864 matches
-
de etnie. E hotărâtă să mă hrănească cu varza cu carne până când mă voi îndrăgosti de fiul ei, muzicantul cu pantofi negri de lac și pantaloni albi pe alocuri pătați, dar călcați la dungă. Ce-ar fi să-i cer muzicantului un împrumut până ce trec sărbătorile, mi-a trecut așa, deodată prin gând. Mă scutur ca de o nălucă, Doamne, până aici am ajuns? Am adormit cu haina roșie în gând și am visat că am cumpărat-o, dar după ce am
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1416086054.html [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
ilustre! putem vorbi liniștiți! -Dintr-o dată mi s-a făcut foame, spuse Caligula aruncându-se pe una din canapele. Mai întâi să mâncăm și să bem! Macro îl strigă pe Probus și mica petrecere începu. O draperie fu trasă și muzicanți aduși special pentru această reuniune începură să cânte. Apoi slujitorii aduseră tăvile cu bunătăți și petrecerea începu. Caligula însă, contrar celor spuse mai înainte părea că nu are poftă de mâncare și abia dacă gustă din bucatele înșirate pe masă
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
prea mult. -Vei avea timp să bei după ce vom discuta Macro!... Probus! exclamă Caligula, Ia-ți oamenii și ieșiți cu toții. Probus se ivi imediat de dincolo de uși și când înțelese ce dorea Caligula făcu semn tuturor să iasă din încăpere. Muzicanții părăsiră și ei încăperea. Ușile fură apoi închise chiar de către Probus iar Caligula fără să mai aștepte ceva trecu direct în subiect. -Știi desigur Cordius că magnificul, zeii să-l ocrotească, vrea să vină la Roma și să asiste la
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
Luna februarie îi aduce împreună pe Împăratul și cele trei fiice ale sale în „Sarea-n bucate”, pe faimoșii „Muzicanți din Bremen”, dar și pe Dorothy și noii ei prieteni, Sperie Ciori, Leul și Omul de Tinichea în călătoria spre „Vrăjitorul din Oz” sau pe Matei în drumul său spre mare în „Cel mai mare Gulliver”. Programul complet de evenimente
Luna februarie, luna spectacolelor muzicale la Teatrul „Gong” din Sibiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105821_a_107113]
-
februarie, ora 10:00 și ora 12:00 atelier recomandat copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani ATELIERUL DE CREAT POVEȘTI Coordonator: Diana Ribana sâmbătă, 11 februarie, ora 18:00 spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani MUZICANȚII DIN BREMEN după Frații Grimm, traducere din limba germană de Zoltán Kalmár REGIA: Lilly Krauss-Kalmár; SCENOGRAFIA: Maria Bodor; MUZICA ORIGINALĂ: Florin Grigoraș; în DISTRIBUȚIE: Daniela Dragomir, Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Claudia Stühler, Lilly Krauss-Kalmár (voce); duminică, 12 februarie
Luna februarie, luna spectacolelor muzicale la Teatrul „Gong” din Sibiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105821_a_107113]
-
Kalmár REGIA: Lilly Krauss-Kalmár; SCENOGRAFIA: Maria Bodor; MUZICA ORIGINALĂ: Florin Grigoraș; în DISTRIBUȚIE: Daniela Dragomir, Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Claudia Stühler, Lilly Krauss-Kalmár (voce); duminică, 12 februarie, ora 11:00 spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani MUZICANȚII DIN BREMEN după Frații Grimm, traducere din limba germană de Zoltán Kalmár REGIA: Lilly Krauss-Kalmár; SCENOGRAFIA: Maria Bodor; MUZICA ORIGINALĂ: Florin Grigoraș; în DISTRIBUȚIE: Daniela Dragomir, Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Claudia Stühler, Lilly Krauss-Kalmár (voce); sâmbătă, 18 februarie
Luna februarie, luna spectacolelor muzicale la Teatrul „Gong” din Sibiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105821_a_107113]
-
ca niște straturi ale paradisului floral importat în spațiul omenesc, dar pentru a-l face supraomenesc. Alaiurile florale ale tinerilor și copiilor, în variate ceremonii, sau ale doamnelor din suita împărătesei (cu stânjenei în păr, de sărbătoarea irișilor, de pildă), muzicanții și dansatorii, toate acestea se conjuga laolaltă, cu efect de extaz. Dacă fapturile umane sunt ornate și cu flori și ramuri, atunci grădină paradisului a fost cu adevarat internalizată. Apogeul îl reprezintă, firește, perspectiva asupra împărătesei Sadako: cu tenul foarte
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
însă un sound nou - manele - care a invadat întreaga țară. Maneliștii-vedete pot câștiga și 20.000 de euro pe seară, la nunți opulente, unde invitații aruncă literalmente cu bancnote asupra lor. Postările lor pe youtube ajung la milioane de vizualizări. Muzicanții tradiționali, precum celebrul Taraf al Haiducilor, care l-a avut odinioară susținător chiar pe Johnny Depp, se plâng că manelele i-au adus la faliment și că vor distruge muzică țigăneasca. Acest documentar analizează soundtrack-ul unei schimbări sociale și culturale
