126 matches
-
Muslim Cleric Okays Suicide Bombings", Media Line, 2006-10-23. 72^ Câmp David Projections Palestinian Academic Society for the Study of Internațional Affairs. July 2000. 73^ Ramadan prayers at al-Aqsa mosque BBC News. 2008-09-05. 74^ Dolphin, Lambert. The Temple Mount Restored to Muslim Control 75^ Klein, Aaron. Jews Demand Right to Pray on the Temple Mount The Temple Institute. 76^ "Provocative' mosque visit sparks riots", BBC News, BBC MMVIII (2000-09-28). Retrieved on 1 July 2008. 77^ Dean, Lucy (2003). The Middle East and
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
utilizate în vremea Profetului sunt cele dintre „credincioși” sau musulmani, si necredincioși, sau nemusulmani ( politeiștii - musrikun și „oamenii Cărții” - ahl al-kitab). Exstă infideli care locuiau în Casa războiului, și cei care locuiau în Casa Islamului. A doua disjuncție există între muslim și harbi ( un inamic potențial). Termenul de harbi era identificat cu infidelul (kafir) care nu plătește tribut (djizye) statului otoman și trăiește în „Casă Războiului”. Acest atribut era aplicat locuitorilor, mărfurilor, negustorilor etc. Lumea era împărțită între aceste două zone
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Fan” a doborât un record al obscenităților spuse la TV, cuvântul "shit" („căcat”) putând fi auzit, necenzurat, de 162 de ori, adică în medie o dată la 8 secunde. Episoadele "200" și "201" au atras atenția unui grup musulman, intitulat "Revolution Muslim" („Revoluția Musulmană”) din cauza folosirii imaginii profetului musulman,Mohamed. Grupul a postat un mesaj de amenințare către Stone și Parker pe site-ul lor oficial. În episodul "Quintiplets 2000", referire la cazul Elian Gonzalez, România este parodiată ca fiind o țară
South Park () [Corola-website/Science/297656_a_298985]
-
Turkmenii din Turkmenistan, ca și rudele lor din Uzbekistan, Afghanistan, si Iran sunt musulmani. În total, Turkmenistanul ete împărțit în Muslim 89% și Ortodocși răsăriteni 9%. Majoritatea creștinilor ruși sunt Creștin Ortodocși. Ceilalți 2% rămân necunoscuți. Marea majoritate a Turkmenilor se identifică singuri că muslimi și recunosc Islamul că o parte importantă a culturii lor. Totuși, sunt singurii care susțin o
Religia în Turkmenistan () [Corola-website/Science/319553_a_320882]
-
și rudele lor din Uzbekistan, Afghanistan, si Iran sunt musulmani. În total, Turkmenistanul ete împărțit în Muslim 89% și Ortodocși răsăriteni 9%. Majoritatea creștinilor ruși sunt Creștin Ortodocși. Ceilalți 2% rămân necunoscuți. Marea majoritate a Turkmenilor se identifică singuri că muslimi și recunosc Islamul că o parte importantă a culturii lor. Totuși, sunt singurii care susțin o reînviere a statului prin religie acesta fiind un element al renașterii nasționale. Islamul este pentru turkmen în primul rând, prin intermediul activităților shaykhs Sufi decât
Religia în Turkmenistan () [Corola-website/Science/319553_a_320882]
-
își ridică vălul pentru ca el să-i poată vedea fața. Dacă îi acceptă oferta, viitorul soț trebuie să ofere 100 de cămile familiei fetei, preț pentru mireasă. Conform articolului "Wedding of the Rashaayda people of Sudan. Wedding Customs Around the Muslim World", în mod tradițional, pentru a se putea căsători, un tânăr Rashaayda primește o parte din averea familiei, în bani și animale, pe care o oferă familiei fetei în schimbul ei. Tatăl miresei va oferi la rândul său o mare parte
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
se menține în Asia Mică și înfrângerea de la Poitiers din 732 au stopat expansiunea islamică. Califatul Omeiad a înfruntat o serie de probleme, precum imensitatea teritorială, particularismele tribale, contestări ale clanului Banu Hashim. În 747 are loc rebeliunea lui Abu Muslim în Chorasa. În 750 , omeiazii sunt înlăturați și ia naștere Califatul Abbasid, condus de Abu Al-Abbas. Al-Mansur se remarcă ca fondatorul Imperiului Abbasid. Acesta a securizat Califatul Abbasid, fratele său, Abu al-Abbas , exterminând tot omeiazii, cu excepția prințului Abd al-Rahman. Fiul
