1,303 matches
-
siguranța lu’ ăla micu’ din poză și gata, se face coadă la grenade, pușcoace, iatagane și arcuri cu săgeți. Pe scurt, nu există produs sau serviciu pe care mintea stupida a omului mare să nu-l poată asocia cu o mutra drăgălașa de copil. Nici măcar dacă e vorba de prezervative nu e imposibilă asocierea. Pui o mutra de copil obrăznicuț și textul “ Dacă nu vrei bătaie pe jucării, nu-i face un frățior” și gata, s-a rezolvat.
Noi, in anii 2000, vom exploata copii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20486_a_21811]
-
arcuri cu săgeți. Pe scurt, nu există produs sau serviciu pe care mintea stupida a omului mare să nu-l poată asocia cu o mutra drăgălașa de copil. Nici măcar dacă e vorba de prezervative nu e imposibilă asocierea. Pui o mutra de copil obrăznicuț și textul “ Dacă nu vrei bătaie pe jucării, nu-i face un frățior” și gata, s-a rezolvat.
Noi, in anii 2000, vom exploata copii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20486_a_21811]
-
scrumiera, scrumul se împrăștie în cele 4 zări (e bine să ai geamul închis, ca să nu-ți intre-n nas, în gură și în ochi), chiștoacele sar care încotro pe șosea. Mâna se retrage mulțumită. În retrovizoare îi poți vedea mutra de meltean, pe care înflorește un zâmbet. E zâmbetul ăla de mare iubitor al curățeniei, mândru că are în mașină o scrumieră curată. 2. Imaginea copilașului de ghiolban care scoate și el mânuța pe geamul mașinii și dă drumul pe
Înscrie la coş acum, întreabă-ne cum! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20862_a_22187]
-
glume, nebunii și giumbușlucuri. Nu numai că veți putea auzi variante inedite, încropite pe loc, ale unor piese cunoscute, dar există șansa, de ce nu, să asistați chiar la compunerea unor piese viitoare ale trupei. Dacă vi s-a acrit de mutrele lor, byron vor aduce din când în când și câte un invitat special care se va alătura experienței nerepetate și neplanificate de pe scenă. Primul concert din seria byron Impromptu va avea loc pe 25 septembrie, incepand cu ora 20:00
byron Impromptu la Clubul Taranului [Corola-blog/BlogPost/97418_a_98710]
-
restitui gestul suprem al Primei Jerfe! Nu,(!) se aude o altă voce stridentă, a unui procesator de Românie Mare doar pe hârtiile creponate! Să fie în august, când Armata Română, victorioasă după Mărășești și Oituz, a ocupat Budapesta stâlcind definitiv mutra bolșevizată a Ungariei lui Béla Kun (Béla Cohen). Atunci românii au asanat ciuma roșie cu care aveau să se confrunte 20 de ai mai târziu, pe câmpurile morții din stepele calmuce. Tentant, nu? Să fie Ziua Armatei când am recâștigat
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
din fiecare colțișor al teatrului. Iată ce se-ntâmplă la bufet, mai exact cu bufetiera. Hop-țop, cineva o însărcinează.” Ieși furios din cabinet și se opri în fața secretarei. Aștepta o explicație. - Încă n-am aflat nimic, zise aceasta cu o mutră vinovată. - Foarte rău, foarte rău. Poate va izbucni al treilea război mondial și noi vom fi ultimii care vom afla. O secretară, draga duduie, este nu numai mâna dreaptă, dar și ambele urechi ale directorului, dacă n-ai știut până
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
se opri în fața geamului ce dădea în stradă și lăsa anume să treacă minutele, fără să zică vreun cuvânt. Privea șerpuiala de mașini, clipitul semafoarelor, căutând fraza-ghilotină cu care să taie beregata șoferului său. Apoi se-ntoarse brusc, cu o mutră dramatică și spuse: - Știu totul, să nu încerci să negi. Am văzut-o cu burta la gură. Tu ești autorul, nu-i așa? Haim înghiți în sec și zise un “da” abia șoptit. - Ai putea să te rușinezi. - De ce? Întrebă
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
sprânceană: -Bă! Vreți să umpleți coșul cu ouă? Vreți să vină femeile la poartă cu ciurelul plin? -Vrem! am strigat noi, foarte convinși. -Atunci -a ridicat din nou sprânceana nea Mitică- strigați, mă, așa cum trebuie! -Cum trebuie? am întrebat, cu mutre de viței curioși. -Uite-așa: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu/Două ouă-ncondeiete/Pune-o bine pe perete/ Una mie, una ție/Una de tovărășie”. Eu și Mărin ne-am uitat ca proștii unul la altul. Nu pricepeam nimic. Dacă a văzut că nu eram
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
