108 matches
-
Comișel (folclor), Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru (orchestrație), Ion D. Vicol (dirijat coral) ș.a. Apreciind incontestabila sa pregătire muzicală, în urma examenului de absolvire din vara anului 1960, tânărul muzician a fost repartizat în funcția de Documentarist la Uniunea Compozitorilor și Muzicologicilor din România. Din acel an devine și redator la Revista Muzica - publicație de referință a Uniunii Compozitorilor și Muzicologicilor din România. În această calitate, semnează numeroase articole, eseuri, cronici muzicale etc. care comentează, cu evident profesionalism, numeroase manifestări muzicale: concerte
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
în urma examenului de absolvire din vara anului 1960, tânărul muzician a fost repartizat în funcția de Documentarist la Uniunea Compozitorilor și Muzicologicilor din România. Din acel an devine și redator la Revista Muzica - publicație de referință a Uniunii Compozitorilor și Muzicologicilor din România. În această calitate, semnează numeroase articole, eseuri, cronici muzicale etc. care comentează, cu evident profesionalism, numeroase manifestări muzicale: concerte simfonice și de cameră, spectacole de operă și balet. recitaluri și lansări de carte etc. ce au loc, în
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
redacțiile radiofonice provin din rândurile studenților/ absolvenților de la pedagogie muzicală. Cum sunt ei selectați? Iată o întrebare la care nu sunt în măsură să răspund. Mă pot gândi însă la modul în care acești tineri cu sau fără educație specific muzicologică își pun problema unui stil de muzicologie radiofonică. Nu există un îndrumar, un îndreptar, un curs academic, ci doar adaptarea la o realitate și găsirea unor modele imediate printre colegii mai experimentați din redacțiile radiofonice. Poate că știm cu toții ce
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
Nu multe din acestea duc până la capăt, cu toate cerințele aparatului științific, o idee nouă, sau cel puțin o abordare nouă a unei idei vechi. Personal, le găsesc semnificative în special pe acelea care acoperă diverse pete albe în sistematica muzicologică românească, printr-un racord neforțat la modernitatea gândirii universale. La sfârșitul anului 2003, au apărut mai multe volume care la origine fuseseră teze de doctorat. Mă voi opri la trei dintre ele, pentru o privire asupra diversității domeniului, asupra interdisciplinarității
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
clujean Francisc László (distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pe 2003) acoperă - într-o măsură rar întâlnită la noi - genuri diverse ale cercetării. Istoriografia, studiul arhivelor și studiul de schițe componistice (așa-numitul, de către americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László pune la
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
specializare folcloristică, etnomuzicologică, dar și experiența analitică a muzicologului obișnuit cu tradiția occidentală a muzicii culte. Deși cartea se axează în principal pe aceste domenii ale cercetării, Francisc László nu ocolește necesare și binevenite referiri la istoria ideilor (nu numai) muzicologice. Iată exemple disparate în acest sens: discuția mereu delicată asupra naționalismului și a implicării acestuia în artă, așadar inevitabila amprentă a ideologiilor asupra artei; excelenta descriere a topos-ului, de la generalul conceptului la particularul creației lui Bartók; ideea neoclasicismului din
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
folclorice, timpurii, ale compozitorului, dar și receptarea acestuia de către ideologii muzicii noi, precum Adorno. Răsfoind prima dată volumul Despinei Petecel Theodoru, mi-au venit în minte două atribute, confirmate ulterior în lectura propriu-zisă: pasiune și prolificitate. Pasiune pentru lecturi interdisciplinare - muzicologice, filosofice, de istoria artei -, pentru muzică, arte plastice și posibile paralele între ele. Prolificitate datorată unui temperament entuziast, pasionat, dar și unui volum impresionant de muncă, de acumulare, de sinteză și de reformulare a lecturilor. Cititorul are la dispoziție un
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
provoacă investigații ale ludicului în felurite compartimente, cu exemple din Myriam Marbe, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Iannis Xenakis, din nou Bach, Anatol Vieru, Dan Dediu și Aurel Stroe. Citind acest discurs hermeneutic, regăsesc cu plăcere unele din propriile mele obsesii muzicologice. E vorba, aici, de unele permanențe ale spiritului artistic în muzică: retorica, melogramele, ludicul, citatul cu toate aspectele sale inter- sau paratextuale. E vorba de asemenea de salturi prin istoria muzicii, pentru a regăsi la Bach sau la compozitori români
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
cazul alegerii pe care ați făcut-o, cercetarea s-a bazat pe o documentare facută de dvs. înșivă. O.L.C. - În anii studenției mele inițiale, la Conservatorul din Cluj, în anii ’50, am avut prilejul să iau contact cu literatura muzicologică românească. Am realizat că, deși dispunem de o bogată literatură muzicală, de creații importante, acestea nu se reflectă în domeniul muzicologiei. D. Av. - În ciuda vicisitudinilor perioadei postbelice, a teribilelor limitări ale „obsedantului deceniu”, viața intelectuală, artistică, cea universitară a Clujului
