149 matches
-
Matthew James Bellamy (n. 9 iunie 1978 în Cambridge, Anglia) este un muzician și un compozitor englez, cunoscut ca fiind principalul vocalist, chitaristul, pianistul și principalul compozitor al trupei britanice de rock alternativ Muse. Bellamy s-a născut pe 9 iunie 1978 în Cambridge, Anglia, el fiind fiul lui George Bellamy, fost chitarist al trupei britanice din anii '60 "The Tornados", și Marilyn Bellamy, o imigrantă din Irlanda de Nord stabilită în Anglia. La vârsta de
Matthew Bellamy () [Corola-website/Science/320693_a_322022]
-
a început să cânte la pian la îndemnul tatălui său. La mijlocul anilor '80 familia sa s-a mutat în Teignmouth, Devon. După divorțul părinților săi, survenit când el avea 14 ani, acesta a început să învețe să cânte la chitară. Muse s-a format în 1994, prima oară sub numele de Rocket Baby Dolls. Cu acest nume, trio-ul va concura la un concurs ”battle of the bands” local, pe care-l vor câștiga, distrugându-și instrumentele în timpul concertului. „Se presupunea
Matthew Bellamy () [Corola-website/Science/320693_a_322022]
-
să i se alăture trupei sale, "Gothic Plague", care rămăsese fără un chitarist. După ce restul membrilor din "Gothic Plague" au părăsit trupa, cei doi l-au cooptat pe Christopher Wolstenholme și, astfel, s-au pus bazele trupei. Stilul celor de la Muse este un amestec de rock alternativ, rock progresiv, heavy metal, muzică clasică și muzică electronică. Au lansat până acum 5 albume de studio: Showbiz (1999), Origin of Symmetry (2001), Absolution (2003), Black Holes and Revelations (2006) și The Resistance(2009
Matthew Bellamy () [Corola-website/Science/320693_a_322022]
-
alta, ca expert În vopsele... Cred că În viitor va căuta să-i facă pe ceilalți să creadă că el ar fi scris operele lui William. Cât de evident devine totul, privind din Întunericul unei celule secrete! Where Art Thou, Muse, That Thou Forget’st So Long? Mă simt obosit, bolnav. William așteaptă de la mine material nou pentru șarlataniile lui de clovn de-acolo, de la Globus. Soapes scrie ceva. Privesc peste umerii lui. Tocmai așterne un mesaj incomprehensibil: Rivverrun, past Eve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pâlnie la ureche, un gest familiar de-acum. —OK! strigară toți călătorii. —Foarte bine. Cât entuziasm. Azi mergem la Ruili, pronunțați „Rei-li“. Puteți? —Rei-li! — O, vorbiți chineza destul de bine. OK. Ruili este orașul chinez de la graniță, la fel ca orașul Muse din Myanmar. Pronunțați „Mu-sei“. Gestul cu mâna. —Mu-sei! —Binișor. În patruzeci și cinci de minute o să vizităm un sat Jingpo. Ca să vedem cum trăiesc, cum pregătesc mâncarea sau cultivă legume. E OK? Ce ziceți? Toată lumea răspunse cu aplauze. —Toți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
diferite și obținerea permisului de trecut granița? — De aceea cred că foarte neobișnuit să vreți să treceți pe aici. —Și atunci de ce Încercăm? — Cred că domnișoara Bibi vrut să treceți granița pe aici În China, apoi cu autocarul până În orașul Muse, În Myanmar. Așa, urmați Drumul istoric al Birmaniei. —Drumul istoric! Dar dacă nu putem intra, nu o să mai fie nici un drum istoric, doar drumul nostru nenorocit Înapoi În America! Da, fu de acord Lulu. La fel cred. Atunci de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Însă vreun zâmbet Înapoi. După o jumătate de kilometru, autocarul se opri În fața unei porți mari, albe. —Curând Îmi voi lua la revedere, spuse Lulu. În câteva minute, ghidul birmanez o să vă ia În primire ca să vă treacă granița până În Muse. Credeam că am trecut deja, zise Moff. Ați ieșit doar din China, explică Lulu. Dar să ieși dintr-un loc nu Înseamnă și să intri În alt loc. Sunteți În Birmania, dar nu ați trecut granița oficială. Așa că acum sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu rând și va trebui să-mi dați și pașapoartele. Din autocar se auziră mormăieli dezaprobatoare. Walter ridică mâna. — Când ajungem În acest oraș, eu mă voi ocupa de aceste detalii plictisitoare, iar voi veți fi liberi să explorați orașul Muse timp de o oră și ceva. Acolo veți găsi o piață destul de animată, mulți negustori care vând stofe și lucruri de felul acesta... — O să ne putem da jos din autocar? Întrebă Wendy. — Da, puteți s-o faceți. Vă puteți da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bancă. Cu siguranță, ați obține un curs mai bun la negru. Dar nu vă sfătuiesc, pentru că, dacă vă prinde poliția, consecințele sunt dintre cele mai regretabile, vă asigur. — Mă Întreb ce Înseamnă „mai bun“, Îi șopti Wyatt lui Wendy. În Muse, cei doisprezece prieteni ai mei, cu buzunarele doldora de bancnote birmaneze, periculos de vizibile, se dădură jos din autocar sub soarele cald de decembrie. O luară pe jos spre centrul orașului și se treziră curând Înghițiți de animația cotidiană a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
