192 matches
-
viața. În acea zi, se întoarse acasă târziu în noapte. - Ușa se închide la ora 22, așa să știi! Tatăl ei era mânios din cale-afară. - Bine, nici o problemă, am cheie! Domnișoara îndrăznise să râdă și parcă îl vedea pe creț mustăcind la remarca ei dezinhibată. - Ia, vezi, lasă obrăznicia! - O, dar am lăsat-o demult, undeva în câmp. Tatăl ei rămase mut de uimire, nevenindu-i să creadă că domnișoara îndrăznea să îi vorbească așa. Părea să nu mai fie ea
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
o coridă Taur fioros Lumea fuge în destin Ce pradă ușoară Imposibilitate Auzi, cineva A furat dintr-o frază Numai verbele... Prânz Pe colț de masă Pâinea se taie-n felii La mijloc, supa Amirosit Stânci de rouă De departe mustăcind Vulpi viclene Pârtieeee... Trage Universul- Luceafărul înhămat La Carul Mare Furt În amurg pirații Strâng în grabă catargul Cu Luna în vârf George NIcolae Podișor Referință Bibliografică: Domestice... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 387, Anul II
DOMESTICE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360459_a_361788]
-
secția ei. Era deja ridicol. Sâmbătă seara, când ieși din tură, o așteptă la poarta fabricii, cu Dacia lui cea nouă. “Liza, te duc eu cu mașina! Am drum spre Recaș”, îi zise...Toate femeile ce ieșeau pe poarta fabricii mustăceau, că era vestit domnul inginer pentru aventurile lui cu Dacia. „Nu te du!” îi zise una. “Mâine nu o să te mai cunoască. Așa face!” Liza își strânse părul, își scoase bustul proeminent în față, și urcă în Dacia de culoarea
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
astea niște replici...de cucerire...care merg drept la țintă. Bâlbâi ceva că am divorțat și de aceea sunt ...singură...la care el, îmi taie răsuflarea, pe loc: „Dacă mai ai răbdare, și eu o să fiu liber, în câteva luni!”. Mustăcește, îmi trage cu ochiul și mi-o indică cu privirea pe soția lui...o femeie care fusese cândva frumoasă și care acum avea paloarea foilor de xerox. „E pe ducă!” îmi șoptește languros și mă strânge-n brațe de abia
PULBERE DE STELE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360587_a_361916]
-
la ușă, până-și termină el țigara, pe balcon. Ele așteaptă cuminți, ca niște pudeli bine dresați. “Eu, cu L., sunt încă la faza în care vine după mine, cu mașina. Mai am timp! “ Mă bucur de acestă idee și mustăcesc. Așa or face toți? “Câți ani ai? 37? 38?...ca doar n-ai 40! - îmi zisese deunăzi Andy, văzând că dădeam dezaprobator din cap.” ”Acușica fac 46!”, i-am zis râzând cu gura până la urechi. L-am considerat cel mai
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
familii. Un cocoș de la intrarea în hală nu are treabă cu găinile din spate. Într‑o hală, raportul mediu e de un cocoș la 10 găini, reperul și pentru găinile de curte. Dar, unii sunt mai iubăreți, mi‑a spus mustăcind doamna Angela, alții au apetit mai redus. Unul poate „călca” 20 de găini, altul, opt. Le calcă atât de des, încât în câteva luni le tocesc penele de pe spate. Se mai întâmplă ca unii cocoși să nu mai calce găinile
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Ce alerga spre mine-mbujorat Și se-opintea râzând spre câte-un nor Să-ntorc iar timpul parcă-aș vrea, să fii Acel neastâmpărat-clasic școlar Care purta-n ghiozdan ca alți copii Atâta veselie în penar Mi-e dor de liceanul mustăcind De tine cel rebel,pan’ nu demult Ca un mânz tânăr hamul răsucind Zburdând spre lumi, de nimeni ascultând Mi-e dor în fiecare zi de tine Chiar dacă ești plecat sau ești acasă Aș vrea să te feresc chiar și
AŞ VREA SĂ TE FERESC CHIAR ŞI DE MINE de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379034_a_380363]
-
vin după el, nu pot să rămân impasibil la diferențele extraordinare dintre copiii de altădată și cei de azi. -Ce vrei, alte vremuri, alte condiții, alte valori! zise Babacul. -Sau, mai degrabă, prezentul e dominat de lipsa unor valori... sublinie mustăcind Patriarhul. -Stă în firea lucrurilor să schimbăm, odată cu vârsta, poziția pe baricade. Și noi eram la fel mai ieri - sângeroși când era vorba să ne apărăm ideile noastre noi, mari ori mici... Iar acum, ne dăm, uneori, conservatori, anchilozați în
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