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
și practici de sunniți. Zaydiții nu au un semn care să-i diferențieze de alte ramuri sau școli. Eseuri generale despre ramura șiită în islam, "General Essay on Shi`a Islam", accesat la data de 14 aprilie 2013 Filosofie musulmană, "Muslim Philosophy", accesat la data de 14 aprilie 2013
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
este confirmat de faptul că, printre contemporanii lui Hasan al-Basri, sunt și alți qadariți care nu au fost discipolii lui: în Yemen, Wahb b. Munabbih; în Siria, ascetul Khalid b. Mă`dan b. Abi Kurayb al-Kala`i; Makhul b. Abi Muslim; la Basra ascetul `Ață’ b. Yasar al-Hilali. În formula să moderată, doctrina qadarită a fost o regulă practică de pietate. Nu a existat niciodată o „prima dată” când s-a vorbit de „qadar”, ci sunt doar momemente în care anumite
Qadari () [Corola-website/Science/328716_a_330045]
-
sau hadith, au fost colectate de către savantul persan musulman persan Muhammad al-Bukhari, după ce au fost transmise pe cale orală pentru generații. Musulmanii suniți văd acesta lucrare că pe una dintre cele trei de încredere colecții de hadith-uri, împreună cu cele de la Sahih Muslim și Imamul Malik Muwatta. În unele cercuri, se considera că este cartea cea mai autentică, după Coran. Titlul actual al cărții se referă în mod comun la "Sahih-ul" lui al-Bukhari; în conformitate cu ceea ce susține Ibn al-Salah. Al-Bukhari a călătorit foarte mult
Tahajjud () [Corola-website/Science/329366_a_330695]
-
respingerea consemnării hadiselor, însă epigonii au început să înregistreze, în scris, numeroase relatări despre profet, constituind, astfel, baza pentru elaborarea de lucrări ample în secolul următor. Printre aceștia, sunt menționați, în mod deosebit `Urwa ben al Zubair și Muhammad Bin Muslim bin Sihab az-Zuhri, care vor deveni, astfel, una dintre autoritățile poate cele mai des citate. Primele culegeri au început clasarea hadiselor după companioni care le-au transmis. În această categorie se încadrează lucrările întocmite de At-Tayalisi și de Ahmad ben
Știința de hadis () [Corola-website/Science/330931_a_332260]
-
importante culegeri de Hadis (Musannafat), alcătuite după acest criteriu. Șase dintre acestea s-au detașat de celelalte și au ajuns să se bucure de cea mai mare autoritate până în zilele noastre. Acestea sunt cele două culegeri întocmite de Al-Bukhari și Muslim, care poartă titlul "Sahih", urmate de patru lucrări cu titlul "Sunan", alcătuite de Abu Dawud, At-Termizi, An Nasa`i și Ibn Maja. Aceste culegeri conțin date biografice și comentarii asupra Coranului, precum și numeroase detalii referitoare la viața și practica religioasă
Știința de hadis () [Corola-website/Science/330931_a_332260]
-
culegeri conțin date biografice și comentarii asupra Coranului, precum și numeroase detalii referitoare la viața și practica religioasă, dreptul canonic, organizarea socială, conduita în viața publică și în viața privată. În teorie, tradițiile incluse în culegerile întocmite de Al-Bukhari și de Muslim sunt considerate, în totalitate, ca autentice (sahih), în vreme ce acelea incluse în alte lucrări sunt considerate ca având valoare de grade foarte diferite. Începând din secolul al IV-lea Hj. / al X-lea Gr., culegerile întocmite de Al-Bukhari și Muslim se
Știința de hadis () [Corola-website/Science/330931_a_332260]
-
de Muslim sunt considerate, în totalitate, ca autentice (sahih), în vreme ce acelea incluse în alte lucrări sunt considerate ca având valoare de grade foarte diferite. Începând din secolul al IV-lea Hj. / al X-lea Gr., culegerile întocmite de Al-Bukhari și Muslim se bucură de o recunoaștere cvasiunanimă, iar în final, toate cele șase culegeri vor fi definitiv recunoscute. și vor fi citate prin expresia „As-Sihah as-sitta”(cele șase autentice).
