191 matches
-
câștigată. Întârzierea limbajului: este determinată de dezvoltarea insuficientă a funcțiilor psihice. 4. Dislogiile: sunt tulburări de limbaj ce apar în contextul unei boli psihice și aparent în absența oricărei cauze organice. Schizofrenia este una din bolile în care apare. 5. Mutismul: este mai des întâlnit și apare mai frecvent în depresie, catatonie, stări confuzionale, demențiale sau delirante. Trebuie diferențiat mutismul din naștere de cel voluntar. Ultimul poate fi isteric sau un refuz de a vorbi, de a comunica, având motive diferite
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în contextul unei boli psihice și aparent în absența oricărei cauze organice. Schizofrenia este una din bolile în care apare. 5. Mutismul: este mai des întâlnit și apare mai frecvent în depresie, catatonie, stări confuzionale, demențiale sau delirante. Trebuie diferențiat mutismul din naștere de cel voluntar. Ultimul poate fi isteric sau un refuz de a vorbi, de a comunica, având motive diferite. Poate fi și o formă de manifestare a unui protest. Sunt bine cunoscute și următoarele tulburări: dizartria, balbismul (bâlbâiala
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
refuzul bolnavului de a răspunde solicitărilor din ambient. Există un negativism activ și unul pasiv. În primul caz, la o anumită solicitare sau comandă, bolnavul răspunde contrar comenzii primite. În negativismul pasiv, bolnavul nu răspunde solicitării. Dar poate apare și mutismul care se manifestă prin refuzul de a răspunde verbal la întrebări. În ceea ce privește pasivitatea ea se manifestă prin lipsa inițiativei motorii, asociată cu un automatism, de executare automată a comenzii sau de păstrare a unei poziții corporale incomode. Poate să apară
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
comportament episodice caracterizate printr-o întrerupere bruscă a modului de viață, când după o perioadă de echilibru apar perioade de dezechilibru. Ele se subîmpart în două categorii: 1) tulburări caracterizate printr-o stare de inhibiție a comportamentului general, precum: a. mutismul; b. narcolepsia; c. catalepsia (catatonia); d. cataplexia. 1.a. Mutismul, copilul (anxios) se înfurie și refuză să vorbească (cu cineva anume = mutism electiv sau mutism isteric când copilul refuză să vorbească o perioadă lungă de timp). 1.b. Narcolepsia, copilul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
viață, când după o perioadă de echilibru apar perioade de dezechilibru. Ele se subîmpart în două categorii: 1) tulburări caracterizate printr-o stare de inhibiție a comportamentului general, precum: a. mutismul; b. narcolepsia; c. catalepsia (catatonia); d. cataplexia. 1.a. Mutismul, copilul (anxios) se înfurie și refuză să vorbească (cu cineva anume = mutism electiv sau mutism isteric când copilul refuză să vorbească o perioadă lungă de timp). 1.b. Narcolepsia, copilul simte nevoia subită și imperioasă de adormi în timpul zilei; somnul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se subîmpart în două categorii: 1) tulburări caracterizate printr-o stare de inhibiție a comportamentului general, precum: a. mutismul; b. narcolepsia; c. catalepsia (catatonia); d. cataplexia. 1.a. Mutismul, copilul (anxios) se înfurie și refuză să vorbească (cu cineva anume = mutism electiv sau mutism isteric când copilul refuză să vorbească o perioadă lungă de timp). 1.b. Narcolepsia, copilul simte nevoia subită și imperioasă de adormi în timpul zilei; somnul se poate instala când merge pe stradă. 1.c. Catalepsia (catatonia) se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
