97 matches
-
se va încheia cu decernarea diplomelor câștigătorilor Festivalului de poezie Nichita Stănescu. I. S. Distincție pentru Muzeul Banatului l Acordată la Muzeul Național de Artă București Muzeul Național de Artă din București găzduiește festivitatea de decernare a premiilor în domeniul muzeografiei etnologice, festivitate la care a fost invitată să participe și o delegație a Muzeului Banatului Timișoara, instituție distinsă cu premiul „Romulus Vuia“ cu acest prilej. Premiul a fost înmânat delegației timișorene, vineri 29 martie. Dinstincția s-a acordat pentru expoziția
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
întrebându-mă în același timp de ce mă opream la acest tip de detalii. -În sală, se proiectează neîntrerupt filmul făcut de muribundă. Ca să zic așa, nu se vede nimic: imaginea arată o albeață nesfârșită, stropită cu pete negre pe care muzeografia le califică în mod straniu ca fiind zgomote vizuale și care ne sunt prezentate ca probabile stricăciuni ale timpului și ale frigului pe peliculă. Nimic altceva. Știu câte ceva despre asta, am rămas în încăpere vreme de două ore și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
curator specializat, ci o femeie de serviciu s-a distrat între două „coups de balai“. Să nu mă înțelegi greșit: nu sunt pentru stilul occidental, dominat de multi-media, discurs politic-corect și mediocritate camuflat cu bani. Dar nu mai suport nici muzeografia obosită, prăfuită din România, al cărei cârmaci este din păcate chiar Muzeul Național de Istorie. Fiecare obiect avea frumusețea și valoarea sa, fără îndoială, dar acest lucru nu este suficient. Iar ca totul să fie complet, imbecilele din personal vorbeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cu 2 cămăruțe (în cartierul studențesc "Tudor Vladimirescu", într-un bloc vechi, pe colț, la ultimul etaj). Mama mea venea de la Bârlad mult mai des decât acum (în curând va împlini 80 de ani, așadar... optzecistă, ca și noi!). Învățam muzeografie literară pe brânci, de la excepționalul om, profesor și naș de cununie Constantin Liviu Rusu (Dumnezeu să-l odihnească!). Îmi amintesc: se demola în Iași. "Bătrânul", cum i se mai spunea lui C. L. Rusu, având încredere în mine, mă lua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
orgoliul unei generații care apare pe "piața literară"? Există o "dialectică" proprie literaturii române? Privită din interiorul muzeelor literare, literatura română este coaptă, așadar aptă în continuare să rodească. Cred în noile generații, valuri, promoții... Nu avem a ne teme: muzeografia literară stă mărturie (mai ales în acești ani, de libertate deplină) că în planul realitate și perspectivă culturală nu este cazul să ne lamentăm față cu Europa. Ai "moșit" o mulțime de debutanți. Poți vorbi de pariurile câștigate și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 143-145. 2. M. Comșa, Cultura materială veche românească. Așezările din secolele VIII-X de la Bucov (Ploiești), București, 1978; M. Constantiniu, P. I. Panait, Cercetarea feudalismului timpuriu pe teritoriul orașului București, în "Materiale de istorie și muzeografie", 3, București, 1965; Istoria Românilor, vol. III, p. 145. 3. S. Ferche-Dolinescu, Raport asupra săpăturilor de la Dulceanca, jud. Teleorman, în MCA, 9, 1972, p. 132-234; P. Poghirc, Satul din colinele Tutovei, București, 1972; Istoria Românilor, vol. III, p. 149-150. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la Sighet și din Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în București și organizator al Școlii de Vară, fiind "o instituție a Memoriei, unică în felul ei, prin faptul că este, în același timp, institut de cercetare, de muzeografie și de învățământ"517. "Creat în 1993 de Ana Blandiana și Romulus Rusan, ființând mereu în criză de fonduri și personal, Centrul a reușit să producă proiectele de reabilitare și dotare a muzeului 518, banca de date necesară umplerii acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
zile", "sărbători" ale cărții sau filmului, bienale, târguri, colocvii...). Departamentele Tot mai multe dintre ele dezvoltă linii bugetare autonome și se sprijină pe competențele specifice, altele decât cele strict asociative. Dezvoltarea culturală, spectacolul viu, muzica și dansul, arta contemporană și muzeografia sunt principalele lor câmpuri de acțiune. La început, legile descentralizării prevedeau limitarea lor la politica lecturii, a cărții, la gestionarea bibliotecilor departamentale de împrumut (bibliobuz și anexe), la serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația regională a ministerului, DRAC