viața ei fusese o ghinionistă, iar acum, culmea ghinionului, fiul ei fusese ucis În Birmania din cauza unei neînțelegeri idioate legate de pașaport. Într-un final, polițistul mai În vârstă găsi ștampila de intrare În Myanmar aplicată În dimineața aceea, În Muse. I-o arătă partenerului său. Dintr-odată părură că țin puștile ceva mai puțin strâns. Vârful puștii fu Îndreptat spre pământ, iar lui Harry Îi veni să plângă de ușurare. Îl auzi pe cel mai bătrân punând o Întrebare. Dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cei din Gașca Drumul Birmaniei, Prietenii Sarinei, Clubul Filozofic și cei de la Rock Bottom Remainders. Structura mea interioară a fost pentru totdeauna schimbată de acest anonim necesar: bivolul de apă dinainte de Templul Clopotul de Piatră, porcul de lângă Ruili, peștii din Muse, ghizii din provincia Yunnan și din Birmania și toți cei dispăruți. Lui Bill Wu Îi datorez multe cine chinezești pentru că mi-a deschis simțurile și mintea În fața naturii și a nuanțelor, a artei și a artei târguielii. tc "" Pentru LOU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pildă, scriitura interesantă a lui Karen Blixen devine pretext pentru a opera următoarea distincție: "To call to the divine art aligns Blixen once again with her beloved counterpart, Scheherazade. As the tradition of the storyteller, which goes back to the muse invoked by Homer, has it -the one who tells stories is hardly preoccupied with the question of the author (unlike the philosophers of our time). At the center of the ancient art of telling stories lies the figure of the
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
-lea, 1876. 286 A se vedea supra capitolul dedicat pronumelui "on" (n. tr.). 287 D. Maingueneau, Linguistique et texte littéraire, Armand Colin, 2005, p. 12. 288 G. Génette, Les frontières du récit in Figures II. 289 Honoré de Balzac, La muse du département, 1843. 290 Les moments forts de l'action détiennent le plus grand nombre de pages. Le jour de l'anniversaire et le lendemain de l'arrivée de Charles occupent des dizaines de pages, car ces moments marquent à
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Lectures on the English Poets, and the English Comic Writers, edited by William Carew Hazlitt, George Bell and Sons, 1894, pp. 26-57. 291 42. Heffernan, Carol Falvo, The Book of the Duchess: Chaucer and the Medieval Physicians, în The Melancholy Muse: Chaucer, Shakespeare and Early Medicine, Duquesne University Press, 1995, pp. 38-65. 43. Hesse, Hermann, Giovanni Boccaccio, in My Belief: Essays on Life and Art, edited by Theodore Ziolkowski, translated by Denver Lindley, Farrar, Straus and Giroux, 1974, pp. 294 304
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
folosi de poezie pentru propagarea ideilor sale religioase și politice." <footnote http://www.luminarium.org, accesat la data de 03.iul. 2009 " În the first book James included some translations he hâd made from du Bartas, whose Uranie takes the muse Urania and transforms her into a Christian figure representing the Holy Spirit, ăn idea which appealed to James at the time, because he thought he could employ poetry for the dissemination of his religious and political beliefs. " footnote> (trad. n.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
<Note> Capitolul l Literatura si studiul literaturii 1. Teorie susținută de Stephen Potter în The Muse in Chains, Londra, 1937. 2. Cf. bibliografia, capitolului 19, secția a IVa. 3. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, pp. 120, 251. 4. Wilhelm Dilthey, Einleitung in die Geisteswissenschaften, Berlin, 1883. 5. Wilhelm Windelband, Geschichte und Naturwissenschaft
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
pune crearea ilustrațiilor sale pe seama unui agent superior și-l citează pe Milton că predecesor: "And tho I call them Mine I know that they are not Mine being of the same opinion with Milton when he says That the Muse visits his Slumbers & awakes & governs his Song when Morn purples The East" (E: 701). Zânele intra, la rându-le, în această subcategorie de factori inductori 92. K.M. Briggs, o specialista în temă, notează că, spre deosebire de muze însă, zânele nu trăiesc
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of American architects”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity (pp. 289-311), Penguin, Harmondsworlh. MacKinnon, D.W. (1992), „The highly effective individual”, în R.S. Albert (ed.), Genius and eminence (ediția a II-a, pp. 179-193), Pergamon, Oxford. Martindale, C. (1992), The clockwork muse, Basic, New York. Mednick, S.A. (1962), „The associative basis of the creative process”, Psychological Review, 6, pp. 202-232. Minton, H.L. (1988), „Charting life history: Lewis M. Termans study of the gifted”, în J.G. Morawski (ed.), The rise of experiment action in