Știința de hadis () [Corola-website/Science/330931_a_332260]
-
respingerea consemnării hadiselor, însă epigonii au început să înregistreze, în scris, numeroase relatări despre profet, constituind, astfel, baza pentru elaborarea de lucrări ample în secolul următor. Printre aceștia, sunt menționați, în mod deosebit `Urwa ben al Zubair și Muhammad Bin Muslim bin Sihab az-Zuhri, care vor deveni, astfel, una dintre autoritățile poate cele mai des citate. Primele culegeri au început clasarea hadiselor după companioni care le-au transmis. În această categorie se încadrează lucrările întocmite de At-Tayalisi și de Ahmad ben
Hadis () [Corola-website/Science/330963_a_332292]
-
mai importante culegeri de (Musannafat), alcătuite după acest criteriu. Șase dintre acestea s-au detașat de celelalte și au ajuns să se bucure de cea mai mare autoritate până în zilele noastre. Acestea sunt cele două culegeri întocmite de Al-Bukhari și Muslim, care poartă titlul "Sahih", urmate de patru lucrări cu titlul "Sunan", alcătuite de Abu Dawud, At-Termizi, An Nasa`i și Ibn Maja. Aceste culegeri conțin date biografice și comentarii asupra Coranului, precum și numeroase detalii referitoare la viața și practica religioasă
Hadis () [Corola-website/Science/330963_a_332292]
-
culegeri conțin date biografice și comentarii asupra Coranului, precum și numeroase detalii referitoare la viața și practica religioasă, dreptul canonic, organizarea socială, conduita în viața publică și în viața privată. În teorie, tradițiile incluse în culegerile întocmite de Al-Bukhari și de Muslim sunt considerate, în totalitate, ca autentice (sahih), în vreme ce acelea incluse în alte lucrări sunt considerate ca având valoare de grade foarte diferite. Începând din secolul al IV-lea Hj. / al X-lea Gr., culegerile întocmite de Al-Bukhari și Muslim se
Hadis () [Corola-website/Science/330963_a_332292]
-
de Muslim sunt considerate, în totalitate, ca autentice (sahih), în vreme ce acelea incluse în alte lucrări sunt considerate ca având valoare de grade foarte diferite. Începând din secolul al IV-lea Hj. / al X-lea Gr., culegerile întocmite de Al-Bukhari și Muslim se bucură de o recunoaștere cvasiunanimă, iar în final, toate cele șase culegeri vor fi definitiv recunoscute. și vor fi citate prin expresia „As-Sihah as-sitta”(cele șase autentice). Clasificarea hadiselor se poate face în funcție de criterii dintre cele mai diferite, de
Hadis () [Corola-website/Science/330963_a_332292]
-
Abū al-Husayn 'Asakir ad-Din ibn Muslim ibn Ward ibn al-Kawshădh Qushayrī un-Naysăbūrī (limba arabă: أبو الحسين عساكر الدين مسلم بن الحجاج بن مسلم بن ورد بن كوشاذ القشيري النيسابوري; după 815 - mai 875) sau Muslim Nīshăpūrī ([limba persana]: مسلم نیشاپوری), cunoscut sub numele de Imam Muslim
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
