193 matches
-
s-a făcut milă... Nu l-aș fi bănuit pe Laur până Într-atât de dobitoc, și oricum a Înzestrat-o și cu pantalonii lui, dacă mutei i-or fi plăcut și i-a cerut, dar parcă tot Îl vedeam mustăcind surâsul ăla de târfă nătângă și ținând-o În șuturi și-n pumni și zbierând la ea să-i dea banii. Am Întrebat-o dacă a dat În ea și se tot mira cu dreapta prin aer că-n cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am pe ea nu mi-e frică de nimenea și de nimic pe lumea asta. Se smiorcăie, se jelește, Neluța, Neli, Neluța mea, până ce ea se Îndură să se ridice și pornește cu lădița Încoro a trimis-o. Văr-miu mustăcește drăgăstos: mâncare-aș flocii ei ca mătasea de porumb. O urmăresc depărtându-se și amestecându-se printre trupurile goale. Mersul ei parcă ar vrea să spună că treacă de la ea și de astă dată, din nou l-a iertat, eh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la plajă. - Te-ai mai coșcovit, eh, ai Îmbătrânit de când nu ne-am mai văzut. Ie destui ani, eh, da’ bine că-ți merge. Văd că nu te doare nicăierea și nu-ți pasă: stai, vere, bine că stai. Laur mustăcește, pe deplin Împăcat că alții stau la soare și la umbră În pula goală, În timp ce el muncește din greu. Unde ți-ai găsit să dormi, vere? - Stau aicea deocamdată. Azi dimineață am sosit. - Vino la Zlate. Se ridică și-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a atras atenția în mod repetat?’’ Fostul sportiv stă nemișcat și destul de nepăsător în fața tornadei iscate ca din senin. Îl privea de sus la propriu și la figurat, cu brațele încrucișate la piept. Zâmbește cu subînțeles numai de el știut, mustăcește ironic, ochii îi scânteie de ciudă dar și de jenă față de toți ce-i care îl privesc. Doctorul e din ce în ce mai tensionat dar reușește să-și stăpânească pornirile. Mă amuză să văd un așa spectacol. De multe ori i-am reproșat
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
odihnesc doi porumbei roz dolofani. O, Doamne. Îmi abțin cu greu chichotul care mă încearcă. E prea de tot. Oare astea sunt micile amănunte suplimentare de care mi-a vorbit Robyn? Mă uit la Luke și văd că și el mustăcește amuzat. — Cum ți se pare pădurea? îl întreb cu însuflețire. E cool, nu-i așa? Mestecenii ne-au fost expediați par avion tocmai din Elveția. — Pe bune? zice Luke. Și porumbeii de unde ni i-au expediat? Se uită cu atenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ori? Șase petreceri... — Șase rochii... se bagă și Luke. — Șase torturi... Știți ceva, ia mai terminați! zic ofuscată. Știți bine că n-am făcut-o intenționat. Pur și simplu... așa s-a întâmplat. — Așa s-a întâmplat, mă îngână Danny mustăcind. Becky, cu noi nu trebuie să te prefaci. Ai vrut să porți două rochii. N-ai de ce să te rușinezi... — Danny, vorbesc la telefon! Mă uit pe geam. OK, Suze, cred că suntem la zece minute de voi. — Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de încântare. Vai, Luke, o să fie atât de frumos! Asta-i unica noastră șansă de a avea un an sută la sută numai al nostru. Un al al simplității. Numai noi. Și nimic altceva! Se lasă tăcerea. Luke mă privește mustăcind. — Și motivul pentru care luăm cu noi două valize complet goale este acela că... — Păi, nu se știe niciodată, îi explic. S-ar putea să mai dăm peste câte ceva care să ne placă în drumul nostru. Turiștii trebuie să sprijine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care una vorbeau și alta fumau. Tămâiau scriitorul cu lansarea, dar gândul..., ei bine, gândul lor era la cârnații mei. Stăteam de vorbă cu câte unul și-l vedeam cum la un moment dat pierdea firul discuției și începea să mustăcească. Carne, părea să zică. Sau așa credeam eu. Că vrea să-mi șutească alimentația pe săptămâna în curs. Suplimentul caloric. Că poftește, nemernicul. Mirosea a măcelărie la lansarea aia. Și, cum scriitorul român are o alimentație precară, vă dați seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
