinje Institutul Limbii Muntenegrene și de Lingvistică, sub conducerea profesorului Vojislav Nikčević, cu statut de organizație non-guvernamentală, dar sprijinită financiar de Ministerul Culturii. În 2004, guvernul modifică planul cadru din învățământ, folosind termenul „limba maternă (sârbă, muntenegreană, croată, bosniacă)” în loc de „limba sârbă”. În 2005
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
2003 se înființează la Cetinje Institutul Limbii Muntenegrene și de Lingvistică, sub conducerea profesorului Vojislav Nikčević, cu statut de organizație non-guvernamentală, dar sprijinită financiar de Ministerul Culturii. În 2004, guvernul modifică planul cadru din învățământ, folosind termenul „limba maternă (sârbă, muntenegreană, croată, bosniacă)” în loc de „limba sârbă”. În 2005 se ține la Podgorica un simpozion internațional pe tema standardizării limbii. În 2007, după referendumul pentru independență și proclamarea acesteia, noua constituție precizează statutul oficial al limbii muntenegrene. În 2008, Ministerul Învățământului și
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
folosind termenul „limba maternă (sârbă, muntenegreană, croată, bosniacă)” în loc de „limba sârbă”. În 2005 se ține la Podgorica un simpozion internațional pe tema standardizării limbii. În 2007, după referendumul pentru independență și proclamarea acesteia, noua constituție precizează statutul oficial al limbii muntenegrene. În 2008, Ministerul Învățământului și Științei anunță că din anul 2009, manualele școlare vor fi editate în limba muntenegreană. În iulie 2009 apare documentul care fixează și oficializează ortografia (vezi Surse bibliografice). În august 2010, guvernul aprobă gramatică oficială a
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
internațional pe tema standardizării limbii. În 2007, după referendumul pentru independență și proclamarea acesteia, noua constituție precizează statutul oficial al limbii muntenegrene. În 2008, Ministerul Învățământului și Științei anunță că din anul 2009, manualele școlare vor fi editate în limba muntenegreană. În iulie 2009 apare documentul care fixează și oficializează ortografia (vezi Surse bibliografice). În august 2010, guvernul aprobă gramatică oficială a limbii muntenegrene, iar volumul care o cuprinde apare la 4 septembrie (vezi Surse bibliografice). În aprilie 2016 apare volumul
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
2008, Ministerul Învățământului și Științei anunță că din anul 2009, manualele școlare vor fi editate în limba muntenegreană. În iulie 2009 apare documentul care fixează și oficializează ortografia (vezi Surse bibliografice). În august 2010, guvernul aprobă gramatică oficială a limbii muntenegrene, iar volumul care o cuprinde apare la 4 septembrie (vezi Surse bibliografice). În aprilie 2016 apare volumul I al primului dicționar al limbii muntenegrene, editat de Academia Muntenegreană de Stiinte și Arte, care provoacă indignare. Pe de o parte, lingviști
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
fixează și oficializează ortografia (vezi Surse bibliografice). În august 2010, guvernul aprobă gramatică oficială a limbii muntenegrene, iar volumul care o cuprinde apare la 4 septembrie (vezi Surse bibliografice). În aprilie 2016 apare volumul I al primului dicționar al limbii muntenegrene, editat de Academia Muntenegreană de Stiinte și Arte, care provoacă indignare. Pe de o parte, lingviști, autori ai primelor lucrări normative, cele ale ortografiei și gramaticii, de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
vezi Surse bibliografice). În august 2010, guvernul aprobă gramatică oficială a limbii muntenegrene, iar volumul care o cuprinde apare la 4 septembrie (vezi Surse bibliografice). În aprilie 2016 apare volumul I al primului dicționar al limbii muntenegrene, editat de Academia Muntenegreană de Stiinte și Arte, care provoacă indignare. Pe de o parte, lingviști, autori ai primelor lucrări normative, cele ale ortografiei și gramaticii, de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii muntenegreni, musulmani, găsesc în
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
editat de Academia Muntenegreană de Stiinte și Arte, care provoacă indignare. Pe de o parte, lingviști, autori ai primelor lucrări normative, cele ale ortografiei și gramaticii, de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii muntenegreni, musulmani, găsesc în el elemente șovine, ofensatoare pentru ei, si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
o parte, lingviști, autori ai primelor lucrări normative, cele ale ortografiei și gramaticii, de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii muntenegreni, musulmani, găsesc în el elemente șovine, ofensatoare pentru ei, si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii muntenegreni, musulmani, găsesc în el elemente șovine, ofensatoare pentru ei, si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]