470 matches
-
în perimetrul lor de pe timpurile lui Ștefan cel Mare, precum urmează: „Pămînturile principatului, după vechea hotărnicire moldovenească, asupra cărora Domnul va avea drept de stăpînire, atît cele cuprinse între rîul Nistru, Camenița, Bender cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele țării muntenești și ale Transilvaniei și marginele Poloniei, după delimitările făcute cu aceste țări”[xx]. Același lucru rezulta și din proclamația lansată de către Dimitrie Cantemir către supușii săi în care se spunea: „Dar, necredinciosul, Păgînul, care nu respectă jurămîntul dat, ne-a
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Est, pe Nistru. Drept care, articolul 11 prevedea fără rezerve că: “Pământurile Principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de stăpânire, sunt cele cuprinse între râul Nistru, Camenița, Bender, cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele Țării Muntenești și ale Transilvaniei și marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele țări”. Este lipsit de orice îndoială că, având în seamă evoluțiile ulterioare, linia româno-rusă pe Nistru impusă de Cantemir la 1711 prezintă din toate punctele de vedere o relevanță
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
răscruce de timpuri când țara noastră avea nevoie de înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 175 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este
Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU () [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
-
realizat frescele de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș și pe cele ale Mănăstirii Cozia, au fost și cei care au pictat un număr de icoane, în afara celor importate sau primite în dar. În acest context se situează o serie de icoane muntenești din prima jumătate a secolului al XVI-lea, icoane ce arată dezinvoltura, talentul cu care meșterii locali au introdus inovații stilistice, prin nota de autentic si expresivitate. În comuna Domnești, județul Argeș, se află un număr mare de icoane, adevărate
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
mașinile vremii, de șantajul practicat în toate direcțiile. Povestea curge pe două planuri paralele: faptele reale și reconstituirea lor patru ani mai târziu în vedea condamnării presupusului criminal. Ambele povești se petrec în același loc, o casă dintr-un sat muntenesc izolat, casa rea care dă și numele filmului. Scenele din primul plan sunt filmate toate noaptea, pe o ploaie torențiala și într-un noroi tot mai adînc. Cele din planul al doilea, reconstituirea ce are loc patru ani mai tarziu
Umor polonez criminal [Corola-blog/BlogPost/100062_a_101354]
-
slujbe și să se roage pentru ei. Între anii 1542-1543, acesta a ridicat bisericuța bolniță, care impresionează și astăzi pe cei mai exigenți vizitatori, ajunși aici de pe toate meridianele lumii. Stilul architectonic este cu certitudine autohton, fiind expresie a stilului muntenesc. Bisericuța are o formă treflată, iar pereții exteriori erau înconjurați de ocnițe și rozete de piatră, pe care cineva, din păcate, le-a dat jos. Bisericii îi lipsește pronaosul, astfel că din pridvorul închis se intră direct în naos. Pictura
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
nobilă, echilibrat, manierat și cu umor specific englezesc. În rest, un tip serios cum i-o cere eticheta înaltei societăți din care face parte. Dar dacă-i neînsurat și încape pe mâna mea, să vezi ce-o să mai joace sârba muntenească și învârtita ardelenească!” Cristinel observă interesul prietenei sale pentru englez și-și zise: „Doamne, de-ar fi ăsta mirele, prin el poate îmi aleg și eu o ducesă tânără, drăguță și cu bani mulți!” Băiatul se retrase subtil către grupul
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
răscruce de timpuri când țara noastră avea nevoie de înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 175 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
și de cântecele „crăiesei” lor, Lucreția Ciobanu, lumină magică a masivilor Sibiului. Înălțați de brazi, ca de frunți, munții urcă temerar la soare și la oceanul magnific al veșniciei. Asemeni lor, glasul Lucreției Ciobanu zboară la armonia melodică a edenului muntenesc al Sibiului, mozaicat de pâlcuri albe de oi păstorite de ciobani doinitori din fluier, frunză, bucium... și încă alte instrumente arhaice care, cu glasul au mers și au cântat prin munți, în urma turmelor, veacuri după veacuri. Artista Lucreția Ciobanu preia
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
care Moș Toader, cu toată suta sa de ani bătuți pe muchie, nu i-a apucat. M-am mulțumit cu amintirile trăite prin 2012 deci acum cca. 40 de ani. Și Moș Toader sa pus pe vorbă. Cu graiul său muntenesc, domol, a înșirat trăiri și fapte de-a dreptul de necrezut. Cum a ajuns primar, o poveste demnă de reținut. Eu eram copil prin 2012 dar rețin evenimentele acelui an, marea criză de supraproducție, șomajul de masă care a schimbat
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
limbii sau la însușirile omenești ale unora ori a altora. Vor unii Moldovei să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească. Chiematu-o-au unii Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acesta nume nu-l primim, nici nu-l putem da țărâi noastre Moldovei, ci Țării Muntenești, că ei nu vor să disparță, să facă doao țări, ci scriu că au fostu tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-au discălicat mai pe urmă, iar muntenii mai dintâi, măcar că s-au tras