două categorii: 1) tulburări caracterizate printr-o stare de inhibiție a comportamentului general, precum: a. mutismul; b. narcolepsia; c. catalepsia (catatonia); d. cataplexia. 1.a. Mutismul, copilul (anxios) se înfurie și refuză să vorbească (cu cineva anume = mutism electiv sau mutism isteric când copilul refuză să vorbească o perioadă lungă de timp). 1.b. Narcolepsia, copilul simte nevoia subită și imperioasă de adormi în timpul zilei; somnul se poate instala când merge pe stradă. 1.c. Catalepsia (catatonia) se manifestă printr-o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Forma isterică cu prevalența semnelor de conversiune, apare pe fundalul unei caracteriologii isterice și al caracterului de hipertrofie ale teatralismului și manierismului. Fie că este vorba de tulburări neurologice grosiere, ca paralizii, contracturi, anestezii (mult mai rare), accese bruște de mutism, manifestări convulsive teatrale, confabulația mitomanică, fie că este vorba de alte manifestări mai subtile și complexe de genul anorexiei mentale în special la tinerel fete, unde psihiatrului îi revine dificila misiune de a discerne între o afecțiune nevrotică autonomă, sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bizarerie, atimhormie, variabilitate a semnelor clinice, forma cu anxietate importantă, idei de influiență sau de depersonalizare, idei delirante de persecuție, de influiență, de prejudiciu. în schizofrenie formele depresive sunt atipice și au aspectul unei inhibiții psihomotorii asociata cu dezinteres și mutism prelungit, fiind lipsite de o veritabilă durere morală, sunt monotone și prezintă frecvent reacții de neliniste și idei delirante polimorfe, în cadrul unei depersonalizări. Pot institui conduite de autoagresiune și automutilare cu mod de efectuare și motivații ce par neânțelese, dar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o mare dispersie a activităților copilului, uneori realizând aspectul unei veritabile excitații de alură maniacală. O anumită alternanță de stări de morositate, retrageri în sine, aparențe depresive intercupate de accese impulsive, pote fi notată în paralel cu aceasta. în sfârșit mutismul poate constitui un mod de debut frecvent. Producțiile imaginative necontrolate ridică problema delirului la copil, notându-se idei delirante, mai mult sau mai puțin sistematizate, de otrăvire, persecuție etc. de regulă puțin consistente și prost definite. Mai frecvent par, dimpotrivă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
originea Într-un eveniment extrafamilial cu influențe asupra individului; 4. tulburări de comportament epizodice, cu evoluție sinusoidală sau neepizodice, care se Înlănțuiesc, trec una din alta și greu le poți sesiza Începutul. Tulburări de comportament epizodice pot fi de inhibiție - mutismul, narcolepsia, catalepsia, cataplexia sau de dezinhibiție - disconfort epizodic (epileptic, instinctiv, impulsiv, acting-out) sau reacții epizodice. Mutismul apare datorită sistării vorbirii din orgoliu; copilul se Înfurie și nu mai comunică, mecanismul de producere are la bază anxietatea. Narcolepsia constă În intrarea
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
sinusoidală sau neepizodice, care se Înlănțuiesc, trec una din alta și greu le poți sesiza Începutul. Tulburări de comportament epizodice pot fi de inhibiție - mutismul, narcolepsia, catalepsia, cataplexia sau de dezinhibiție - disconfort epizodic (epileptic, instinctiv, impulsiv, acting-out) sau reacții epizodice. Mutismul apare datorită sistării vorbirii din orgoliu; copilul se Înfurie și nu mai comunică, mecanismul de producere are la bază anxietatea. Narcolepsia constă În intrarea În inhibiție brusc, În situațiile cele mai nepotrivite; copilul simte nevoia subită și imperioasă de a
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Opera de artă: și acest mutism al ei care generează un efect de prezență plină poate fi interpretat într-un fel contradictoriu. Așa cum spune Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Derrida, există o diferență între mutism și ceea ce s-ar putea numi taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
psihologia masei, generează standardizări și uniformizări în toate domeniile ca să formeze climatul psiho-social necesar materializării ideologiei și diseminării deciziilor partidului. Sanda Stolojan descrie în memorii cum arăta viața oamenilor în anii '50. Reținem un singur fragment, suficient pentru a arăta mutismul impus populației: "Eram condiționați de frică, deja normalizați, acționam în funcție de ceea ce dicta sistemul, adică tăceam. Trăiam adânciți în preocupările noastre imediate: munca și aprovizionarea. În momentele libere, făceam abstracție de realitate, evadam. Învățaserăm să ne lăsăm încadrați într-o anumită
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]