319 matches
-
de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii[6]în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica numai în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzisecă ar fi fost violate de către soldații ruși fete de prin alte comune
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
de asta, nu-i așa? Motto-ul utilizat la textul ce deschide volumul - ,,Nu scriu pentru glorie,/ Nici pentru a vorbi,/ Ci din râvnă pentru Adevăr”, de Sf. Ion Damaschin - se potrivește foarte bine întregii creații semnate Ion Muscalu - un muscal, singurul muscal iubit de Grigore Vieru, cum a declarat public minunatul poet tribun al românilor basarabeni, o lacrimă a lui Eminescu, plecat spre marele său idol în zi predestinată, noaptea dinspre 15 spre 16 ianuarie 2009, în drum spre casă
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
nu-i așa? Motto-ul utilizat la textul ce deschide volumul - ,,Nu scriu pentru glorie,/ Nici pentru a vorbi,/ Ci din râvnă pentru Adevăr”, de Sf. Ion Damaschin - se potrivește foarte bine întregii creații semnate Ion Muscalu - un muscal, singurul muscal iubit de Grigore Vieru, cum a declarat public minunatul poet tribun al românilor basarabeni, o lacrimă a lui Eminescu, plecat spre marele său idol în zi predestinată, noaptea dinspre 15 spre 16 ianuarie 2009, în drum spre casă de la o
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
să fi stat el în prizonerat zece ani, cum am stat eu în Danbaș, la ruș’, care ne munceau în mină, cel puțin dooșpe ore pă zî, de ne dehulau, leșânaț’ de foame șî țapeni de frig... mama lor de muscali! - întărea și Mitică Teodorescu, zis Cățea, privind trist, în gol, la amintirea celor petrecute din 1941, când căzuse prizonier, și până în 1951, când a fost eliberat. Se uita apoi cu milă la Mărian Frântu, știindu-l comunist din ilegalitate, și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
și stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
bine, gândesc eu, vorbește să-l audă milițienii). Se duce prin toate țările, se pupă cu toți negroteii ăia șefi de stat prin Africa și le bagă pe gât produsele românești, face rost de valută, să nu mai depindă de muscali. - Da, murmur eu. - Când am ieșit din pușcărie, i-am trimis un memoriu în 64 de puncte, în care i-am explicat, pe limba lui de prost, să înțelegă și el, principiile de guvernare ale unui stat național. Le-a
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în inimile vrăjmașilor și se revarsă peste sângele Neamului creștin și sfânt. De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin și pân-la Mare/ Vin Muscalii de-a călare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin;/ Din Boian la Vatra-Dornii/ Au umplut omida cornii/ Și străinul te tot paște/ De nu te mai poți cunoaște;/ Sus la munte, jos pe vale,/ Și-au făcut
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
mai întins în spațiu, mai rezistent în timp și, ca fundament al civilizației europene, mult mai necesar pentru omenire), atunci nu trebuie să ne mire puterea extensivă, înrobitoare și strict aculturală, ba chiar destructivă, care ulterior (prin mongoli, turci, tătari, muscali), în forme specifice dar cu același oribil conținut, a necinstit vreme de veacuri o bună parte din istoria omenirii. 2. Tentația puterii Cum tentația puterii este o fidelă însoțitoare a istoriei omului și-și face simțită prezența chiar și în
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
adevărată butadă. Dând la o parte capacul butoiului se constată că acesta nu conținea temutul praf de pușcă capabil să arunce Bucureștiul în aer cu construcciunile lui cu totul, ci supoare: ”niște amărâte de scrumbii sărate.” În realitate cei doi muscali nu erau decât simpli negustori veniți tocmai de la Dunăre la mai vechii lor angrosiști. „Dar dacă acesta era un marafet al reacțiunii, care vrea să adoarmă bănuielile guvernului provizoriu?! se întreabă ca un mucalit autorul. Astfel că unul câte unul
