110 matches
-
discotecii Academiei pentru audierea lucrărilor recomandate de mentor; elevii au făcut cunoștință cu sălile de curs și cu dotarea instrumentală (baza materială) a acestora. Au efectuat studiul individual în aceste săli; au avut prilejul să cerceteze colecțiile de partituri, volume muzicologice și de istoria muzicii. Astfel au cunoscut partiturile ediției URTEXT, ediție după care sunt evaluate și ierarhizați interpreții în Europa, la cursurile de măiestrie și la concursurile internaționale de interpretare instrumentală în cadrul tuturor manifestărilor muzicale europene, în general. În acet
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
adică transpunerea pe un fundal mental a unei percepții vizuale. Pentru ca imaginea să fie posibilă, suportul său trebuie să fie real, indiferent de natura sa. În cadrul filmului putem vorbi de imaginea-sunet, alcătuită din substanțe fonice ce depășesc analiza lingvistică sau muzicologică. Ceea ce se opune imaginii statice este imaginea cinetică, unde prima este specifică picturii și fotografiei, iar cea de a doua filmului. Pe de altă parte, ideea înseamnă formă nou a expresivității umane, o formă ce este de cele mai multe ori una
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
școlare de profil muzical, material didactic muzical pentru toate specialitățile și pentru toate gradele de învătămînt; - editarea de lucrări de muzicologie, originale și traduceri, din domeniile istoriografiei muzicale, etnomuzicologiei, bizantinologiei, lexicografiei, esteticii, criticii muzicale, educației muzicale și a altor lucrări muzicologice destinate uzului didactic; - editarea de române și lucrări literare originale și traduceri cu tematică muzicală, enigmistica muzicală, cărți poștale cu tematică muzicală, cărți de colorat, jocuri muzicale. Articolul 2 Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România va funcționa
HOTĂRÂRE nr. 571 din 18 mai 1990 privind trecerea Editurii Muzicale din componenta Centralei Editoriale, în sistemul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121070_a_122399]
-
contractante vor sprijini contactele directe dintre grupurile de muzică profesioniste, ansamblurile și instituțiile care își desfășoară activitatea în domeniul culturii, precum și prezentarea creațiilor originale ale autorilor din celălalt stat, încurajând totodată schimburile de materiale cu caracter informativ și de literatură muzicologica. Articolul 19 Părțile contractante vor sprijini colaborarea directă dintre biblioteci, în baza unor înțelegeri, prin schimb de specialiști, participare la simpozioane, întâlniri de lucru și prin schimb de documente, inclusiv de purtători electronici de date. Articolul 20 Părțile contractante vor
PROGRAM EXECUTIV DE COLABORARE din 8 iulie 2002 în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia pentru anii 2002, 2003, 2004 şi 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146304_a_147633]
-
atunci, de acum, până într-un viitor pe care îl dorim cât mai durabil. Autoarea Ioana Stănescu invită cu eleganță spirituală în paginile care dezvoltă capitolele I - IV pe cei care îi citesc cu admirație exprimarea în egală măsură conceptuală, muzicologică, precum și sensibil estetizată, la un excurs profesional, critic - adică atât analitic, cât și sintetic - în lumile sonore ale miniaturilor pianistice, adevărate arhetipuri de gen, articulate în algoritmuri sui generis, caietele de Stampe, Imagini și Preludii. Analizele își fundamentează rezultatele pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu celelalte capitale est-europene, dar mai ales pentru că astăzi numeroși absolvenți ai claselor de muzicologie de la București, Cluj și Iași Își caută „un cadru propice de manifestare profesională“. Aproape inutil de insistat cât de mult este nevoie de o cercetare muzicologică făcută după criterii și cu instrumente de lucru științifice, ca și de publicații reprezentative, În limba română și În limbi de circulație internațională, la o editură profesionistă În locul diverselor tiparnițe. E adevărat, acestea sunt adesea Întreprinderi ale unor melomani plini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
situația cărții muzicale sau a discului. E suficient să privești, acolo unde există, raftul cu literatura muzicală dintr-o librărie. Despre lipsa de apetit muzical a editurilor, exceptând mai nou Humanitas-ul, am mai vorbit. Dar o există o cercetare muzicologica românească? Una care să fi mai studiat în anii trecuți din 1989 încoace și altceva decât bătutele căi enesciene? Dacă există, pentru melomanul obișnuit, pentru nespecialistul care vrea să se instruiască, ea este practic invizibilă. Nu mai vorbesc de instrumentele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
catalog al literaturii pentru pian la patru mâini constituie un reper util atât pentru muzicologie dar și un instrument, care, pe lângă relevarea bogatei literaturi a acestui repertoriu, să fie și un instrument informativ la îndemâna celor ce se orienteză interpretativ și muzicologic spre acest domeniu. Au fost identificate până în prezent 20 de genuri muzicale ce cuprind secolele: XVIII, XIX și XX. Aria, Bagatela, Capriciul, Concertul, Dansuri, Divertismentul, Duo-ul, Fantezia, Fuga, Nocturna, Piese de caracter, Rondo, Schetzo, Sonate, Studiul, Suita, Uvertura, Variațiuni
