94 matches
-
Obiecte de artă populară În spațiul expozițional al Secției de etnografie a Muzeului Banatului din Complexul „Bastion“ se află deschisă până în prima decadă a lunii septembrie 2003 expoziția tematică temporară intitulată „Ștergarul bănățean“. Expoziția este concepută și realizată de tânăra muzeografă Adriana Neda. Ștergarul este un obiect plurifuncțional, îndeplinind deopotrivă funcții ornamentale, sacre și utilitare. Cele peste 30 de piese selectate din colecțiile de artă textilă ale Muzeului Banatului sunt ștergare care au servit la împodobirea încăperilor: ștergare de culme și
Agenda2003-29-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281255_a_282584]
-
Categoria E - Patrimoniu Cultural Național, doamnei Liliana Roșiu, cadru didactic în cadrul Facultății de Construcții și Arhitectură l Medalia Meritul Cultural Clasa I, Categoria E - Patrimoniu Cultural Național - doamnei Tatiana Bădescu, director adjunct al Muzeului Banatului, doamnei Rodica Vârtaciu, dr. cercetător muzeograf, respectiv doamnei Luminița Wallner, Bărbulescu, director al Muzeului din Lugoj. Alte personalități ale vieții cultural-științifice timișorene s-au deplasat la București pentru a-și primi distincțiile. Este vorba despre doamna Adriana Buzilă și domnul Florin Drașovean, care au fost distinși
Agenda2004-21-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282446_a_283775]
-
să deplângem faptul că n-a avut parte de traducători și editori competenți. COSTIN CROITORU, Roman discoveries in the East Carpathian Barbaricum (1st century B.C.-5th century A.D.), Istros Publishing House, Brăila, 2011, 625 p., ISBN 978-973-1871-77-6 Costin Croitoru este muzeograf la Muzeul din Brăila și arheolog specialist, după cum o demonstrează activitatea arheologică de pe șantierele din județele Brăila și Buzău. În ceea ce privește activitatea sa anterioară, stă mărturie proiectul acestuia din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Ecouri medievale ale prezenței romane la Dunărea de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
semne în intersectarea cu destinul Timișoarei culturale de astăzi. Ediția inaugurală o va avea ca invitată pe Cora Vulcănescu, fiica scriitorului timișorean Petru Sfetca. Artă italiană Pentru Galeria Barocului În vederea pregătirii viitoarei galerii de artă europeană din Palatul Baroc, tânărul muzeograf Marius Cornea a inițiat o acțiune pe cât de importantă, pe atât de interesantă: în perioada 21-24 septembrie 2004 la Muzeul de Artă de pe strada Mercy va avea loc un atelier de lucru pe probleme de paternitate a tablourilor de școală
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
din personalitatea lui asupra celor patru tablouri. Mai întîi pentru că el nu a fost, în această împrejurare, decît subiectul unui protocol; a primit oficial și festiv lucrările, le-a pasat apoi, probabil, unui consilier, iar la București le-a restituit muzeografilor, stăpînindu-și emoțiile, așa cum se cuvine unui președinte, cu multă grijă. Dar nici în al doilea rînd Președintele nu ar fi reușit să influențeze prea mult viața profundă a lucrărilor, pentru bunul motiv că între președintele Constantinescu și cele patru tablouri
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
Satului Bănățean din Timișoara. Astfel se asigură o durată medie de păstrare a acoperișului de 20-30 de ani. Paiele vor fi de orz de pe 2 ha, cultivat special pentru casele din muzeu, spune profesorul Popescu, omul care nu e doar muzeograf, ci și arhitect specializat în construcții țărănești. Tot de la domnia sa aflu că paiele pentru acoperișul casei din Bata nu vor mai fi tăiate de combine, ci de secerători-țărani, „așa cum se lucra pe vremea bunicului”. A mai încercat o inovație încununată
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
lui Cain, traducerea fiind semnată de Vlad Papu. Ca editor, Daniel Corbu are meritul de a fi publicat Integrala Mihai Ursachi (poeme antume și postume, proză, eseuri etc.), precum și o ediție critică de Opere ale lui Creangă. Este în continuare muzeograf literar la Bojdeuca Ion Creangă din "mahalaua tragi-cosmică }icău". În 2007 i se acordă titlul de doctor în filologie la Universitatea Al.I. Cuza, titlul tezei susținute și apoi publicate fiind "Rostirea postmodernă. Generația poetică '80 în literatura română". Discipol
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
ultimul și sub presiunea unor factori exteriori - au spart această cutumă, că el ar putea expune în spațiul, sacralizat abuziv prin noncomunicare, al Muzeului. Pot fi amintiți aici, ca agenți ai acestei umanizări a spațiului muzeal, în primul rînd tinerii muzeografi și critici de artă, convertiți rapid la curatoriat, din cîteva mari centre culturale românești: Ileana Pintilie, Timișoara, Ruxandra Balaci , București, Alexandru Lungu și Liviana Dan, Sibiu, Judit Angel și Adriana Pantazi, Arad, Aurel Chiriac, Oradea etc. Recenta expoziție a lui
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