O ține în podul palmei, o răsucește, o îndoaie, o aruncă și iarăși o prinde. Pentru o clipă, Marele Prozator părea fascinat, dus. Nu puteai ști precis care era ocupațiunea sa mintală. Dar, după această perioadă de reflecție, începe să mustăcească, să mârâie și să cârtească. Deocamdată numai onomatopeic. Dar sugestiv. Expresiv. Și când ceilalți erau mai nedumeriți, neștiind cu ce i-au greșit, izbucnește: „Mă, ai dracu’! Orice ar face ăștia doi, doar să nu muncească!“. Acum R.T. trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-și sacrifice tihna chilioarelor, că jertfa lor bine va fi primită în Ceruri. Doamne, spune Ștefan cu nostalgie, să dormi în fânul cosit!... Cu țârâit de greier la ureche!... Și ce miroznă de busuioc și sulfină!... Îi surprinde pe boieri mustăcind, dându-și coate pe-nfundate. Îi amenință cu degetul și, cu un zâmbet șăgalnic, îi ceartă: Afurisiților! Numai la blăstămății vă stă gândul! Eu... eu mă gândeam la greieri... Boierii izbucnesc în râs și Ștefan le ține isonul. Râdem noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
după asemănarea și voința sa. Ca și noi oamenii au și e le dreptul la viață. Numi atunci când le va fi bine lor, anim alelor dar și plantelor, ne va fi bine și nouă cuvântătorilor, filozofa el, uneori, mai mult mustăcind. Adică, atunci când omul va avea în grijă tot ce ea ce este în jurul nostru, plante, viețuitoare, aerul, apa, lumina, ne vom simți și noi oamenii că trăim omenește, susținea el, deși nu era dus prea des la biserică și nici
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Mă duc diseară și-i toc mărunt pe toți, așa cum toci verdeața pentru rațe, îți dau cu dobândă înapoi. Nu te mai văita ca o curvă ieșită la pensie. Las` că ți-a plăcut când am bătut în geamu` nespălat, mustăceai ca un motan. Și ți se făcuse poftă de pește fript, luasei fața de fomist. Mai tragem doi-trei din baltă, mergem la mal, aruncăm niște lemne pe jar, îi curățăm, dăm cu sare, îi frigem, radem vodca și mergem la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
masă. Am mâncat împreună, sporovăind cumsecade. Pe la trei după-amiază m-am întors acasă. În mai puțin de o oră am rasolit lucrarea, știind că oricum Băși o să-mi mai dea niscaiva indicații prețioase. Apoi m-am întors iar pe net, mustăcind ca motanii la oala de smântână. Ilona 19 și Tom, prietenul ăla al lui frate-miu, scriitorul, mă invitau la o partidă până-n zori, la două mese. M-am dat lovit în aripă, că-s obosit și am întrebat dacă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de viteji, 1942 (reeditată în 1974, 1999)"601. De asemenea este amintit și faptul că a primit o serie de distincții printre care se numără și "Comandor al ordinului finlandez Crinul Alb (Suomen Leijonan Rittarikunnan)"602. Oare Brâncuși n-ar mustăci? expune o serie de păreri ale unor critici de artă printre care se numără și cea a finlandezului Göran Schildt. Acesta se întreba de ce "în ciuda poziției sale centrale pe care o ocupă în arta modernă, Brâncuși nu a dobândit în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
iulie 2006, p. 25. Bodiu, Andrei, Literatur Express Europa 2000. Episodul: Vilnius-Riga (corespondență specială), în "Observator cultural", nr. 19, iulie 2000, p. 19. Borbély, Ștefan, Violentul Lenin, în "Vatra", nr. 1-2, 2008, p. 149. Brezianu, Barbu, Oare Brâncuși n-ar mustăci?, în "Oglinda literară", an VII, nr. 82, octombrie 2008, p. 3806. Buda, Dumitru-Mircea, Unde ne sunt cititorii, în "Vatra", nr. 2, 2011, p. 95. Bulandra, Al., Contra "Argument" la "Mioara năzdrăvană", în "Oglinda literară", an VII, nr. 77, mai 2008
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Oglinda literară, an VII, nr. 80, august 2008, p. 3692. 602 Ibidem. Atât ordinul cât și traducerea lui par a fi eronat transpuse. Este vorba de Suomen Leijonan Ritarikunta, Ordinul Leului Finlandez. 603 Barbu Brezianu, Oare Brâncuși n-ar mustăci?, în "Oglinda literară", an VII, nr. 82, octombrie 2008, p. 3806. 604 Ibidem. 605 Irina Nechit, Cu un lingvist basarabean despre limba română, în "Oglinda literară", an VII, nr. 84, decembrie 2008, p. 3963. 606 Ibidem. 607 Lansarea pentru mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cărora le lipsește pretenția literară. Firea autorului e pătrunsă de umezeală flegmatică, de aici ochiul buf cu care culege o cazuistică pestriță de aberații sociale, impresia volumului fiind de „momente și schițe“ în ton șugubăț. Vintilă Mihăilescu e un pișicher mustăcind la vederea anomaliilor, pe care le înfățișează cu discernămînt, dar fără încrîncenare. Exemplele alese, oricît de sordide, sînt descrise cu umoare mucalită, tot ce cade sub privirea autorului căpătînd o tentă de iremediabilă comicărie. Sub imperiul glumei, aberațiile își pierd