inimii tale nicicând n-am trăit atât de roșu imaginea unei petale și-am alergat ani de-a rândul să-ți prind zâmbetul poznaș copil al soarelui de-april, copil respins de zgomot, de oraș buclos, catifelos și tandru, privire mustăcind în colț de dor cu mâna-ți sărutată-n mine, apoi de gura-mi fără nor îmi rătăcești mintea bătrână, întinerești inima-mi-biată bătăi de poartă cabalină, de verde crud îmbălsămată e doar o clipă cât o doară, e doar o
O SIMPLĂ RAZĂ FERECATĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373877_a_375206]
-
de pe bancă grămada de foi. - Ia să vedem noi... Dacă aveți doar zece minute de când ați intrat în examen, cum de ați avut timp să scrieți atât de mult?, întreabă el mirându-se cu toată gura. Unii colegi amuțesc, alții mustăcesc. - Ce avem noi aici?, întreabă el retoric potrivindu-și ochelarii. Să citim: „Cursul 1”, zice. Și ridică privirea făcând ochii roată peste tot auditoriul. - Aha, face el în continuare dând afirmativ din cap. Mai departe... Să citim: „Cursul 2”. Răsfoiește
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
asta, Budapesta, care face mâncare bună! Sau, într-o zi, îl întreb pe unu, cum se numește muntele ce se vede pe fereastră?...la care el îmi zice că e venit doar de 11 ani în America...de unde să știe?” Mustăcesc, încercând să-mi amintesc întâi toate babele pe care le știe D....care mai trăiesc...să le ducă lor mai întâi mărțișor. Tatăl meu a murit anul trecut, de 1 Martie...și au rămas mărțișoarele pregătite de el nedistribuite...pentru că
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
volume, o conturau fast, putând uimi un privitor mai puțin instruit. Angst însă văzuse așa decor științific în multe filme. De asta se-ntrebă: Să fie butaforie?! Zâmbi condescendent față de sine, lăsându-se condus de secretarul Alvin. În spatele acestuia, voluntarul mustăcea ghiduș. Nu i se mai întâmplase de mult... Era o ființă sobră. Dar nu putea să se abțină când acest Alvin se mișca precum un ghid pe-o margine de prăpastie. Întâmplător și bunicul se numise astfel, iar Angst știa
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
cam tăcuți, e adevărat, apoi am pornit-o pe jos, ca-n vremuri bune, am ocolit explicațiile și ne-am așezat pe o bancă din Parcul Trandafirilor. Nimeni n-a sesizat nimic, ceva colegi cu care am fost la practică, mustăceau discret, cred că din solidaritate cu noastră ’fajta’ bărbătească. A fost singurul incident, de acest gen, pe tot parcursul studenției. Am început să fiu sigur pe mine dând însă dovadă de mai multă înțelepciune și răbdare. Și bine am făcut
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
baricada de la Inter. Nu povestea nimănui despre "îngerul lui protector", cum o numea pe Alina doar în gândul său, chiar dacă era văzut cu ea pe stradă. Era un subiect tabu. Doar nea Petrică știa că se întâlnește cu ea și mustăcea discret când îl anunța băiatul că pleacă la întâlnire. O îndrăgea pe fata asta curajoasă care-l ajutase pe fiul său în momente și împrejurări la care mulți alții ar fi dat bir cu fugiții. Eugen știa ce înseamnă o
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
-n transă peste visul chițcăit și dinții fără preget mărunțesc în iluzoriul cronțănit de pe margini ciorile chibițează și croncănesc cu indignare spre cojile bananelor zvârlite din regatul babuin gata-gata să le lovească peste ciocurile lacome la unison zecile de boturi mustăcesc pe undeva conducta nutrienților e înfundată dar șirul de hamsteri din urmă sosit nu are ezitări nu mai așteaptă urmează iar mișcări turbionare și zgomotul surd de val în stâncă izbit împroașcă mii de stropi trandafirii lacom sorbiți de-nsetatul
MENAJERIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376466_a_377795]
-
socialismul liberal. Poloneză mea făcea un duș, de aici toată confuzia, întreb - Și doamna este bine - Da nu vrea să facă plângere - Scuzați-mă dar ce sunt aceia dolari? A fost clipă în care s-au privit cu subînțeles, ușor mustăcind și minunați de inconștiență mea de a pleca cu 30 de oameni în responsabilitate și s- au retras luându-și un sec rămas bun. Eu am aflat deabia în 1989 ce înseamna dolarii de fapt, când m-am întâlnit din
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
pereți! Și începu să se plimbe în cerc, mulțumit că-i dăduse o lecție acestui nemernic care, în cele din urmă, s-a convins că el este cel mai mare țintaș din lume. - I-o făcuși, nenicule, i-o făcuși! mustăci Norocel. - Taci și așteaptă să-i treacă furia! îi șopti Mărțișor. Mai așteptăm puțin, apoi ne învelim cu pelerina până peste cap și mergem la ușă, încet, încet! - Dar ușa cum o deschidem? - Vedem noi! - Nu crezi că e mai
