103 matches
-
vestimentația a interesat diverși cercetători, de formație istorici, critici de artă, sociologi și etnografi. Seria studiilor etnografice despre geneza portului popular românesc, structura morfologică și plastico-decorativă a pieselor de bază care compun costumul specific zonelor geografice din România, precum și activitatea muzeografică pentru conservarea acestora este impresionantă (cf. D. Ișfăștoiu și P. Popoiu, 2007, 20-21). În schimb, distribuția cronologică a apariției unor lucrări interesate de funcțiile vestimentației în interacțiunile sociale arată interesul scăzut pentru această tematică. Din anul 1970 și până astăzi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
viitoare a mesajului pe care acesta îl deține. Mai mult, existența patrimoniului real sau virtual depind de societate, de conștiința acesteia față de bunurile de interes istoric, artistic, memorialistic, de intervenția salvatoare, benefică a fiecăruia dintre noi! Observăm că finalitatea demersului muzeografic îl constituie publicul. Un muzeu fără public nu poate exista! Și, dacă ar fi să privim aceste aspecte din altă perspectivă, misiunea didactică, educativă ar fi imposibilă fără existența celorlalte funcții ale muzeului. Publicul muzeelor este alcătuit din totalitatea persoanelor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
protecția mediului, probleme ale tinerilor, elementele de cultură specifice. Muzeul continuă prin mesaj și cadru de manifestare să opereze o balanță între tradiție și modernitate, să reprezintă o formă de armonizare a cadrelor activității umane, a petrecerii timpului liber. Conceptele muzeografice actuale propun implicarea publicului printr-un contact direct cu obiectul și într-o relație de colaborare cu ceilalți actori, în concluzie promovarea comunicării și nu doar a contemplării exponatului, prin dezvoltarea unor proiecte muzeografice noi. Muzeologia contemporană consolidează astfel statutul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
umane, a petrecerii timpului liber. Conceptele muzeografice actuale propun implicarea publicului printr-un contact direct cu obiectul și într-o relație de colaborare cu ceilalți actori, în concluzie promovarea comunicării și nu doar a contemplării exponatului, prin dezvoltarea unor proiecte muzeografice noi. Muzeologia contemporană consolidează astfel statutul activ al publicului, instituie un rol de arbitraj între colecții și public prin promovarea muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale 25. Oare în epoca actuală, marcată de curente și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
clădiri reprezentative, embleme ale epocii în care au fost edificate. Prezintă însă dezavantaje derivate din faptul că spațiile destinate activităților de conservare restaurare, precum și cele de depozitare nu mai corespund necesităților actuale. B. Complexele muzeale aparțin noilor tendințe în domeniul muzeografic și dețin spații ample destinate manifestărilor conexe. Sînt amplasate în ansambluri arhitecturale proiectate special sau îmbină spații noi cu spații tradiționale și în unele cazuri adăpostesc și instituții de învățămînt superior, biblioteci, centre de cercetare și documentare. Sînt adevărate centre
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Baudrillard, un "spațiu al hipersimulării" (Gucht, 1998). În parte aceste opinii sînt justificate în contextul în care formele de management ale acestei instituții au avut ca sursă modelul american, acestea fiind o noutate pentru spațiul european la momentul lansării proiectului muzeografic Pompidou. Răspunsul specialiștilor implicați în proiect acredita ideea potrivit căreia această formulă este viabilă în condițiile în care "pe termen lung autoritățile publice se dezinteresează de muzee, încurajîndu-le în a-și procura fonduri din sectorul privat"44, cu precizarea că
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mai mult de atît, mesajul conținut și contextul sînt deformate dacă nu chiar anulate. Profităm de această ocazie pentru a semnala doar cazul Muzeului Brâncuși din capitala Franței care, în condițiile unei mediatizări menite să imprime publicului ideea de concept muzeografic unic în privința remodelării ansamblului, oferă în realitate un "autentic depozit". Accesul publicului este desigur permis, perimetral însă printr-un culoar ce creează un parcurs monoton...; unele muzee încearcă să organizeze expoziții temporare în care să fie incluse, prin rotație, obiecte
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sociale, analiza fiind îndreptată asupra demersului expozițional caracterizat de recontextualizarea și/sau decontextualizarea obiectului de patrimoniu. Expoziția devine astfel un teritoriu al motivațiilor conștiente. S-a sugerat, de altfel, că toate aceste transformări care s-au petrecut la nivelul practicii muzeografice în ultimele două decenii "sînt rezultatul unei conștientizări din ce în ce mai acute a limitelor, a separării de problemele reale sociale"3. Această reconsiderare caracterizează în esență muzeul postmodern, care devine cu adevărat o instituție socială. O altă dimensiune a analizei muzeologice de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ministrului culturii, care au corectat astfel o problemă neglijată, adresînd un mesaj în care se preciza că "valorile unei culturi trebuie să conviețuiască alături de valorile altor culturi"15. Anul 1998 a reprezentat momentul în care pentru prima dată în cîmpul muzeografic o problemă socială deosebită este pusă în scenă. Interesul acordat expoziției deschise în Québec a constat în primul rînd în ineditul acesteia, subiectul se referea la o temă de actualitate, "Drogurile". De aici și dificultățile legate de formula de prezentare
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