Abū al-Husayn 'Asakir ad-Din ibn Muslim ibn Ward ibn al-Kawshădh Qushayrī un-Naysăbūrī (limba arabă: أبو الحسين عساكر الدين مسلم بن الحجاج بن مسلم بن ورد بن كوشاذ القشيري النيسابوري; după 815 - mai 875) sau Muslim Nīshăpūrī ([limba persana]: مسلم نیشاپوری), cunoscut sub numele de Imam Muslim, a fost un om de stiinta Hadis, mai ales cunoscut că muhaddith (savant de Hadis). Culegerea să de hadisuri, cunoscută sub numele de "Sahih Muslim", este una dintre cele
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
Muslim ibn Ward ibn al-Kawshădh Qushayrī un-Naysăbūrī (limba arabă: أبو الحسين عساكر الدين مسلم بن الحجاج بن مسلم بن ورد بن كوشاذ القشيري النيسابوري; după 815 - mai 875) sau Muslim Nīshăpūrī ([limba persana]: مسلم نیشاپوری), cunoscut sub numele de Imam Muslim, a fost un om de stiinta Hadis, mai ales cunoscut că muhaddith (savant de Hadis). Culegerea să de hadisuri, cunoscută sub numele de "Sahih Muslim", este una dintre cele șase colecții de hadisuri majore în literatura islamică și este considerată
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
815 - mai 875) sau Muslim Nīshăpūrī ([limba persana]: مسلم نیشاپوری), cunoscut sub numele de Imam Muslim, a fost un om de stiinta Hadis, mai ales cunoscut că muhaddith (savant de Hadis). Culegerea să de hadisuri, cunoscută sub numele de "Sahih Muslim", este una dintre cele șase colecții de hadisuri majore în literatura islamică și este considerată ca fiind una dintre cele două (sahih) colecții cele mai autentice, alături de Sahih al-Bukhari. s-a născut în orașul Nishapur (limba arabă : Naysabur) , în provincia
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
a spus: „Se spune că el a fost născut în anul 204 AH” , desi tot el afirmă: „eu cred că a fost născut înainte de această dată.” Ibn Khallikan spune că nu a găsit data nașterii, vârsta, data decesului, ale lui Muslim, din spusele oricăruia dintre hafizes, desi ei toți sunt de acord că el s-a nascut după 200 AH ( 815/816 ). El scrie că Ibn ca-Salah, citând pe ibn al-Bayyi`s`Ulama Kitab al-Amsar , precizează anul 206 AH ( 821/822
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
el s-a nascut după 200 AH ( 815/816 ). El scrie că Ibn ca-Salah, citând pe ibn al-Bayyi`s`Ulama Kitab al-Amsar , precizează anul 206 AH ( 821/822 ) . Ibn Khallikan scrie că a constatat că Ibn al-Salah citează vârstă lui Muslim (55 de ani Hijri ) bazată pe anul nașterii și data decesului (25 Rajab 261) raportate de către Ibn al-Bayyi`. Astfel, el este de acord că Muslim trebuie să fi fost născut în 206 AH ( 821/822 ). Nisbah de „al-Qushayri” semnifică apartenența
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
AH ( 821/822 ) . Ibn Khallikan scrie că a constatat că Ibn al-Salah citează vârstă lui Muslim (55 de ani Hijri ) bazată pe anul nașterii și data decesului (25 Rajab 261) raportate de către Ibn al-Bayyi`. Astfel, el este de acord că Muslim trebuie să fi fost născut în 206 AH ( 821/822 ). Nisbah de „al-Qushayri” semnifică apartenența lui Muslim la tribul arab de Banu Qushayr , ai cărui membri au migrat pe teritoriul persan nou cucerit în timpul expansiunii Califatului Rashidun. Cu toate acestea
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]