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cunoscut. FINAL Catalogul grupat pe genuri muzicale oferă o perspectivă în orientarea interpreților interesați de acest domeniu și de a crea posibiliatetea unei opțiuni repertoriale cu un spectru mai larg. Considerăm că acest catalog îșî afirmă utilitatea si in plan muzicologic, oferind o bază consistentă de date reprezentată de repertoriul bogat pentru pian la patru mâini, pentru cei care doresc săși îndrepte cercetarea teoretică spre acest domeniu. Interesul nostru fată de repertoriul pentru pian la patru mâini ne-a determinat să
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
alături de Ada Brumaru și de Alfred Hofmann; redactează prezentări pentru programele concertelor simfonice ale Filarmonicii, adâncind analizele muzicale până la profunzimi necunoscute încă în acest gen de popularizare pentru marele public; colaborează din ce în ce mai regulat la revistele de specialitate Muzica și Studii muzicologice ; scrie cro nici referitoare la viața muzicală a capitalei, mai cu seamă la Contemporanul... Solicitat de Radu Enescu și Remus Niculescu, descoperă și publică o pagină de manuscris autentic al lui Wolfgang Amadeus Mozart, rătăcită nu se știe cum prin
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ARACIS, în calitate de expert evaluator. A activat și ca maestru de canto al Corului de copii „Angeli“ al Televiziunii Române Iași și al Corului „Gavriil Musicescu“ din cadrul Filarmonicii „Moldova“ Iași. A fost profesor asociat la Conservatorul din Larisa-Grecia (1998, 2001). În activitatea muzicologică a prezentat referate și comunicări, printre care: Elemente de tehnică vocală în opera „Pescărușul“ și ciclul de lieduri Anotimpuri japoneze de Roman Vlad (Cluj-Napoca, 1995); Exemplele sonore și imaginea în predarea cântului (Iași, 1995); Idealul actorului cântăreț atins în opera
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
un vin la cutie sau de studenți americani care fac un ban de buzunar donând sânge lunar? Mai interesant așa, citând din filmul Mariei care studiază aici de opt luni și ceva printr-o bursă Erasmus, în cadrul masteratului de Sinteză muzicologică la Universitatea de Muzică din București. Complicat, mai ales când vine vorba de întoarcerea acasă. Pentru că mulți nu ne-am întors de cât de dor ne era de sistemul românesc de învățământ, ci pentru că vroiam să schimbăm ceva: o mentalitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
eficacitate. Așa s-a făcut că muzica a constituit, în perioada comunistă, unul dintre puținele domenii ale cunoașterii în care eram, cum se spune, la zi cu lumea civilizată și în care România putea fi competitivă, creația componistică, interpretativă sau muzicologică probând în exterior remarcabile capacități atractive și chiar coercitive. În prezent muzicianul român este, în genere, la fel de introvertit ca și în trecut, escaladând, în propria-i tihnă, profesionalismul și performanța artistică. Dar mai este și mândru. Căci, dacă îi scormonești
O remarcă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12523_a_13848]
-
Nu multe din acestea duc până la capăt, cu toate cerințele aparatului științific, o idee nouă, sau cel puțin o abordare nouă a unei idei vechi. Personal, le găsesc semnificative în special pe acelea care acoperă diverse pete albe în sistematica muzicologică românească, printr-un racord neforțat la modernitatea gândirii universale. La sfârșitul anului 2003, au apărut mai multe volume care la origine fuseseră teze de doctorat. Mă voi opri la trei dintre ele, pentru o privire asupra diversității domeniului, asupra interdisciplinarității
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
clujean Francisc László (distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pe 2003) acoperă - într-o măsură rar întâlnită la noi - genuri diverse ale cercetării. Istoriografia, studiul arhivelor și studiul de schițe componistice (așa-numitul, de către americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László pune la
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
specializare folcloristică, etnomuzicologică, dar și experiența analitică a muzicologului obișnuit cu tradiția occidentală a muzicii culte. Deși cartea se axează în principal pe aceste domenii ale cercetării, Francisc László nu ocolește necesare și binevenite referiri la istoria ideilor (nu numai) muzicologice. Iată exemple disparate în acest sens: discuția mereu delicată asupra naționalismului și a implicării acestuia în artă, așadar inevitabila amprentă a ideologiilor asupra artei; excelenta descriere a topos-ului, de la generalul conceptului la particularul creației lui Bartók; ideea neoclasicismului din
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