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
n-o părasesc niciodată. D. Av. - Opera românească, Oedipul enescian, a urmat Hronicul muzicii românești, lucrare amplă, în nouă volume...; erau anii ’70... O.L.C. - A fost o muncă de cercetare, de documentare, extinsă în timp; ...partituri, biblioteci, documente, literatură muzicologică preexistentă; am dobândit o viziune asupra stadiului exact al cercetării. Am identificat o serie de zone neparcurse. Exista cartea lui Poslușnicu, contribuția lui Ghircoiașu, existau studiile lui Breazu. Lipsea însă o realizare coerentă, lispeau elementele de sinteză, viziunea ce nu
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a prilejuit, la Cluj, un splendid demers muzicologic al universitarei Bianca Țiplea-Temeș. Ceea ce, inițial, Constantin-T. Stan intuise, ca sursă de inspirație în creația de tinerețe a lui Ligeti (vezi György Ligeti și balada Miorița, în „Muzica”, București, XXIII, 2, aprilie- iunie 2012, p. 36-40), a fost confirmat
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Fundației „Paul Sacher” din Basel, a unui caiet de muzică cuprinzând 27 de transcripții, în manuscris, ale unor cântece din folclorul oltenesc și bănățean, între care și șase melodii din culegerea lui Sabin Drăgoi, inclusiv Miorița. După un prim excurs muzicologic („Concert românesc” de Ligeti: de la cilindrii de ceară la orchestra simfonică, în „Studia UBB Musica”, Cluj-Napoca, LVIII, 1, 2013, p. 51-57), autoarea a fost invitată la prestigiosul simpozion organizat, anual, la Szombathely (13 iulie 2013), sub patronajul Academiei Ungare de
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
decedat la Viena în 2006) la împlinirea a nouă decenii de la nașterea sa (pe plai mioritic, la Târnăveni), oferind specialiștilor, sub un alt titlu (Ligeti and Romanian Folk Music: an Insight from the Paul Sacher Foundation), rodul recentelor sale cercetări muzicologice. (Invitată la Belinț, pentru a conferenția în chiar cadrul matricial al sublimei variante a Mioriței, muziciana a declinat, spre regretul nostru, participarea, în ultimul moment, din motive obiective, cu promisiunea de a onora însă, pe viitor, invitația.) Omagierea maestrului Constantin
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
școlărești de corale luterane în piese de Edison Denisov, Valentin Silvestrov ș.a., sau unei de altminteri acribice analize a concertelor lui Miroslav Skorik) problematizarea lui Peter Andraschke asupra Muzicii pentru copii de Silvestrov. Autorul nu se limita la a analiza muzicologic o miniatură pianistică, dar o și punea în contextul european, alături de piese similare de Helmut Lachenmann, bunăoară. Spre asemenea paralele ar trebui să tindă nu doar muzicologia ucraineană, dar și cea românească, atunci când țintește spre a-și scoate în evidență
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
la punctele de vedere ale exegeților enescieni din România, dar și la diseminarea lor în mediile de artă și cultură din afara granițelor țării, unde există surprinzător de mulți doritori să-l cunoască pe Enescu, studiindu-i opera pornind de la sursele muzicologice și auditive puse la dispoziție de către compatrioții lui. Dincolo de disfuncții și rezerve, ediția din 2013 a Festivalului enescian a fost și una dintre cele mai intens și mai eficace mediatizate atât prin mijloace radiofonice, electronice, cât și prin intermediul presei scrise
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
al celor opt simfonii datorate maestrului Pascal Bentoiu. Evident, nu aspectul cantitativ este cel important, ciclului simfonic la care fac referință i se alătură Poemul concert „Eminesciana III”. Pascal Bentoiu este un simfonist care își argumentează orientarea inclusiv în plan muzicologic - cu ani în urmă ne-a oferit acel substanțial opus, Gândirea muzicală; ...inclusiv atunci când a conceput ultimele sale cvartete de coarde, spre exemplu. Originalitatea gândirii sale artistice poate fi observată considerând sfera de acțiune a acesteia, anvergura ei spirituală. Prin
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
Un opus muzicologic de excepție Sunetul de referință și arca muzicii occidentale Florian LUNGU După cele trei atât de pregnante tomuri dedicate în anii trecuți cercetării muzicologice a artei sunetelor precum „Notes On Music and Music Notes”, „Cartea de muzică” și „Jazz Inside
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
Un opus muzicologic de excepție Sunetul de referință și arca muzicii occidentale Florian LUNGU După cele trei atât de pregnante tomuri dedicate în anii trecuți cercetării muzicologice a artei sunetelor precum „Notes On Music and Music Notes”, „Cartea de muzică” și „Jazz Inside Out”, nu credeam, sincer vorbind, că Mircea Tiberian mă mai poate surprinde cu un nou volum. Dar faptul în sine s-a produs, deși
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
occidentale” se impune ca un volum de certă valoare marcat de viziunea personală asupra arealului estetic cercetat, rod al unei bogate experiențe profesionale, al capacității de sinteză. Lucrarea se constituie drept cea mai bună, mai echilibrată și mai diversificată investigație muzicologică de până acum a autorului. Fie-ne permis să încheiem aceste rânduri cu o cugetare din finalul lucrării: „Accesul la idee se face prin inspirație”.