Superstaruri ale filmului documentar în selecția oficială “Astra Film Festival 2016” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104731_a_106023]
-
de argint, plasat în bară. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Creanga cu frunzele de stejar și ghindele reprezintă bogatele păduri de gorun din zonă. Alăuta face referire la renumiții muzicanți din localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
în Spania, Grecia, Asia. Cum visul oricărui român este acela de a vizita măcar o dată America, la fel cum musulmanii merg la Mecca, iată că și eu am revenit în această țară, nu cum o fac cei mai mulți dintre artiștii noștri (muzicanți, interpreți, actori) - cu alai și trâmbițe, cu invitații care mai de care mai „speciale” -, ci ca un om simplu, dar fără să abandonez observațiile discrete ale psihologului dornic de cunoaștere, de aprofundare a modului în care o parte din comunitatea
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Veni_vidi_vici.html [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
din copilărie, când, după cum spune domnia sa, cu glasul sugrumat de emoție, (în momente de nostalgie și sinceritate): „Copil sărac, fiind, dorindu-mi, dar nepermițându-mi luxul de a-mi cumpăra sau învăța să cânt la anumite instrumente, mă țineam după muzicanții vremii prin sate și mă uitam hipnotizat la aceștia, învățând astfel de la ei, fiind nevoit a fi autodidact. Mi-am promis și încerc și astăzi să învăț și să ajut orice copil care are talent și dorința de a învăța
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
un document din anul 1891 în care ni se vorbește despre inițiativa profesorului I. Mihăiescu în vederea alcătuirii unui cor al elevilor din oraș46. Până la sfârșitul secolului, mai apar menționate în documente câteva societăți și școli particulare, între care cităm Societatea muzicanților( 1889), Școala particulară de dans a lui D. Câmpineanu( 1889) 48 și Societatea internațională a corului vocal Frohsin( germană, 189849). Activitatea acestora nu pare de durată și consistență de vreme ce, într-o perioadă de elanuri și de căutări, documentele nu le
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume al lui Liviu Ciulei apărut pe ecrane cu aproape zece ani în urmă și proiectat de Gligoraș pe ecranul din căminul cultural. După o geampara, ca să se mai odihnească perechile, muzicanții cântau valsul lui Ivanovici. Alteori treceau la unele dintre tangourile din repertoriul maestrului Gică Petrescu sau al lui Alexandru Jula și Ionel Miron de la teatrul de estradă „Leonard” din Galați, care vizitau prin turnee și căminul cultural din comună, ocazie
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului următor, Mircea a atras spre el trupul tânăr și plin de nerv al Săndicăi, aceasta lăsându-se cu plăcere cuprinsă
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
maică-sa îl împinge nervoasă înainte, așa că cei doi se mișcă, el întorcând capul din când în când. Lucrul ăsta se repetă cu mai mulți copii iar părinții îi împing de la spate, grăbiți să ajungă la treburile lor. 45 minute: Muzicantul a cântat în continuare. Numai șase oameni s-au oprit să-l asculte pentru câteva momente. Circa 20 au aruncat niște bani. Omul a colectat în total $32. După o oră: El a terminat de cântat și s-a lăsat
NONVALOAREA STĂPÂNEŞTE LUMEA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_nonvalo_george_roca_1366620098.html [Corola-blog/BlogPost/345959_a_347288]
-
inceput că dansatoare la 15 ani și jumătate. Am fost la Casa de Cultură din Reșița și am vrut să fiu solista. Asistând la o repetie și văzând un dirijor foarte exigent care pur și simplu aruncă cu scaune după muzicanții care greșeau, vorbesc de Nicolae Terescu, o somitate în domeniu, m-am speriat și am renunțat. Am intrat într-o altă sală și am asistat la o repetiție de dansuri unde domnea o cu totul altă atmosferă, am văzut un
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Vreau_sa_traiesc_atat_timp_cat_pot_sa_cant_interviu_cu_solista_de_muzica_populara_din_banat_nicoleta_voica.html [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
acolo că dansatoare ptr 6 luni ... eu care habar nu aveam de dans, nu știam nici macar valsul, darmite dânsul popular! Mergeam în turnee cu toții, dansatori, cântăreți, dirijori. În autocare ne amuzam, cântam, firește am cântat și eu ... m-au auzit muzicanții, dirijorul și m-au invitat și încurajat să dau muzicii încă o șansă. Bineînțeles, mi-am luat inima în dinți și am cântat! Au fost mulți ani la rând în care eu cântam, dansăm, prezentăm spectacolul, măi ziceam câteodată că
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Vreau_sa_traiesc_atat_timp_cat_pot_sa_cant_interviu_cu_solista_de_muzica_populara_din_banat_nicoleta_voica.html [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
