803 matches
-
de asigurări de sănătate, prin contracte de achiziții publice inutile sau prin carduri electronice de sănătate și vă plimbați cu limuzina până la piață, în timp ce oamenii așteaptă pentru un RMN și șase luni. Până atunci, dacă prind vreun cancer, pot și muri. Vin alții pe listă, nu e problemă. Pentru sistem, oamenii nu reprezintă oameni, adică suflete, ci niște animale pe care se experimentează, reprezintă doar cifre și analize. Lor, celor care conduc acest sistem putred, nu le pasă de voi, cei
DESPRE VIAȚĂ ȘI LUMEA DE DINCOLO de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350274_a_351603]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Strofe > Amintire > POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII Autor: Zaharia Bonte Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului ZIDUL PLÂNGERII Zidul Plângerii visez: La Mur de Lamentation, Excursia în Israel cu vreun experiment la chibuț, Da-i mult până departe și rău, poate, de avion... Dar vreau la Ierusalim și-n Sihar să beau apă din puț Voi urca Dolorosa grăbit, voi păși sub măslini
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
lacrimă să-mi cadă și la Ierusalim Pentru pacea Cetății Preaiubite, cum Tu Doamne îi zici. Iar de cumva, cine știe? Să se învârtă acul la ceas înapoi, De s-ar anula ce-am visat: să n-ajung la Le Mur de Lamentation, M-aștept să am parte de-același pahar, să vină zidul la noi ; Se ‘nalță între valoni și flamanzi : „La Mur* de Flamentation”! - călător visător & pelerin cu suspin - NOTA : * Adesea, în ultima vreme, situația conflictuală dintre flamanzii și
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
învârtă acul la ceas înapoi, De s-ar anula ce-am visat: să n-ajung la Le Mur de Lamentation, M-aștept să am parte de-același pahar, să vină zidul la noi ; Se ‘nalță între valoni și flamanzi : „La Mur* de Flamentation”! - călător visător & pelerin cu suspin - NOTA : * Adesea, în ultima vreme, situația conflictuală dintre flamanzii și valonii Belgiei a fost asemuită celei din Israel dintre evrei și arabi. Când am vizitat orașul Mechelen din Flandra, în franceză Màline, am
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
am văzut zidurile vechii cetăți. Sunt neatinse! Poarta spre lumea exterioara este bine strâmtă, așa că am înțeles să aibă o bază reală gluma ce dă excelent în franceză și pe care am auzit-o aici cu «zidul plangerii flamande - la mur de flamentation». POST SCRIPTUM: E Belgia sfârtecată de lupii flămânzi, împărțită-n fâșii, Plecăm mesageri ai păcii - români la Ierusalim - Dar pacea așteaptă afară, peste tot înăuntru-s urgii... Ce găsim unde mergem, idem la-ntoarcere : nu știm! Doamne, noi
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
am să scot o carte cu proverbe; va fi o avere pentru posteritate și, sigur, în timp vor fi mai puțini milionari decât voi învățând că toți, ca oameni, să fie egali cum s-au născut. Abia atunci eu pot muri, sărac, satisfăcut. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: LĂCOMIA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul IV, 11 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LĂCOMIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349204_a_350533]
-
agresoare. Cu noi ne-am bătut și ne-am învins mereu singuri, Iar vârsta ne-o hrănim stupid cu-aceleași linguri. Alți sfinți ne procurarăm cu sărbători cu tot, Sunt mult mai iertători și strălucitori în scrot. Brâncoveanu cu fiii muri pentru țară, Dar sfinții de import nicicum nu au să moară. Scăpați de principii, și dezlegări la avort, Ne înghesuim confuz cu toții la export; Avem pașaport și raport acoperitor 25 litri alcool pe cap de locuitor. „La trecutu-ți mare
„LA TRECUTU-ȚI MARE...” de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349763_a_351092]
-
Eminescu- a scris ea îngrijit pe pachet, conștientă de valoarea acestor scrisori, o parte din scrisorile mele sunt aici, o parte a rămas la el. De voi trăi, voi scrie ceva relativ la fazele acestui amor trist și nenorocit, de voi muri, lumea să ierte: Toate relele ce sunt într-un mod fatal legate de o mână de pământ, cum a zis însuși Eminescu” După cele două săptămâni de stat în București, s-a simțit rău și a plecat la Văratic. Părăsirea
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