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
inutile), drama umană, conflictualitatea lăuntrică, frustrarea și cecitatea compozitorului creator. Tot ce spun ei, și mai ales comentariile sau explicațiile celistului-lider (de reținut preafrumoasa poveste despre generozitatea și superioritatea umană a lui Pablo Casals), este egal subtil și adecvat (inclusiv muzicologic vorbind). Pe scurt: este vorba de un film bun, mare, rar, pe care chiar și melomanii cu cunoștințe foarte solide, chiar și muzicologii cu studii aprofundate, îl pot admira fără rezerve.
?A Late Quartet?/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-journal/Journalistic/83461_a_84786]
-
aceeași aulă despre om și artist cu înțelegerea intelectualului care a trăit multe experiențe culturale, literare și umane. Au urmat Adrian Iorgulescu (Ministrul Culturii), Octavian Lazăr Cosma (Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - rețin propunerea înființării unui ,Institut de cercetări muzicologice"), Valentina Sandu Dediu (Universitatea Națională de Muzică) și Laura Manolache (coordonatoarea ediției actuale; în fine și o altă generație preia unele frâne în familie!). Trebuie citită, pentru a o defini în întreaga subtilitate savantă, comunicarea profesorului estetician Alexandru Leahu despre
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
am profoundly grateful to the B.B.C., for it is the thing closest to my heart: to save my works"... Radiofonia românească este evocată în documente prezentate de Olga Grigorescu. De asemenea, România... la Elena Bulai, Franz Metz, Constantin Stan. Știința muzicologică rafinată se împlinește, cum era de așteptat, la Clemansa Firca, Elena Zottoviceanu, Valentin Timaru, Dan Voiculescu, Laszlo Ferencz). Căutările mai individualizate sunt la Alina Stanciu (Etosul amintirilor lui Enescu și Creangă), Jörg Sieperman (Germania - Colecții iconografice și crearea folclorului), Laura
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
freamăt al muzicienilor de acasă. Abia acum am putut afla că perioada berlineză a marcat continuarea și desăvârșirea unor cicluri/clase de compoziție demarate cu decenii în urmă la București: Jocuri, Motive transilvane, Studii antemporale, Preludii contemplative, Modele. Incursiunile sale muzicologice au traversat Rubiconul exilului fără nici un fel de schisme formale și coținutistice, perpetuând acele teme-cadru nutrite de o viziune profundă, originală fundamentată pe norme și precepte esențiale ale actului de creație. Corneliu Dan Georgescu își împrejmuiește orientările estetice declarând că
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
importantele date despre creația compozitorilor aflați în programul concertului: Maurice Ravel, Erik Satie, Claude Debussy și Cecile Chaminade au fost prezentate asistenței de reputatul muzicolog german dr. Adalbert Grote. A fost, fără îndoială, o excepțională comunicare din punct de vedere muzicologic. Lucrările înscrise în program: pentru recitator și pian, pentru violoncel și pian, pentru pian la patru, cinci și opt mâini etc. au fost remarcabil interpretate de către soliștii Ana Bondue (pian, recitator), Adina Dumitrescu, Dana Cristina Probst și Adina Sibianu (pian
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Attardi Anselmo și Elisa De Luigi - după ce au citit piesa Macbeth și au ascultat opera lui Verdi, Încearcă să alcătuiască meniul...celebrei Lady Macbeth. Sigur că e vorba despre un op speculativ - nu științific, nu riguros /gastronomic, nu teatrologic, nu muzicologic ; și cu toate acestea, volumul conține cîte un pic din toate : comentarii la Macbeth-ul lui Shakespeare, impresii asupra operei lui Verdi și a interpreților ei, rețete culinare, informații muzicale. Rețetele celebrei Lady Macbeth (House of Guides, 2007) este genul acela
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]