lume. Ea a fost multiplicata de autor însuși în peste 50 de variante, despre care s-a vorbit la Simpozionul Internațional, desfășurat între 22-26 septembrie, în localitățile București - Craiova - Tg. Jiu - Hobița. Au participat brâncușiologi, sculptori, pictori, critici de artă, muzeografi, diplomați de carieră, oameni de știință, academicieni, parlamentari din România și Republică Moldova, reprezentanți ai UNESCO, ai Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ai Patriarhiei Ortodoxe Române, ai Centrului Cultural European, sector 6 - București, ai Consiliului Județean Dolj, ai Primăriei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Vasile Pascal - economist; 38. Dumitru Pintilie - profesor de educație fizică, antrenor de rugby; 39. Aurel Roșca - profesor de matematică; 40. Mihai Daniel Roșca - ofițer; 41. Petru Vlăduț Roșca - jurnalist sportiv, Craiova; 42. Constantin Sava - profesor de biologie; 43. Daniel Sava - muzeograf; 44. Doroftei Simina - inginer căi ferate; 45. Bogdan Simina - inginer; 46. Maria Simina - profesor de limba franceză ; 47. Maria Simina -profesor de limba franceză, Piatra Neamț; 48. Vasile Simina - profesor de geografie; 49. Traian Simina - profesor de matematică; 50. Gheorghe I.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vrea să răspund la această întrebare. Îi las intacți în memoria mea capricioasă, lacunară. Pe mulți nu-i mai recunosc. Să rămână așa cum i-am știut. V.P.: Timp de optsprezece ani v-ați retras în împărăția, în universul Bacovia, fiind muzeograf. Ce ne puteți spune despre această experiență? O.G.: Doar zece ani, 1980-1990, nu optsprezece, am fost muzeograf la Casa Bacovia, exilul și oaza mea, în sfârșit, locul cel mai potrivit pentru a scrie, mediul, ambianța, relaționările, starea emoțională, biblioteca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
severitate oarbă. A făcut vâlvă o poveste dată în vileag abia la ședința când s-a dezbătut, după atâtea amânări, cazul ei. Venise dezlegarea, a fost pusă în discuție. Exclusă, dar menținută în serviciu... Au mutat-o ca restauratoare, apoi muzeografă. Se impunea repede. Serioasă, harnică. Zile în șir în bibliotecă sau zăvorâtă în galerii. N-o mai interesa nimic altceva. Atunci mi-a vorbit o colegă despre ea. Se împrieteniseră. Spunea că e de o blândețe copilăroasă. Garanta pentru cinstea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
la cumpăna dintre veacul al XIX-lea și XX sub influența teoriei imitației, elaborată de sociologul francez Gabriel Tarde. O altă lucrare prestigioasă de istorie a costumului apărea în România în anul 1970 sub semnătura Corinei Nicolescu (1922-1977), istoric și muzeograf al artei bizantine și românești. După cum sugerează și titlul Istoria costumului de curte în Țările Române. Secolele XIV-XVIII, lucrarea reconstituie costumul de curte din această zonă pe o perioadă de patru sute de ani și procesul de pătrundere a unor elemente
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
spațiu de întrunire destinat unor anumite sectoare ale vieții sociale, muzeul poate obține profituri mari, absolut necesare în condițiile inserției activităților economice în spațiul altădată rezervat strict acțiunilor cultural-educative47. Există la ora actuală o amplă dispută în cadrul muzeelor între specialiștii muzeografi, conservatori și restauratori și cei care formează nou înființatele departamente de marketing și resurse în privința "denunțării practicilor mercantile în cadrul activităților lor". O serie de conferințe ținute în Europa au prezentat acest subiect ca pe o greșită interpretare a funcțiilor de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pedagogică enunțată de Radu Florescu încă din anul 1988 în lucrarea Bazele muzeologiei. Pentru acesta optimizarea accesului la informație a publicului școlar poate deveni realitate numai în condițiile în care activitatea se desfășoară prin coordonarea simultană de către profesor (diriginte) și muzeograf. Obiectivele specifice și operaționale ale unei lecții, sistemul de evaluare vor fi orientate către activități independente de învățare cercetare experimentare ale elevului, cu accent pe ineditul descoperirii în muzee și impactul puternic al acestuia asupra proceselor cognitive, afective și creative
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
făcuse asta până la el și, după cum se vede, nici după el nu mai poate fi vorba de generozitate și omenie. Și că tot veni vorba de MLR Iași, unde ați mai văzut dumneavoastră poet cu calitați de manager? Din simplu muzeograf îndrăgostit de junimiști devine, pe vârful valului spontat de reformă al începutului de an 1990, directorul general al Palatului Culturii, instituție în subordinea căreia era și firava secție de muzeistiscă literară deschisă în Casa Pogor, la începutul anilor '70. S-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a demarat un program de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul Institutului de Geologie „Emil Racoviță”. Cercetările erau de natură sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat și alte cadre universitare și muzeografi (P. Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul I Institutului de Geologie "Emil Racoviță". Cercetările erau de natură sistematic sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, b biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat ș și alte cadre universitare și muzeografi (P. B Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la B la Bar Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyc Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Pl Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1946-1950) și Liceul Clasic (1950-1953), apoi a devenit student al Universității din București (Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză, absolvită în 1958). Din 1958 este scurtă vreme bibliotecar, apoi profesor în învățământul secundar, ulterior (1959-1963) muzeograf la Muzeul Regional al Banatului. Din 1963 face carieră universitară la Timișoara, devenind profesor în 1990. Își ia doctoratul în filologie franceză în 1975, cu o teză despre sensul secund al structurii simbolice. A locuit neîntrerupt în orașul natal până în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]