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin elaborarea și aplicarea în practica școlară, la toate nivelurile, a unei pedagogii moderne, o pedagogie muzeală și o pedagogie a creativității, care în mod diferențiat, pe niveluri de vîrstă și paliere educaționale, să fructifice actualele cunoștințe din domeniul sociologiei, muzeografiei, psihologiei, al creativității. Actuală pentru orice domeniu de activitate, modernizarea se impune ca necesitate pentru ambele instituții. Construcția unui sistem pedagogic muzeal modern impune formarea unei atitudini generale, pozitive față de nevoile reale ale societății, ale școlii, prin implicarea personalității dascălului
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
socio-psihologice și pedagogice ancorate între tradiție și modernitate. Următorul capitol identifică muzeul ca spațiu al experiențelor individuale și colective, al interacțunii și comunicării, al unor situații, atitudini și motivații ale publicului, extinzînd analiza determinărilor instituționale asupra curentelor și tendințelor din muzeografia contemporană. Restrîngînd aria cercetării la publicul școlar, capitolul al III-lea analizează caracteristicile muzeului contemporan și impactul său asupra școlii, forme de activități și programe de pedagogie muzeală din România și Europa. Acest capitol a oferit cadrul de analiză a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
această definiție a fost reformulată, în concordanță cu transformările sociale și instituționale, cu schimbările care au intervenit. O contribuție definitorie în privința actualizării conținutului noțiunii de muzeu a avut-o în țara noastră profesorul universitar dr. Radu Florescu, specialist în domeniul muzeografiei și arheologiei. Acesta poate fi considerat unul dintre primii teoreticieni români care a sistematizat pe criterii științifice domeniul muzeografiei. Se cuvine să prezentăm cu această ocazie valoroasa experiență, profesionalismul și dăruirea unor specialiști ca: Doina Darvaș, Ioan Godea, Dan Mohanu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
definitorie în privința actualizării conținutului noțiunii de muzeu a avut-o în țara noastră profesorul universitar dr. Radu Florescu, specialist în domeniul muzeografiei și arheologiei. Acesta poate fi considerat unul dintre primii teoreticieni români care a sistematizat pe criterii științifice domeniul muzeografiei. Se cuvine să prezentăm cu această ocazie valoroasa experiență, profesionalismul și dăruirea unor specialiști ca: Doina Darvaș, Ioan Godea, Dan Mohanu, Ioan Opriș, Corina Popa, Paula Popoiu, Georgeta Stoica și mulți alții 3, prin contribuții remarcabile concretizate în articole și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de anexă a unor Academii, muzeul devine treptat un teritoriu distinct, de sine stătător al inventarierii, clasificării, expunerii, iar dincolo de moda replicilor după marii maeștri, devine loc de întîlnire și contemplare. Noul concept de muzeu, rod al școlii franceze de muzeografie, a fost în curînd acceptat la nivel european. Apar primele edificii impozante în stil neoclasic, la modă în acea vreme, cu destinația precisă de a adăposti colecții reunite, reprezentative. Această arhitectură avea să fie rapid importată de către SUA, unde, după
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
înțelegerea elementelor culturii locale, regionale și respectarea principiilor integrării culturale. Mediatizarea științelor omului și ale societății devine pretext argumentat în condițiile în care omul și problematica societății contemporane sînt insuficient reprezentate pe scena muzeologiei mondiale. Conexiunile stabilite astfel între muzeologie, muzeografie și domeniul științelor sociale sociologie în special determină noi direcții de analiză și interpretare a condițiilor socio-economice și culturale ale așezărilor, regiunilor, activitățile umane și sectorul industrial, probleme legate de protecția mediului, probleme ale tinerilor, elementele de cultură specifice. Muzeul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeului a unor monumente de certă valoare istorică și artistică care se aflau într-o stare avansată de degradare. Această opțiune este în fapt un compromis față de planurile inițiale elaborate de muzeografii români ce se înscriu în tendința manifestată de muzeografia europeană și care prevăd o activitate de revitalizare a satelor din toate zonele etnografice, prin conservarea și restaurarea in situ a obiectivelor. În fața valului de schimbări economice și sociale, a remodelării urbanistice de cele mai multe ori agresive a zonelor rurale, cu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Ed. Meridiane, București, 1986, p. 161. 