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
și alte ziceri specifice unui eveniment cum este claca. Mesele erau pline cu porumb fiert, gogoși calde, mere și covrigi, care au făcut deliciul invitaților. În sală era amenajat un adevărat mini-muzeu țărănesc, deoarece obiecte specifice portului de la țară, cultului muntenesc în speță, ne îndemnau să le studiem și să ne minunăm de ingeniozitatea celor ce le-au creat, dar și a celor ce știau să le mânuiască. Icoane vechi ale țăranului român, înaintea căruia au curs lacrimi în rugăciuni, mie
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta-o lumea, ar deveni moldovenească... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de Autor
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
primarul localității, directorul școlii și profesorul de limba și literatura română i-au întâmpinat cu multă căldură, în spiritul tradiționalei ospitalități a localnicilor, școlarii oferindu-le flori, iar ansamblul „Liviu Vasilică” încântând auditoriul cu minunatele balade și alte cântece folclorice muntenești. Cu toate că nu au putut participa câțiva alți scriitori de primă importanță, invitați, însă antrenați în alte manifestări literare, ediția 2012 a fost o deplină reușită și a evidențiat prețuirea de care se bucură aici marele prozator, precum și respectul față de cultura
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu ... Citește mai mult Baba Novac s-a născut în Serbia, în satul Porec (actual Donji Milanovac), pe malul Dunării, aproape de Cetatea Severinului, din mamă româncă (din familia Basarabilor) și tată sârb, pretendent, într-o periodă
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu ... IX. CHIȘINĂU: 150 ANI AI ECOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ DE PROF.UNIV.ASOC. POMPILIU COMȘA, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 2146 din 15 noiembrie 2016. Mijloc de septembrie. Mașina rulează cu viteză constantă spre capitala
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească.( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
apoi a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească.( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta de la Șelimbăr, din „Culegere de texte pentru Istoria României” vol.1, de acad. Ștefan Pascu și colaborator, pag. 96-98, Ed. Didactică și Pedagogică, București - 1977).Baba Novac a fost alături de „IUBITUL SĂU DOMNITOR
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
pe Baba Novac la lupte, la Mirăslău, apoi în apropiere de Ploiești, apoi la Bucov, apoi la Curtea de Argeș. Marele merit al lui Baba Novac este acela că l-a ajutat pe Mihai Viteazul să facă PRIMA UNIRE POLITICĂ A ȚĂRII MUNTENEȘTI CU ARDEALUL ȘI MOLDOVA, ASTFEL, REFĂCÂND STATUL DAC DIN TIMPUL LUI BUREBISTA, DECENEU, DECEBAL. Ideea acestei prime Uniri a reînflorit în anul 1859 și s-a finalizat în anul 1918. “ Cu începere din 3 februarie, porțile orașului (Cluj-n.n.
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
1-ar fi incitat pe Kogălniceanu să scrie, în 1837, Esquisse sur I 'histoire, Ies moeurs et la langue des Cigains (Schiță asupra istoriei, moravurilor și limbii țiganilor). Această mobilizare se concretizează prin publicarea unor Fragmente din cronici moldovenești și muntenești, și printr-o notiță biografică dedicată cronicarilor moldoveni. Între 1872-1874, Cronicile românești sînt editate în trei volume. Studiile lui Kogălniceanu, în Franța și Germania, utilizarea izvoarelor, Cronicile, realizate de cronicarii aflați în contact cu Polonia și Italia, lectura unor lucrări
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o invitație la nuanțări care scapă azi frisonului general, consecutiv prăbușirii comunismului. Scriitura cvasipoematică a cărții, dar și cu inserții de un realism savuros și perspicace în natura ființei românești, pune în lumină, din perspectiva acestei prințese franceze de viță muntenească, siluetele realmente frumoase ale țărăncilor și țăranilor de la noi, atît de simpatetic gelozite de cea care își consuma existența în saloanele de prim rang ale Europei și se bucura de compania spiritelor prime ale începutului de secol. E un model
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
I. L. Caragiale ori ca la Pavel Dan, de pildă. Există fără îndoială o componentă „ardelenească” a acestui prozator „oltean”- prin origine și tematică - ori, mai bine zis, după cum observa Valentin F. Mihăescu, scrierile lui se situează „la confluența între polemismul muntenesc și moralismul grav ardelenesc”. SCRIERI: Duhul pământului, București, 1971; Mihai Ralea, vocația eseului, București, 1973; Fratele nostru Emanuel, București, 1976; Lupii la stână, București, 1978; Prindeți vulpile, București, 1978; Școala pedepselor, Iași, 1979; Sita lui Mamona, București, 1980; Dincolo de iubire
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
pitorești. Cu mari digresiuni sunt narate luptele dintre turci și ruși din perioada 1806-1812. D.E. intercalează în cronica sa, după surse precare, istoria lungă și fantezistă a lui Napoleon Bonaparte. Despre revoluția franceză, cronicarul dă explicații naive, în spirit neaoș muntenesc. Cronica se încheie cu rezumatul campaniei lui Napoleon în Rusia. În plină epocă fanariotă, scrierea anunță balcanismul literar, oferind pagini de proză de un crunt pitoresc, imagini plastice pline de culoare, pe alocuri macabre. Expresivitatea involuntară ține de familiaritatea cu
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]