înainte privirea care nu a învățat încă să se încline în tremurul delicat al primului pas nu știu dacă ai avut vreodată nevoie de restul secundelor rătăcite-n ovalul necunoscut al unei ore obligată să se nască știind că va murii cândva poate fiecare înțeles are o voce care nu a dezlipit niciodată cuvintele din marginea buzelor de teamă să nu le spargă sau nu a știut să le respire într-un ocean de culoare aruncată-n neliniștea unui fragment de
O MIE DE FLUTURI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348079_a_349408]
-
speriat. Apoi înțelese că se vorbea chiar despre el. Foarte atent, a ascultat fără să clintească un deget. Până a auzit că un om este învinovățit că l-a lovit cu mașina. Se spunea că este în comă, că poate muri... „Nu se poate!” , încercă el să riposteze cu voce tare. „Sun viu, oameni buni, lăsați omul în pace!”, dar nu-l auzi nimeni. „Targă? De ce targă? Sunt întreg, nu m-a lovit mașina, oameni buni!” încercă din nou să le
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
Care se înfruntă Să recucerească cetatea Pierdută în amor Cu gândul nu te joci Te cheamă Să renaști Așa cum erai odată Când viața avea forță Și darurile toate Ce dau tinereții Sens, sevă și lumina dimineții PIATRĂ SĂ FIU De muri-voi, nu vreau să fiu uitat Într-un colț de memorie, Nici în pământ îngropat Nici prefăcut în cenușă Ori păstrat într-o amforă de lut, Pe-un raft prăfuit și slut Piatră de râu să mă prefac Valurilor să
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
a informa și, în acest fel, a convinge și a determina și pe alții să parcurgă acest drum inițiatic spre folosul și spre desăvârșirea lor sufletească și spirituală!... Cu alte cuvinte, așadar, Sfintele Locuri au atras de-a lungul vre �murilor numeroși creștini, care și-au împli �nit, une �ori prin sacrificii, dar întotdeauna cu negrăită emoție și bucurie, gândul de a peregrina pe urmele Celui ce ne-a descoperit, “la plinirea vremii“, iubirea lui Dumnezeu și ne-a dăruit prin
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
până la coacere. Specia asta de alune este întotdeauna productivă. La această vreme sâmburele este crescut complect doar nu e copt încă (tocmai cum îi place soției mele). Pe costișa spre castel am adunat ceva sunătoare și coada calului pentru ceai. Murul de aici are floarea violet-rozie, dar nu știu dacă o fi comestibil!? Florile teiului sunt pe trecute... și uite așa ajungem pe culme, la Castelul bizantin Platamonas (Platamonas se traduce prin: plajă lungă). Este o fortificație datând din secolul X
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
pentru iadul are chiar birouri, șefi și mahări mari, iar Torquemada nu e fada, naiva, gingașa Armada ce s-a-necat la sud de coasta enegleză, ca o țață proastă. Pe Abulafia mă jur că nu mai scriu nimic de muri și și mure, de mauri și de Othelo, hotelieri, îmi plac doar dascălii de ieri și mai cu seamă profesoara ce-am sărutat-o prima oară. Boris Marian Referință Bibliografică: Memento / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 402 din 06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Toamnă Merele se coc... Aud viermii sfredelind Miezul parfumat Clopot Câți enoriași Asculta dangăt plângând Regretând faptă ? Precauție Simt primejdia: Când cultiv lujer de mur Mormăie ursul Învestitură Imperiul slovei- De-a pururi rege și sclav Pe tron, poetul... Recolta inedită Banc cu pești Pescar cu icre de somn Prinși în năvoade Creație Cu truda multă Periaj de imagini Haikul perfect ! Referință Bibliografica: Învestitură / George
INVESTITURĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346691_a_348020]
-
dată, „Cetatea Soarelui”, întrucât este îmbrăcată în ceramică portocalie. Pentru că îmi plac florile și fructele, am avut grijă ca în primăvară, să semăn cât mai multe și diverse semințe de flori, dar să și plantez câțiva butași de căpșuni, zmeură, mur, coacăz și agriș. Acum, grădinița mea este plină de flori, care mai de care mai frumoase: petunii cu petale catifelate, regina nopții cu parfum delicat, trandafiri nobili și crăițe cochete, îmbrăcate în rochițe la fel de elegante ca și cele ale dansatoarelor
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
identic cu biri ”astrul diurn” în kurukh, dravidiana, în NV Indiei. 3)Kir ori kiri în țig. și punjabi exact cu persanul kir, kur „luminătorul zilei”. 4)Ma în pangwa (Tanz.) este și numele soarelui în sumo (chibcha, America de Sud). 5) Muri în curdă , la fel e „soare” într-o limbă băștinașă din Australia. 6)Gaalan ”meat ant” în kamilaroi, Australia, față de galan, soarele în guuguymithir (Australia). 7)Gara/garra în hausa, Nigeria, turkmen garinja seamănă cu garri ”s.” în ngadjon, Australia