conexe și cît timp a fost alocat acestor activități. Interviurile semi-directive realizate cu această ocazie au demonstrat că poate cel mai important criteriu care a stat la baza vizitei acestor două muzee a fost tema, ideea expoziției, sau în limbaj muzeografic conceptul de expoziție (pozițiile 1 și 2 din 5 exprimate). Aceste afirmații identifică clar cerințele publicului raportate la oferta muzeală, faptul că vizita s-a datorat în principal acestor criterii, că nu a fost una întîmplătoare, ceea ce demonstrează necesitățile colectivității
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
propriile colecții, spațiile existente, bugetele legate de expoziții temporare, dar nu în ultimul rînd relația cu publicul, pus în dificila, dacă nu imposibila situație de a reface traseul socio-spațio-temporal al obiectului. În dinamica dialogului vizual, psihologic abordarea la un standard muzeografic pertinent aparține muzeelor în aer liber, precum și altor tipuri de muzee asupra cărora ne vom referi în următoarele capitole, acestea fiind spații ce pot valorifica benefic relația vizitator obiect muzeal. În concluzie, prin formele specifice de comunicare publicul își definește
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ale instituției, autorii studiilor argumentînd că societatea își elaborează "noile standarde de valori, precum și o ierarhie strictă și general admisă de către aceasta în materie de gusturi", considerînd că muzeele nu s-au îndepărtat de misiunea lor tradițională 48. În vocabularul muzeografic, treptat după anii '80 a fost introdus termenul de parteneriat cultural economic avînd ca scop o optimizare a funcțiilor de bază ale muzeului raportat la cererea generală a publicului, printr-un sistem de relații atît în interiorul instituțiilor, dar și între
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeal sau ignorarea acesteia. Spațiul acestui muzeu unic în România face apel la memoria colectivă a publicului și la necesitatea identificării cu un spațiu cultural, cu un mediu al culturii tradiționale, fără apel la explicații sau prezentare tematică subordonată conceptelor muzeografice clasice. Acroșajul obiectelor impune preponderent o lectură sub raportul impactului vizual și mai puțin o "comunicare a ideilor" despre obiecte. Muzeul a susținut activități didactice prin lecții, însă scopul principal al acestora a constat în atragerea unui număr cît mai
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
așezările și specificul acestora tradus prin valorificarea tradițiilor, a unor datini și obiceiuri, activitățile și sectorul casnic, dinamica așezărilor rurale împreună cu elementele de cultură specifice; implică proiecte muzeotehnice moderne prin tehnici de expunere permisive contactului nemijlocit cu artefactele. Un proiect muzeografic operaționalizat care reactualizează trecutul într-o manieră specifică prezentului pe coordonate spațio-temporale reversibile, supuse oricăror modificări; consolidează acțiunile unui public care din spectator devine participant pe această scenă culturală. Aceste determinante sociale se regăsesc în muzee în aer liber din
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sale. După război, acest tip de muzeu se îndreaptă spre o relație dinamică, ferită de orice inserție ideologică, între cadrul natural și spațiul socio-cultural, anii '80 reprezentînd pentru acest muzeu și Germania un teritoriu deschis interacțiunilor public mediu 5. Formule muzeografice contemporane "en plein air": ecomuzeul Considerat inițial drept anti-muzeu, ecomuzeul deschide drumul unei noi muzeologii, tendință apărută în Franța anilor '80 ca un moment de contestare și refacere, ce mobilizează aportul științelor umane, precum și cel al științelor sociale. Format în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
D. Gusti" sau al Complexului Muzeal Astra din Sibiu despre care aminteam la începutul acestui capitol, ca fiind unele dintre puținele exemple de inițiativă și reușită pedagogică din țara noastră. Prezentarea exponatelor și a instalațiilor s-a realizat pe criterii muzeografice și pedagogice, în mod sintetic, sistematizat, cu accent pe descoperirea, explorarea și învățarea tehnicilor, a funcțiilor și utilităților specifice deceniilor sau secolelor trecute. Acești parametri au fost evidențiați în foarte multe anchete, pentru moment ne vom opri la exemplul lui
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
contextul din care acesta face parte. Această contextualizare îi face pe copii capabili să identifice relații, asocieri sau să conștientizeze noi sensuri între obiect și cadru. Scopul acestor cercetări a fost legat de optimizarea elementelor expoziționale din punct de vedere muzeografic, pedagogic și tehnic. Se poate aminti și studiul lui Hodder (1996) privind rolul activ, dinamic al obiectului în discursul muzeal 38. interactivitatea favorizează învățarea prin încercare eroare: o interactivitate care face să evolueze capacitatea de construcție mentală a copiilor prin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
își propune pe de o parte să conserve cadrele exteriore ale vieții sociale, dar și formele ei spirituale: deprinderi sociale ca obiceiuri, credințe, ceremonii, practici magice. CONTRIBUȚIA LUI DIMITRIE GUSTI ÎN ELABORAREA PROIECTULUI "MUZEUL SOCIAL" Promotor al unei noi concepții muzeografice și inițiator al cercetării sociologice de teren, multidisciplinare și interdisciplinare, D. Gusti pornește de la ideea potrivit căreia obiectul de studiu al acestor domenii este același: colectivitatea umană și activitățile acesteia. În elaborarea sistemului său de "științe sociale, sociologie, etică și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dintr-un contraargument într-un argument al necesității muzeului social. Este însă deosebit de important să subliniem în aceste condiții spiritul anticipator al lui Gusti. În anul 1985 Asociația Europeană a Muzeelor în aer liber, în dorința de reevaluare a direcțiilor muzeografice contemporane a ridicat problema reorganizării muzeelor de tip Skansen drept centre sociale, idee care nu reprezintă decît o reluare a demersului lui Gusti, afirmat cu exact jumătate de secol în urmă și atît de mult criticat la acea vreme. D.