invitat sâmbăta trecută la sindrofie, am mulțumit politicos, dar nu aveam nici un chef să mă duc. Chiar i-am spus doamnei Gurnișt, cu care m-am întâlnit nu mult după acea, în ascensor: - Ce să caut eu acolo, printre aceleași mutre de parveniți, snobi și imbogățiți peste noapte? Să mă uit la toaletele doamnelor? Să discut despre bursă? Să ascult inepții culturale? Mai bine ma culc! - Fii serios! m-a mustrat blând madam Gurnișt. Trebuie să te duci... Unde nu am
SCHIŢE UMORISTICE (26) – FEMEI CELEBRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377277_a_378606]
-
înfățișările, atitudinea, dar până și îmbrăcămintea, portul în general. Fe-meile îndeosebi erau de o eleganță izbitoare. întorcând capul, văzurăm localnicele, - femeile nepieptănate, nefardate, cu tocurile pantofilor scâlciate. Nici bărbații nu arătau mai bine. Niște amărâți, cu aere de activiști, niște mutre antipatice. Trecurăm cu bine și de cea de-a doua linie a frontierei de stat. Grănicerii redegiști se uitau la noi curioși. Nici o intervenție, însă. Păream liberi ca pasărea cerului. La fel se întâmplă și cu a treia linie, ca
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
free shop" de pe aeroportul Sharm-el-Sheik (Egipt), chiar înainte ca charter-ul să decoleze, iar apoi să aterizeze pe aeroportul Domodedovo (Moscova). Nu adăuga sifon sau vreo altă apă, bea cu înghițituri mici. Ca de obicei, la televizor cântau și dansau mutre boite, glumeau glumeții, analiștii analizau, ba însuși președintele pleca într-o vizită sau îi spunea ceva important obositului său popor. Pe Uliana Vladimirovna o durea în cot de toate astea. Se duse la fereastră, dar nici acolo nu era nimic
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
inelul coșului, frecându-se de plasă cu un fâșâit elegant. - Hei! strigă el cu mândrie. - Chestie de baftă! comentează altul dintre puști. - Ba de pricepere, îl contrazice el. Hei, e OK dacă joc și eu cu voi? Nici un răspuns, doar mutre nedumerite, tâmpe. Rabbit își scoate haina, o împăturește frumos și o așază pe capacul curat al unei pubele. În spatele lui, puștii în salopete se foiesc din nou. Rabbit se bagă unde-i îngrămădeala mai mare ca să prindă mingea, îi face
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
respirația i-a devenit mai scurtă. Îl enervează că gâfâie. Când cei cinci copii din echipa adversă încep să bombăne și s-o lase mai moale, și după ce, din greșeală, trântește un băiat, care se ridică de jos cu o mutră bosumflată și renunță la joc, Rabbit e gata să se lase păgubaș. - OK, spune. Bătrânul se cară. De trei ori "ura!". Băiatul de lângă el, cel cu fesul, adaugă: - La revedere, campionule! Îi este recunoscător acestui băiat care a continuat să
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
o salbă de aur. Sala Botticelli. Faunul care tocmai prinde o nimfă. Femeie cu o cruzime voioasă pe față... * Nicholas Froment. Niște domni bine îmbrăcați care își astupă delicat nările înaintea putrezitului Lazăr, care se uită la ei cu o mutră speriată parcă de învierea lui, de ieșirea din putrefacție... * îngerul cel mai sever din toate Bunavestirile, la Uffizi, în stilul lui Leonardo. Chiparoșii funebri țepeni, ca decor. Senzația că totul are greutate. Că trupurile tuturor, plus al micuțului Isus, are
Bunevestiri la Uffizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7996_a_9321]
-
Mi se întîmplă, de pildă, să-mi cadă în mînă vreo revistă colorată cu vipuri feminine la modă și să mă surprind răsfoind-o grăbit căutînd-o pe frumoasa Nicole. „Nicoleta aia a ta...”, zice Ondina, și mă privește cu o mutră dezamăgită, superioară. Bine, n-are decît?! Pentru că de cele mai multe ori n-o găsesc pe Nicoleta aia a mea și mă reîntorc la preocupările mele cît se poate de liniștit. N-a fost să fie, poate altă dată. Și uit. În
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
bulgărească, blocuri cenușii, ca la noi, și câțiva copii care se joacă, dracu’ știe ce, pe un povârniș. — Lecanoșt, deța! Todor Jivkov! Nu zaieț, nu pagadi! urlă Motanu spre ei. Ăia se opresc. Unul, în pantaloni scurți și cu o mutră de pițigoi, zbiară și el ceva, arătându-ne degetul mijlociu. Motanu dă din mână a lehamite, scoate o țigară boțită dintr-un buzunar și-o aprinde cu gesturi de expert. Trage adânc în piept de două ori și mi o
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dispare spre scenă. Se întoarce și îmi spune că în cinșpe minute. Nu pricep, am rămas gândindu-mă că e gigolo. Și că nu așa îmi imaginam eu că arată un gigolo. Ideea din capul meu clar nu corespunde cu mutra care mă privește pe jumătate slinos de sigur, pe jumătate așteptând o sentință. Mă întorc neîncrezătoare spre Lilyana, dar n-a auzit nimic, e atentă la ce se cântă. Ies să-mi verific mobilul, holul e singurul loc cu conexiune