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
furnică” în kati, Pakistan. Vezi si skr. Pipilika ”ant”. A se compara și paarma ”tăun, streche, gadfly ” în finl. puromo în mordvină, porme în mari/ceremis, cor. pere ”insectă” (Sevortian, Etim. Slovar’,p.187). Rus. muravei poate fi legat de muri „s.” în Australia ca și curdul muri, marebha ” s.” în ngurmi, Tanzania, arev ”s.” în armeană, skr. ravi ”s.”. Rom. furnică are pe n în loc de m , ca în aragoneză, provensală. Influența lui a urni, a porni? Furnicile se orientează după
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
speriat. Apoi înțelese că se vorbea chiar despre el. Foarte atent, a ascultat fără să clintească un deget. Până a auzit că un om este învinovățit că l-a lovit cu mașina. Se spunea că este în comă, că poate muri... „Nu se poate!” , încercă el să riposteze cu voce tare. „Sunt viu, oameni buni, lăsați omul în pace!”, dar nu-l auzi nimeni. „Targă? De ce targă? Sunt întreg, nu m-a lovit mașina, oameni buni! Nu am nevoie de tomograf
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
o corvoadă, pentru că era o persoană sportivă, rezistentă la efort fizic. Elisa rămase însărcinată imediat și după nouă luni de căsătorie dădu naștere unui băiețel frumos foc, Mircea, dar care se îmbolnăvi rapid încă din primele zile de viață și muri. După un an, născu din nou, prematur, o fetiță, plăpândă și sensibilă, care semăna foarte bine cu Nicolae. Elisa era foarte pricepută la treburile casnice. Avea o inteligență practică ieșită din comun. Învăța repede orice presupunea îndemânare. Dacă vedea un
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
e numai un vis frumos, o iluzie dulce.” În nr. 17/14-26 mai 1868 citim o scrisoare din Brașov: „Celebrul nostru artist teatral din București, dl M. Pascali, a sosit în mijlocul nostru spre a deschide templul Thaliei române și între murii acestui vechi oraș românesc” Din trupă făceau parte, pe lîngă Mihail Pascali (la început se scris numele cu i, apoi cu y), și soția lui, Matilda, precum și încă șase actori și patru actrițe, în total, se scrie, au venit douăsprezece
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
eu cînd voi muri...” Pentru prima oară Ghilgameș meditează asupra morții, asupra misterului acesta tulburător, ascuns omului spre a nu putea trăi veșnic, ca zeii, și hotărăște să pornească în căutarea strămoșului său, Uta-Napiștin, singura ființă pământeană care dobândise nemurirea. - "Muri-voi oare și eu? Oare nu mă așteaptă aceeași soartă ca și pe Enkidu? Spaima mi s-a cuibărit în inimă: înspăimântat de moarte, rătăcesc prin pustiu. Pentru a mă întâlni cu Uta-napiștim, fiul lui Ubar-Tutu, am pornit la drum
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
ei?Și nu mai e vorba doar de regatul pe care-l păzim cu sfințenie,mintea,ci de însuși centrul omului,inima.Și știți ce se va întâmpla odată ce s-au instalat acolo...haos.Tu , Speranța,esti prima care va murii. -Nici nu vreau să te ascult,spuse Speranța începând să plangă.E clar că ești influențat de Răutate. -Sensibilo!Uită-te în jur.Ți se pare că mai există dragoste când oamenii se urăsc între ei pe lucruri de nimic
GÂNDURILE VIOLETEI-INSOMNII de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369555_a_370884]
-
suflet le pătrunde, Treierând necontenit Sânul mării infinit. Numai poetul, Ca păsări ce zboară Deasupra valurilor, Trece peste nemărginirea timpurilui: În ramurile gândului, În sfintele lunci, Unde păsări ca el Se-ntrec în cântări. Poetul Din tărâmul sterp, de vor murii acolo sperând, Chiar asept, arsuri sufletești de va fi aducând, Vibrația din oameni, ce după gratii s-a trezit, Puritatea uitată ades, cu tot ce au îndrăgit.. Din lipsa încrederii iubirea s-a încarcerat, Precum deșerturile-n inimi acolo s-
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
cu Eminescu- a scris ea îngrijit pepachet, conștientă de valoarea acestor scrisori, o parte din scrisorile mele sunt aici, o parte a rămas la el. De voi trăi, voi scrie ceva relativ la fazele acestui amor trist și nenorocit, de voi muri, lumea să ierte: Toate relele ce sunt într-un mod fatal legate de o mână de pământ, cum a zis însuși Eminescu” Dacă ar fi să-l credem pe cel ce văzuse acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]