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
socială era menită să dea temei unei reforme sociale"53. Exponatele prezentate publicului în anul 1867 urmau sa devină nucleu al fondării în anul 1894 a unui Muzeu Social, păstrîndu-se aceeași idee de promovare a acțiunilor de reformă socială. Ideea muzeografică a lui Le Play pornea însă de la reformarea pe principii moral religioase, spirituale ale societății, formulă remarcabilă în sine, dar care era insuficientă. Ideile lui Gusti erau străbătute de o viziune de ansamblu asupra societății, cea a consacrării prezențelor cultural-sociale
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
conferă un cadru dinamic, excluzînd caracterul etnografic al expunerii în sine, dar conceptul lui Gusti, subliniem, se fundamentează pe principiul acțiunii sociale, al pretextului prezenței exponatelor autentice ca formulă de prezentare a aspectelor sociale complexe, a cunoașterii și identității. Viziunea muzeografică modernă fundament al evoluției ulterioare a muzeelor în aer liber reușește să armonizeze conceptul de muzeu sociologic cu funcțiile de bază ale instituției muzeale: științifică, culturală, de conservare și de valorificare a patrimoniului. Concepția asupra viitorului Muzeu Social avea în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
reunite și organizate pe criterii științifice toate documentele sociale privind viața rurală, suport al unor noi cercetări și al dezvoltării patrimoniului existent. Misiunea educativă nu era neglijată: intenția finală îndreptîndu-se către un public cît mai larg. Remarcăm intențiile organizatorilor formule muzeografice de avangardă la acea vreme de captare a interesului publicului prin edificarea unor spații destinate expozițiilor temporare, prin scoaterea din depozite a unor exponate pe diferite teme54. Ideea unor complexe în aer liber era cu atît mai necesară cu cît
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
avangardă la acea vreme de captare a interesului publicului prin edificarea unor spații destinate expozițiilor temporare, prin scoaterea din depozite a unor exponate pe diferite teme54. Ideea unor complexe în aer liber era cu atît mai necesară cu cît practica muzeografică demonstrase neajunsurile unei expuneri de tip pavilionar. În interiorul unor spații deja cosacrate expunerii clasice nu puteau fi prezentate obiecte de mari dimensiuni, gospodării, anexe sau instalații specifice. Spațiul în sine, prezența exteriorului edificat într-un interior edificat anula conceptul de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a elementelor de urbanism, inginerie, tehnică, arhitectură și artă. TEORII ASUPRA CONSTITUIRII MUZEULUI SOCIAL Cu ocazia organizării Pavilionului României la Expoziția universală de la Paris, în anul 1867, Alexandru Odobescu lansează pentru prima dată ideea expunerii în aer liber pe criterii muzeografice a unui ansamblu de exponate reprezentative pentru țara noastră 62. Continuînd activitatea de colecționare pe criterii științifice a pieselor etnografice, George Barițiu punea în discuție în anul 1880 deschiderea "unui sector etnografic în aer liber"63. La sfîrșitul secolului al
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de piese expuse prima oară în satul Fundul Moldovei din județul Suceava, apoi prin două expoziții organizate în spațiile Seminarului de sociologie în anul 1929, precum și în zonele cercetate care au beneficiat de ideea constituirii unor muzee locale 67. Conceptul muzeografic inițiat de echipa lui D. Gusti s-a axat pe reconstituirea unor interioare, în care exponatele urmau să fie înfățișate firesc, în contextul lor. Această etapă prefigura un proiect amplu de amenajare a unor standuri în incinta Pavilionului Regal din
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]