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Aesthetic evolution”, Poetics, 15, pp. 439-473. Martindale, C. (1986b), „The evolution of Italian painting: A quantitative investigation of trends in style and content from the late Gothic to the Rococo period”, Leonardo, 19, pp. 217-222. Martindale, C. (1990), The clockwork muse: The predictability of artistic styles, Basic, New York. Martindale, C. (1995), „Fame more fickle than fortune: On the distribution of literary eminence”, Poetics, 23, pp. 219-234. Martindale, C., Uemura, A. (1983), „Stylistic evolution in European music”, Leonardo, 16, pp. 225-228. Matossian
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
concretului că și în poezie, C. scrie și eseurile prezentate la Național Public Radio, în emisiunea „All things considered”, și publicate în câteva volume: A Craving for Swan (1986), Raised by Puppets. Only to Be Killed by Research (1989), The Muse Is Always Half-Dressed în New Orleans and Other Essays (1995), Zombification (1995), The Dog with the Chip în His Neck (1996), The Devil Never Sleeps & Other Essays (2000). Textele constituie un fragmentarium documentar cu subiecte diverse (isteria sexuală, nostalgia punk
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
Petru Culianu, București, 1995; Comrade Past & Mister Present, Minneapolis, 1991; The Hole în the Flag. A Romanian Exile’s Story of Return and Revolution, New York, 1991; Belligerence, Minneapolis, 1993; Road Scholar. Coast to Coast în the Century, New York, 1993; The Muse Is Always Half-Dressed în New Orleans and Other Essays, New York, 1995; Zombification, New York, 1995; The Blood Countess, New York, 1995; ed. (Contesă sângeroasă), tr. Cornelia Bucur, București, 1997; The Dog with the Chip în his Neck, New York, 1996; Alien Candor. Selected
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
Kuhn, Die Struktur wissenschaftlicher Revolutionen, Frankfurt/M, 1967; Hans Robert Jauss (ed.), Nachahmung und Illusion, München 1969 și J. Anderegg, Literaturwissenschaftliche Stiltheorie, Göttingen 1977, pentru contextul acestei schimbări. 161 H. James, The Art of the Novel, Prefața la "The Tragic Muse" (r. "Muza tragică"), 84. 162 Boris A. Uspenski, A Poetics of Composition. The Structure of the Artistic Text and Typology of a Compositional Form, Berkeley și Los Angeles, 1973, trad. de Valentina Zavarin și Susan Wittig, "Prefața traducătorilor", XVI. 163
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Bluszez”, „Dzien Polski”, „Glos narodu”, „Kobieta Wspólczesna”, „Kurier Warszawski”, „Pamie˛tnik Literacki”, „Przegla˛d wspólczesny”, „Slowo Polskie”, „Șwiat”, „Tygodnik Ilustrowany”, „Tygodnik Powszechny”, „Z.ycie Literackie” etc) și din străinătate („Leș Amis de la Pologne”, „Horyzonty”, „Gazeta Niedzielna”, „Le Monde Nouveau”, „La Muse française”, „Nouvelles littéraires”, „La Pologne”, „La Revue européenne”, „Wiadomoșci”, „Revue historique du Sud-Est européen” ș.a.). Debutează editorial la Varșovia, în 1922, cu placheta Poezje, urmată, în 1927, de volumul Dziewieć dziesia˛tych przeciw jednej dziesia˛tki, cultivând o poezie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287705_a_289034]
-
Alcan, Paris, 1921 FRAISSE, Geneviève, La controverse des sexes, Quadrige, P.U.F., Paris, 2001 FRAISSE, Geneviève, Leș deux gouvernements: la familles et la Cité, Gallimard, Paris, 2000 FRAISSE, Geneviève, Leș femmes et leur histoire, Gallimard, Paris, 1998 FRAISSE, Geneviève, Muse de la Raison, Démocratie et exclusion des femmes en France, Gallimard, Paris, 1995 FRANK, Joseph, La forme spațiale dans la littérature moderne, în Poétique, revue de théorie et d'analyse littéraires, nr°10, 1972, p.244-266 FRIEDAN, Betty, La Femme mystifiée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de fleurs?" Trecătoarea, pe care poetul o califica, cu elocventa, "fugitive beauté", se prezintă că o alegorie a frumuseții moderne, teoretizata tot de Baudelaire în Peintre de la vie moderne. Trecătoarea fără nume, sugerează Cl.Leroy, nu este altcineva decât "la muse Modernité" [ibidem, p.37]. Femeia reprezintă pentru Baudelaire atracția infinitului. Vom rezumă, ca sonetul se pretează mitului, deoarece propune o fabula exemplara și o povestire a originilor (cel al dragostei urbane care se naște din întâmplare și rămâne fără urmare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]