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
așteptă, privindu-l c-un fel de înțelegere secretă și chiar de simpatie. Bitte, bitte! Danke schön! Poftește, poftește, tacă toriți! Nein! clătină el din cap, arătând spre gură. Jawohl! Jawohl! Roti capul s-o caute, dar nu întâlni decât mutre străine, țapi ghiftuiți de cărnuri și brânzeturi, tumefiați de băutură, având același aer comun de buimăceală și veselie tâmpită. Faptul că toți parcă dinadins i se așezau în față, îl înfurie atât de rău că ameți. Închise ochii, gâfâind, izbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ăsta este un rahat. PATROANA: Păi este un rahat. Și nu ne mai învăța tu pe noi ce este și ce nu. Pleacă de-aici că am treabă. Știu că oricum asculți la ușă, da' măcar să nu-ți mai văd mutra. JENI: Nu mai rezist. Plec. (iese) PATROANA: Du-te învîrtindu-te. Și tu? Nu-ț'e rușine! Ți-au ieșit ochii din cap. Ia o oglindă și vezi cum arăți. Păi cine-ți închipui că ești? MINISTRUL: Sînt cine sînt. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cauți aici... madam? MARICICA (șuierat, aparte, Getei): Madamă-i mă-ta! (tare, din vîrful buzelor) Am venit la maestrul... pentru ședința foto. (se culcă pe canapea și începe să adopte poziții lascive iar Tatăl începe s-o fotografieze absent la mutrele indignate și leșinurile din jurul lui) BUNICUL: Cînd ești pe terminate, lasă-mi și mie vreo două poziții. Întuneric, muzica de final ADDENDA Î ncet-încet, în pofida dificultăților, "nouăzeciștii" ies la rampă. Care mai vesel, care mai trist, după fel și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
e mică, cheltuielile mari, ne mai ajută guvernul, nu-i cum spui tu. Nu vezi că se dă la ambasadori, ăia cu Merkel mi-a placut și când îl face albie de porci pe Băsescu râd de mă ștric. Are mutra de pechinez, așa că îl votez. EL: Văd că te lași cumpărată pe nimic și gândești cu ovarele; că toate, va cădea cu tronc și voi hop la pat. Aici e vorba de bani, de libertate, de pușcărie, pleci sau stai
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
o vreme în prag, pe un scăunel, înainte de a decide că-i voi refuza și că, dacă mă descalț, atunci îmi voi scoate și șosetele. Am la picioare niște degete cu o personalitate exuberantă, pe unele chiar pictez fețe și mutre când sunt singur, așa încât, pentru o primă seară împreună, am decis spontan să i le prezint, unul câte unul. Altminteri, papucii sunt o invenție violentă și dezgustătoare, semn de moliciune complice și de lipsă de fantezie socială, moștenire otomană, negarea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
interzice cu severitate degradanta invenție. Femeile au fost spălate pe creier de-a lungul secolelor ca să accepte această abominație ca pe ceva natural. Bărbații adevărați nu dorm în pijama. Ca să-i fac un cadou de despărțire, am plecat cu o mutră bosumflată. Văzându-mi bosumflarea, s a mai îmbunat, iar asta m-a făcut s-o părăsesc simțindu-mă și mai generos. Andreea trăiește astăzi cu un domn de la ING. Un alt război al ouălor Mi-a devenit nesuferită când am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
buzele. Dacă ar fi trebuit să-mi exprim sentimentele în cuvinte, ar fi sunat cam așa: „Nu-i nimic de făcut.“ Îmi dădeam seama că abia îmi târam picioarele. — Am încurcat-o, spuse din nou Uehara. Mergem până la capăt? — Lasă mutra asta! — Drăcușor împielițat! Uehara mi-a dat un pumn în umăr și iar a strănutat. Toată lumea dormea la Fukui. — Telegramă! Telegramă! Domnule Fukui, ai o telegramă! țipă Uehara, bătând în ușă. — Tu ești, Uehara? — Chiar eu. Prințul și prințesa au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe care-l consideră real, i se pare golit de reversul împlinirii. Oricum, iată ce crede despre succes: "Dintre toate mîhnirile, cea mai cumplită e cea a consacrării" (III, 117). Sau: "Orice triumf are ceva profund abject, dacă judecăm după mutra învingătorului. Din păcate, învinsul, dacă învingea el, ar fi avut aceeași expresie ca rivalul său mai norocos. Nu e nimic de făcut: în orice succes există ceva înjositor" (II, 208). Continuă Cioran: Sper să nu am vreodată prilejul de a
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]