a venit imediat cu o completare: „Ei, n-am avut eu iepe, și chiar dacă le-aș fi avut, nu le beam, dar țoalele nu i-au lipsit nevestei mele niciodată!” Când locuiau în California, Dumitru Sinu avea câțiva prieteni români, muzicanți, care veneau de multe ori la ei la hotel și obișnuiau să cânte, printre altele, Lume, lume, soră lume / C-așa-i viața trecătoare / Unul naște, altul moare / Lume, soră lume!”. Toată lumea era a lor, atât de frumos se distrau
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nicole_sinu_cea_mai_romanca_dintre_canadience_capitolul_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
pentru că le plăcea reacția canadiencei: Nuuuu! Vă cumpăr eu tot ce doriți, numai să nu furați! Se distrau de minune, erau tineri, erau frumoși, erau veseli și le plăcea compania lui Nicole și-a soțului său. „O cuceriseră cu romanțele, muzicanții mei români, îi cântau mereu una superbă, aparținând Bucureștiului interbelic - și nea Mitică începe să fredoneze: Sub balcon eu ți-am cântat o serenadă / Ca pe vremuri visătorii trubaduri / Sus pe cer se-oprise luna să mă vadă / Cum cântam
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nicole_sinu_cea_mai_romanca_dintre_canadience_capitolul_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
în care nu am cântat. Am cântat dintotdeauna. Când eram copil cântam până când bunica îmi spunea să tac pentru că îmi ies plămânii afară. Cântam de îi găuream urechile. Urlam! În satul meu, la Solovăstru era un cartier de țigani, unii muzicanți, violoniști virtuoși. De la ei am primit întîia fermecare a muzicii. I-am ascultat de mică și muzica lor lăutărească m-a pătruns. Am și supt de la o țigancă, un timp, când la sânul mamei s-au micșorat resursele. O îndrăgeam
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
a cântat în orchestră lui Philippe Lebel și a studiat cu renumitul acordeonist și pedagog Jean Demeux, iar mai apoi cu Jean Corti, Isabelle Durând, Daniel Colin, Armând Lasagne , Didier Lockwood. La aproape 35 de ani, descendentul unei familii de muzicanți ploieșteni a cucerit Parisul și este considerat drept cel mai bun acordeonist de jazz al momentului. Cel mai important producător de acoardeoane din lume i-a dăruit un exemplar și i-a scris numele pe acordeon cu litere aurite: Emy
Emy Dragoi plays Charlie Chaplin by http://www.zilesinopti.ro/articole/1945/emy-dragoi-plays-charlie-chaplin [Corola-blog/BlogPost/97120_a_98412]
-
Ca și costumele, care reușesc să fie comice fără a deveni caraghioase. Cațavencu în frac roșu și chimir la brâu, Agamiță cu pardesiu ca pașoptiștii din cartea de istorie....cred că spun totul. Grija pentru detalii se observă de la ghetrele muzicanților până la căștile personalului de scenă, care întăresc metafora menționată mai sus (societate în construcție etc). - metafora șantierului nu e o simplă găselniță de scenografie. Aceasta mi se pare principala deosebire față de piesa de referință. Lumea din Scrisoarea lui Ciulei era
Nicoleta. Mâna care îți dă mandatul () [Corola-website/Journalistic/104475_a_105767]
-
sforicele. Dacă zeii agită sforile... păpușile se agită și ele. Un timp nimeni nu spuse nimic.Tăcură cu toții savurând vinurile, nectarul sau sucurile de citrice aduse din abundență de slujitori. Deranjat, procuratorul Ponțiu Pilat făcu un semn cu mâna pentru ca muzicanții să cânte mai încet. -Îmi permit să vă contrazic mărite procurator, spuse centurionul Livius. Ponțiu Pilat îl privi uimit pe acesta. -Te ascult bravule Livius! Aici la Ierusalim polemicile se pot isca la tot pasul. La Cezareea viața e mult
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
eu i-am anchetat pe cei de care vă voi vorbi și cărora le-am pregătit rechizitoriul. Toți erau acum interesați de noua poveste pe care magistrul Simbinacus se grăbea să o depene și cineva făcu din nou semn către muzicanți să cânte și mai încet. -Era deci pe vremea când Tiberius, împăratul nostru, să-l ocrotească zeii, a poruncit ca Roma să fie curățată de șarlatanii ăștia care trăiau mai bine decât un centurion care câștiga pe atunci cam o
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
binevoitor, vesel, dar era atât de îmbătrânit, încât Moore a rămas uluit. Byron pierduse din acea inspirație care îl deosebea anterior atât demult de ceilalți. Își lăsase perciune (așa voia Teresa), zicându-i că astfel capul lui seamănă cu al muzicanților. Purta plete, ce-i cădeau peste gât, conferindu-i înfățișarea de om străin. Era la fel de frumos, deși fața trecuse prin aceeași evoluție ca și poezia sa. Avea umor mai mult, avea înțelepciunea lui Don Juan, romantismul sumbru al lui Manfred
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1478647470.html [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]