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
de poezii și sunt scrise în majoritatea lor în Spania. Cartea se bucură de succes în mediile exilaților români. Scrise în metrica folclorică, a bocetului, unele paginie sunt un rechizitoriu neiertător al regimului impus țării noastre de tancurile rusești: "Pusuți-au muscalii bir,/ pe lobodă și pe știr,/Pe podmoale și copaci/ și pe pașii care îi faci...// Pân' ce sama îți vei da,/ ți-ar fura și Dunărea..." ("Dai și dai din neam în neam"). Aron Cotruș nu a fost un
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
mănăstiri lipovenești, și gazdele cu ochi de sticlă care ne-au marcat existența ca niște rude. Desigur însă ca nimic nu e obligatoriu ! Nici viața noastră separată nu e obligatorie. Nici femeile, pe care altădată mi le aruncau la picioare muscalii ca pe niște mistreți pălmuiți, nu era obligatoriu să poarte vreo ștampilă, nici alergia noastră cronică față de îndobitocire nu-i obligatoriu să ne mai amintescă ceva. Și mai bine, în general, să nu ne mai amintim nimic, nici măcar că există
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
aduse cu ei de năvălitori (romanii în Antichitate, popoarele migratoare la începutul Evului Mediu, iar în plin Ev Mediu și în zorii modernității, ba turcii și nohaii dinspre sud, ba ungurii și austriecii dinspre apus, ba polonezii de la nord, ba muscalii de la răsărit), încât cronicarul nu putea să nu constate că nu omul este peste vremuri, ci vremurile sunt peste om (a se citi peste român, despre care Eminescu avea să rostească tristul adevăr: „Vai de biet român săracul,/ Înapoi tot
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
Marelui Ștefan Domnul. • Le-am dat pădure fanarioților care ne-au supt vlaga existenței. • Le-am dat pădure arendașilor, cămătarilor, care apoi ne-au luat totul și cenușa din vatră, ci că era din arderea lemnului... • Le-am dat pădure muscalilor, pardon, ăștia nu le-am dat-o, au luat-o ei, noi doar le-am transportat-o gratuit, ca pentru fratele cel mare... • Le-am dat pădure habsburgilor, hohenzolernilor, parcă Domeniile Coroanei nu erau de ajuns, pe care au tăiat
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
de elucubrații doar de ei știute, Eminescu a devenit necruțător, demascându-i direct așa cum o face în poezia Doina: ”De la Nistru pân-la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la mare Vin muscalii de-a călare, De la mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
Tare greu le-a fost Moldovei și Munteniei în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806 și 1812, când Napoleon I, împăratul Franței, s-a alăturat rușilor, simțind slăbiciunea Imperiului Otoman, ajutând astfel Rusia să se întindă până la Dunăre. Dar prietenia cu muscalii nu a durat prea mult, țarul Alexandru I refuzând să lupte împotriva Angliei. Bonaparte, în fruntea unei armate de 500.000 de ostași, a atacat Rusia care e nevoită să încheie pace cu turcii, la București, în 26 mai 1812
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
în care afirma: „Două sute de ani sunt de când Rusia înaintează mereu spre miazăzi. De sute de ani lumea muscălească și cea musulmană se află în luptă necurmată, și acum, când se apropie timpul ca să se curme lupta dintre musulmani și muscali și să se înceapă o altă luptă, dintre muscali și lumea modernă, noi, poporul pe care lumea modernă l-a legănat în cele mai îndrăznețe iluzii, noi am vărsat sânge și am jertfit mult spre a face ca rușii să
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
înaintează mereu spre miazăzi. De sute de ani lumea muscălească și cea musulmană se află în luptă necurmată, și acum, când se apropie timpul ca să se curme lupta dintre musulmani și muscali și să se înceapă o altă luptă, dintre muscali și lumea modernă, noi, poporul pe care lumea modernă l-a legănat în cele mai îndrăznețe iluzii, noi am vărsat sânge și am jertfit mult spre a face ca rușii să înainteze la poarta Constantinopolului și ca lupta între ei