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
o sticlă de șliboviță și când a sosit acasă, madam Firuța a fierto. --Și zici că ai dat tunul, eroule? i-a spus, sorbind tacticos fiertura îndulcită și pipărată. Mototolea, răsturnat pe canapea și cu picioarele ridicate pe un scăunel, mustăcea, sorbind încet din păhărel: --Semitunul! Adică, ce zic eu semitun? Sfertitun, mamă! Că eu am planuri mari cu tunul acesta. Vrei să afli planul meu de afaceri? --Auzi la domnul capitalist, se minună madam Firuța. Planul de afaceri. Ia spune
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
din păhărel: --Semitunul! Adică, ce zic eu semitun? Sfertitun, mamă! Că eu am planuri mari cu tunul acesta. Vrei să afli planul meu de afaceri? --Auzi la domnul capitalist, se minună madam Firuța. Planul de afaceri. Ia spune, eroule! Tot mustăcind, eroul sorbea fiertura cu un aer de om plictisit: --Tu crezi că eu fac drumul ăsta, numai pentru cele patru amărâte de milioane? Eu vreau capital, mamă, nu mă încurc cu firimituri. Mai întâi, în drumul ăsta, vreau și eu
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
vitrine...pe înalțimea pereților...cu pahare de cristal...lucrate manual...iluminate artistic, într-o paleta plăcută de culori. La intervale regulate, unghiul de reflecție se schimba. „Băi, soro...ar crăpa Ceaușescu de-ar vedea ce-am făcut cu paharele lui...”mustăcea Geo. La mijlocul livingului, o masă îmbelșugată. Am fost invitată să iau loc. Nu mă mai săturam să privesc...minunea de culori transparente...era un efect hipnotizant. „Azi e un dublu eveniment...dar, ca în bancurile cu Bulă...cel vesel sau
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
doar despre bărbați se zice că sunt niște copii ceva mai mari. Gândul o făcu să zâmbească. Simți nevoia să se explice: -Arthur, mi-am adus aminte de-o postare de pe Facebook relativ la apropierea dintre copii și bărbați. De-aia mustăceam... Să-ți zic și ție?! -Cum de nu?! O butadă e binevenită oricând! Dă-i drumul, te rog! -Care-i diferența dintre un soț și un copil? -Aaaa? se găsi încurcat barbtul. -Aproape niciuna, doar ca pe soț nu-l poți
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
scuar, dar se fac că n-aude n-a vede... Și slobozi un râs nebunatic, fericită c-avusese cui s-o pârască. De-i spunea doar lui Nicole, nu și-ar fi avut hazul de acum. La dezvăluirea copilăroasă asistența mustăci numai. În linia glumiței suportate, Agripina adăugi cu calm nedisimulat: -O să-l privim, de vreți și voi, mâine dimineață! I-a plăcut și Lixandrei când l-a văzut întâi. Haideți, nu mai stați! le-ndemnă ea luându-le-o
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
nu știu ce piață de capital În formare, cu risc crescut. — Ei bine, eu nu vreau să-l pun În cine știe ce obligațiuni prăfuite de la nu știu ce bancă de pe vremea lu’ mama-mare, unde să nu aducă nici un profit! i-o Întorc. — Remiză. Începe să mustăcească ușor. — Și... ce le recomandă Supernanny unor părinți care Înțeleg total diferit ideea de investiții pe termen lung? — Nu sînt sigură că a atins subiectul ăsta, mă văd nevoită să recunosc. Apoi mă izbește din senin o idee. — Știu. O să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Poți să i-l dai lui Jess... Luke tace subit. CÎnd o fi. CÎnd te mai vezi cu ea. Ia stai așa. Felul mult prea detașat În care a spus asta... — Luke, și tu știi, nu? exclam. — Ce să știu? mustăcește dubios cînd Își ridică servieta. — Știi ce vreau să spun! Despre... știi tu! N-am nici cea mai mică idee la ce te referi. Luke pare că se abține cu greu să nu izbucnească În rîs. — Apropo, Becky, În altă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pic de timp cu Becky? — Eu da! spune Suze, de parcă e În joc potul cel mare. Toată lumea se Întoarce spre ea și Suze se colorează vizibil. — Scuze, murmură. — Prima dată cînd am văzut-o pe Becky Bloomwood... Luke se oprește, mustăcind ușor. Tocmai Îl Întreba pe un tip de la departamentul de marketing al unei bănci de ce nu fac și cecuri cu coperte În alte culori. — Vezi? Venetia gesticulează impacientă din mînă, Însa Luke nici măcar nu clipește. — Anul următor, banca respectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]