13. Schema relațiilor dintre componentele activității muzeale are ca sursă Notele de curs Muzeologie prof. univ. dr. Radu Florescu. Asupra acestor concepte prezentate grafic, autorul a operat actualizări ale informației, în concordanță cu tendințele muzeografiei contemporane. 14. RIVIÈRE GEORGES H., La muséologie, Dunod, Paris, 1989, p.48. 15. HUYGHE RENÉ, Puterea imaginii, Ed. Meridiane, București, 1971. 16. Primele licitații de artă consemnate se desfășoară la Anvers, Belgia, începînd cu anul 1542. 17. WALLERSTEIN IMMANUEL, Sistemul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Stat din Chișinău, absolvită în 1976. A fost bibliograf-șef la Universitate (1976- 1988), colaboratoare la Colegiul pentru Traduceri și Relații Literare (1989-1990), redactor literar la „Glasul națiunii” (1990-1991), cercetătoare și secretar științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău (din 1991). Debutează la ziarul „Calea spre comunism” (1971), fiind prezentă și în revista „Nistru” ș.a. Prima carte de poezie, Adagio, îi apare în 1989. Versurile i-au fost incluse în antologii precum Dintre sute de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
vizual, și, de regulă, de artefacte unice, reprezentative și extrem de valoroase. Amenajarea interioară realizată de Ramona Biciușcă împreună cu fratele ei, arhitectul Ionuț Biciușcă, parte a unei teze de doctorat în domeniu, reprezintă o curajoasă răsturnare a viziunii consecvent tradiționaliste a muzeografiei ieșene. Deși depozitele muzeului au, după cum spuneam, materiale pentru câteva zeci de expoziții itinerante, Muzeul Civilizației vă va purta rapid și spectaculos, cu povești și imagini, cu reconstrucții și machete în trei dimensiuni, prin lumea omului neolitic cu nevoile și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
își iau revanșa până și în societatea modernă. În studiile consacrate mijloacelor de comunicare în masă s-a vorbit despre "televiziune ceremonială", de "cotitură etnografică" sau de "punere în scenă a cuvântului la televiziune". Ne putem gândi și la renașterea muzeografiei, cu subiecte ca imaginarul colecționarilor de artă "primitivă", sau la întrebări de tipul "Ce este un corp, un obiect?", " Ce înseamnă a expune?", "Care sunt proprietățile discursive ale unui parcurs?". Capitolul III Terenul Metodologia pe care se întemeiază antropologia este
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
din 1978, periodicul anual Hierasus, a cărui titulatură devine, din 1999, Acta Moldaviae Septentrionalis. Articolele ce nu se limitează doar la investigarea localului, ci abordează și tematici de istorie națională sau universală se grupează pe secțiuni de arheologie, istorie, memorialistică, muzeografie, etnografie, fiind semnate de istorici și cercetători cu nume consacrate pe plan local: Paul Șadurschi, Emil Ioan Emandi, Gheorghe Amarandei, Ionel Bejenaru, Gheorghe Median, Ștefan Cervatiuc, Stela Giosan, dar și colaboratori din mediul academic, precum: Alexandru Zub, Ion Agrigoroaiei sau
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1999, 2002-2003. "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane", Sibiu 1995, 2000-2004, 2005, 2006-2007. "Alternative `90"1990, 1991. "Apulum", XLVII, XLVIII, Alba Iulia, MMX, MMXI, 2010, 2011. "Buletinul Universității Naționale de Apărare "Carol I"", nr.1, 2009. "București. Materiale de istorie și muzeografie. Muzeul municipiului București", 2008. "Caietele Brătianu", Societatea Academică "Gheorghe I. Brătianu". Filiala Sighetu Marmeției, nr. 2, mai 2011. "Cadran politic"2003, 2004. "Curentul"1933, 1934, 1936, 1940. "Dreptatea"1930, 1931, 1933. "Dimineața"1933. "Îndreptarea"1936. "Journal for the Study of
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Bichineț, Corneliu, "Un trio pentru istorie: N. Titulescu-I. Antonescu-Gh. Brătianu", în Buzatu, Gheorghe, Bichineț, Corneliu, România sub imperiul haosului (1919-1989) II, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pp. 352-366. Ciotoran, Gabriel, "Gheorghe I. Brătianu", în București. Materiale de istorie și muzeografie. Muzeul municipiului București, 2008, 22, pp. 212-214. Delureanu, Ștefan, "Pacea de la Paris și România. O luare de poziție a lui Gh. Brătianu. Cu o mărturie inedită", în Revista de Istorie, 1993, nr.1-2. Florescu, Gh. I., "Gh. I. Brătianu, Originile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]