folclorice, timpurii, ale compozitorului, dar și receptarea acestuia de către ideologii muzicii noi, precum Adorno. Răsfoind prima dată volumul Despinei Petecel Theodoru, mi-au venit în minte două atribute, confirmate ulterior în lectura propriu-zisă: pasiune și prolificitate. Pasiune pentru lecturi interdisciplinare - muzicologice, filosofice, de istoria artei -, pentru muzică, arte plastice și posibile paralele între ele. Prolificitate datorată unui temperament entuziast, pasionat, dar și unui volum impresionant de muncă, de acumulare, de sinteză și de reformulare a lecturilor. Cititorul are la dispoziție un
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
provoacă investigații ale ludicului în felurite compartimente, cu exemple din Myriam Marbe, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Iannis Xenakis, din nou Bach, Anatol Vieru, Dan Dediu și Aurel Stroe. Citind acest discurs hermeneutic, regăsesc cu plăcere unele din propriile mele obsesii muzicologice. E vorba, aici, de unele permanențe ale spiritului artistic în muzică: retorica, melogramele, ludicul, citatul cu toate aspectele sale inter- sau paratextuale. E vorba de asemenea de salturi prin istoria muzicii, pentru a regăsi la Bach sau la compozitori români
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Criteriile de atribuire a indemnizației de merit în domeniul creației muzicale sunt următoarele: a) compoziții muzicale prestigioase în genurile: opera, balet, opereta; muzică simfonica (simfonii, concerte); muzică de cameră (cvartete, sonate, lieduri); muzică corala; muzică ușoară și jazz; ... b) creații muzicologice de anvergură cu profil: bizantinologic, istoriografic, analiza creație, eseistica, lexicografie, folcloristica, cronică muzicală; ... c) premii naționale și internaționale; ... d) distincții, medalii, decorații, titluri; e) prezente internaționale; ... f) participări la concursuri, jurii, festivaluri; ... g) vechime în domeniul creației; ... h) discografie; ... i
NORME din 17 iulie 2003 de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151244_a_152573]
-
și profesionalism. Sunt onorată să pot fi colaborator al acestei prestigioase publicații și sper ca ea să împlinească idealul pe care George Enescu l-a așezat în muzica românească nu doar prin arta sa componistică, dar și prin ideile sale muzicologice și organizatorice privind destinul ei. Petruța MĂNIUȚ
Generozitate ?i profesionalism by Petru?a M?niu? () [Corola-other/Memoirs/83621_a_84946]
-
clasic se dau prin menționarea tipului de ambitus (registru) pe care-l are artistul, împreună cu timbrul. De exemplu soprană, soprană de coloratură, mezzo-soprană, altistă, tenor, bariton dramatic, bas ș.a. Studierea ambitusului unei lucrări, a unei înregistrări (în interes folcloric sau muzicologic), poate ajuta la formularea unor concluzii privitoare la gradul de evoluție al unei muzici sau al unor aspecte ale muzicii (caracteristicile unui instrument de epocă, îmbătrânirea unei mari voci din trecut ș.a.). În ce privește „evoluția”, se va ține cont de vechimea
Ambitus () [Corola-website/Science/309848_a_311177]
-
(n. 17 februarie, 1932) este un compozitor, muzicolog, scriitor și ziarist român. Născut la 17 februarie 1932, personalitate completă a muzicii românești, ce are o activitate componistică și muzicologică susținută. Preocupările sale se extind totodată în domeniul literar, unde scrie numeroase poezii cu vers alb, și în ziaristică, lucrând ca jurnalist muzical pentru Săptămâna între anii 1970-1990. A studiat la Conservatoarele din Timișoara și București cu Liviu Rusu, Mihail
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
veche - cea a renașterii europene sau monodia bizantină -, cât și în modernismul secolului 20. Important de semnalat este traseul său atipic în compoziție, pornind de la avangardismul limbajului serial-dodecafonic, în tinerețe, și orientându-se treptat către o direcție neoclasică. <br> Opera muzicologică este cuprinzătoare, numără de la eseuri până la monografii, și tratează subiecte variate - muzica românească, perioade istorice muzicale, compozitori etc. În prezent este profesor de istorie a muzicii la Universitatea Spiru Haret și se preocupă cu organizarea evenimentelor muzicale ce au ca
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
cu Prof. Dr. Schütz de la Universitatea Erlangen. Lucrarea conține în primul volum atât facsimile cât și transcrierea întregului manuscris din notația muzicală veche cu neume (Kriuki) în notația muzicală actuală. In volumul al doilea sunt studiate din punct de vedere muzicologic toate cântările religioase din Oktoih. Lucrarea poate fi cercetată la : Lucrarea a fost recenzată în 1989 de către Prof. Dr. Christian Hannick (Catedra de Filologie-slavistica a Universității Trier), in reviste de specialitate din Germania.
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
de muzicologie la Christian-Albrechts-Universität din Kiel. De asemenea, a fost membru al Comisiei UNESCO din Germania. Din 1964 până la pensionarea sa în 1972 a fost profesor de muzicologie la Universität des Saarbrücken. Wiora a activat în multe zone de cercetare muzicologică: cântecul folcloric și folclorul muzical; estetica muzicală și istoria conceptului de muzică; perioade individuale și țări; genuri (mai ales liedul); specii de muzică (de exemplu, muzica absolută, muzica cu program); și compozitori (Josquin, Brahms). Lucrările sale se caracterizează prin atenția
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]