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
basarabenilor. Să recitim împreună fragmente din „Doina” lui Eminescu, în care lacrimile și durerea nației române sunt exprimate magistral: „De la Nistru pân-la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin. Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște, De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos la vale Și-au
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
de elucubrații doar de ei știute, Eminescu a devenit necruțător, demascându-i direct așa cum o face în poezia Doina: ”De la Nistru pân-la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la mare Vin muscalii de-a călare, De la mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
avea nimic cu medicina. Mama i-a preparat un praf cu cocaină care i-a luat durerea la prima atingere. Spectacole a audiat 3 nu unul. Poate durerea de dinți s-a mai repetat, curentul de seară din birja cu muscal era verdictul iar praful minune își făcea efectul sub îngrijirea mamei. În ziua plecării, zor nevoie, mătușa dorea o cutiuță cu praful minune. Cum să dai însă cocaină, un puternic stupefiant, pe mâini nepricepute când însăși în farmacie se ține
PUTEREA CONVINGERII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350680_a_352009]
-
fi stat el în prizonerat aproape unșpe ani, cum am stat eu în Danbaș, la ruș’, care ne munceau în mină, cel puțin dooșpe ore pă zî, de ne dehulau, leșânaț’ de foame șî țapeni de frig... mama lor de muscali! - întărea și Mitică Teodorescu, zis Cățea, privind trist, în gol, la amintirea celor petrecute din 1941, când căzuse prizonier, și până în 1951, când a fost eliberat. Se uita apoi cu milă la Mărian Frântu, știindu-l comunist din ilegalitate, și
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
mă privea, iar când i-am spus că mai are încă două fete, să-l fi văzut, Miroane, ce față a făcut. Parcă i-am turnat o oală cu opăreală pe el. A rupt-o spre casă de parcă îl urmăreau muscalii prin tranșee ca pe voi la Cotul Donului. Începură să râdă amândoi în timp ce se pregăteau de culcare. Nicolae a mai fost și altă dată oaspetele baciului, așa că era învățat cu viața de la stână. Nici acum nu avea de gând să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
vreodată... Învingându-l pe Napoleon, Alexandru avea votul hotărâtor în Congresul de la Viena. „Rușii, preciza Marx, s-au arătat așa cum sunt: jaful și ocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile... Țăranul care suferise cel mai mult de pe urma ocupației n-avea pentru muscal decât cuvinte de ură”. Parcurgând pasajele așternute pe hârtie (printre puținii care au putut să le citească în faza lor incipientă au fost și fiicele sale Laura, Eleonor și Jenny, care le retranscriau pentru editură - n.n.), îți dai ușor seama
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
vârful lăncii lor. Peste 30.000 de români fură smulși de la lucrările câmpului pentru a servi ca animale de muncă”. „Jaful și haosul” au ținut până la 1835, adică încă șase ani după terminarea războiului și Pacea de la Adrianopol, în care muscalii, ca „învingători”, au dispus cum au vrut de Principatele Române, care ajunseră marfă de târg între otomani și „curtea protectoare”: „Orloff, în numele țarului, propune sultanului să cumpere cele două provincii, oferindu-i 36.000.000 fr.”. Printre altele fie spus
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
pe când orășan nu, ba în general dimpotrivă, mai cu seamă în ochii țăranului. Țăranul a rămas Român și sub barbarii cei vechi și sub cotropitorii ceilalți; înschimb orășenii s’au cam arătat Ilirci cu Thrcii, Greci cu fanarioții, Ruși cu Muscalii, Nemți cu Austriecii, până să devină Români sută în sută, sub Români. Nu știu când a apărut în istorie țăranul așa cum îl definește știința de azi, adică omul care cultivă pământul din moși-strămoși și care se simte legat de pământ
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]