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
care sînt atît de respingătoare încît nu mai rabdă încă un strat de caricatură, dar Vintilă Mihăilescu secretă niște fermenți comici sub acțiunea cărora mizeriile sociale devin prilej de chicoteală. În totul, avem de-a face cu un temperament sfătos mustăcind la vederea unor excese pe care le descrie cu detașare surîzătoare. Se produce un fel de contaminare grație căreia tema atinsă, oricît de atroce este, devine jovială prin contingență afectivă, de la un moment încolo începînd să-l bănuiești pe autor
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
băiețel speriat - n-a mai trăit așa ceva - care plînge și vrea să fugă, nici el nu știe unde. Poate într-o altă țară. Merg la recepția hotelului de patru stele, unde spun ei că funcționează. Recepționerul unui asemenea hotel important mustăcește complice la ce-i spun și-mi răspunde - surprise! - în engleză. Să fi ajuns, fără să-mi dau seama, direct la Londra? Nu mă mai întreb cum este posibil așa ceva, nu mă mai întreb dacă va plăti cineva, cumva. Nu
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
scurt de mașinuță - sper, pentru el, nu cu cine știe ce pierderi. Noua cucerire a industriei naționale de automobile dispăru curând de pe șosele, din motive pe care nu le voi cunoaște niciodată - și, cred, nimeni, de asemenea. Asta pe când Pobede astmatice mai mustăceau pe drumuri de țară cărând legume, bravul Trabant înfrunta cu succes defileurile Carpaților, neobositul Fiat 850 dădea semne de imortalitate - iar pe strada Ernest Broșteanu străluceau ca noi, într-o grădină, două străvechi limuzine americane, în stare de funcționare. Pe
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
geniului, neizbînda le vine din ingratitudinea contemporanilor. Rar se întîmplă să dai peste un spirit care să fie convins că înzestrarea lui nu face doi bani. Acesta e cazul lui Samuil Rosei, al cărui jurnal îl citești cu înghițituri mici, mustăcind de plăcere estetică și rugîndu-te în sinea ta să nu se mai termine. A doua trăsătură izbitoare stă în simțul critic al judecăților făcute. Rosei pare un vulpoi a cărui intuiție estetică nu dă greș în materie de judecăți plastice
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
stripteuze albastre cu pojartier, pe piept, un catarg tremurînd în piele, ca un sfredel, în gură, mahorca, pe cap, cozoroc, si pe nas, ochelari de soare, astfel se-nfățișează zeul Haidoș că un al nimănui corăbier, dar și ca un mustăcind pișicher. Slujbași nu are ca să le mai poruncească, doar pisicile și cîinii de pripas se țin după el, recunoscîndu-l că maimare al lumii de Jos, după inel. Piticot cu buzele roșii de rîs și de viață, musculos și-ndesat, zeul
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
iubirile strâmb. În cireșii cu poale curtate Albine astrale culeg înțelesuri Cu trompele-n stele-mbaiate Adapă polenul teluric din șesuri. Nuntiți pe vecie cu astrele Își scutur-adesea o glumă Din zaua-nfipta-n braniște Să crească umbră de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
aurii, atît de neîndemînateci și plăpînzi, încît mi-a fost frică să-i las să mi se cațere pe mîna. Am uitat de masă, am început să-i suflu. - Asta-i tot? - mă întreba mami, cu un surîs complice. Tata mustăcea. - Mai am? - Caută. De data asta am pornit la treabă. Era clar că ei știu despre ce-i vorba, dar vor să mă vadă căutînd. Am căutat. Dacă le făcea plăcere, am căutat. Era un joc nou. Am găsit-o
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
Bratu Iulian Un bărbat stătea la soare, în pielea goală, pe plajă. Din rațiuni de comportament civilizat și ca să se ferească de arsura soarelui, și-a pus o pălărie peste părțile intime. O femeie trece pe lângă el și-i spune mustăcind: - Dacă ai fi fost un domn, ți-ai fi scos pălăria! El ridică o sprânceană și îi răspunde: - Dacă ai fi arătat mai bine, s-ar fi ridicat singură. Vezi și: Bancul Zilei: O pisică a fost călcată de mașină
Bancul Zilei: Un bărbat făcea plajă gol, când apare o femeie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62860_a_64185]