362 matches
-
editat de Eurocarpatica și Mecatrin din C. Catrina Sfântu Gheorghe), volum tipărit sub egida Centrului European de Studii Covasna - Harghita. Din păcate, timpul n-a mai avut răbdare, maestrul urmând să fie omagiat post-mortem, de prieteni, de reprezentanți ai elitei muzicologiei românești. Apropiata aniversare a 150 de ani de la nașterea „doinitorului Banatului”, „omul celor mai dulci cântări românești” (cum îl numea Nicolae Iorga pe Ion Vidu în panegiricul publicat cu prilejul trecerii maestrului, în 1931, în lumea cea fără de dor), a
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” Diana-Elena MURĂȘAN În perioada 5-6 septembrie 2013 în Aula Palatului Cantacuzino a avut loc Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu”, un eveniment de mare anvergură ce a adunat participanți din Germania, Grecia, Italia, România și Statele Unite ale Americii
Simpozionul Interna?ional de Muzicologie ?George Enescu? by Diana-Elena MUR??AN () [Corola-journal/Journalistic/83426_a_84751]
-
Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” Diana-Elena MURĂȘAN În perioada 5-6 septembrie 2013 în Aula Palatului Cantacuzino a avut loc Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu”, un eveniment de mare anvergură ce a adunat participanți din Germania, Grecia, Italia, România și Statele Unite ale Americii. La Simpozion a fost invitat președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (organizatorul evenimentului) dl. Adrian Iorgulescu, care a ținut
Simpozionul Interna?ional de Muzicologie ?George Enescu? by Diana-Elena MUR??AN () [Corola-journal/Journalistic/83426_a_84751]
-
2 pentru pian, Cvartetele de coarde nr. 1 și 2, Invențiuni pentru cvartet de suflători și percuție. Remarcăm deasemenea și inspiratele pagini musicale pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici, Ion Țuculescu, Valea Arieșului, Vifornița, Pintea etc. În domeniul muzicologiei, reputatul om de știință muzicală ne-a lăsat moștenire importantele studii: Apartenența compozitorului la cultura națională, Probleme actuale ale valorificării folclorului. Rolul folclorului în creație, Muzica în conștiința contemporaneității, Memento Theodor Rogalski etc care au văzut lumina tiparului în prestigioasa
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
ele ies în evidență semnele aprecierii valorii sale profesionale, care l-au recomandat pentru prezența la prestigioase manifestări internaționale, cum ar fi participările cu responsabilitatea cuvenită, la festivalurile internaționale de la Varșovia, Roma, Tbilisi, Erevan, Baku și Moscova, Congresul Internațional de Muzicologie de la Viena, Festivalul muzical „Primăvara la Praga”, Festivalul „Primăvara caucaziană” ș. a. Aflăm din carte date despre atenția de care s-a bucurat, după moartea muzicianului, creația sa, la Budapesta, Dresda, Viena, Torino, Ierusalim, Montevideo, Napoli, Paris, despre tratativele de punere
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Fondului Cultural Național (AFCN). Strategia ópusului este deconspirată încă din Prefață de către Antigona Rădulescu, cea care a îngrijit cu distincție și discernământ ediția: Sunt puse laolaltă mai multe puncte de vedere, de stiluri și mentalități care, sperăm, dau măsura unei muzicologii românești ce se dorește lipsită de prejudecăți, dar riguroasă, modernă, în același timp ținând cont și sprijinindu-se pe o tradiție solidă." Imensa majoritate a autorilor sunt cadre didactice ale Universității muzicale bucureștene. Poate de aici minuția informației ori docta
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
ipostazele sale fenomenologice și formale. Tot despre o categorie estetică glosează și Dragoș Călin: Pastoralul sau idilicul, ca reprezentare idealizată, sentimentală a limbajului muzical. }inându-ne în continuare de cuprinsul cărții vom constata prezența a două studii de referință în peisajul muzicologiei noastre și nu numai. Primul îi aparține Valentinei Sandu-Dediu și focalizează unul dintre colțurile incandescente ale triunghiului estetic creație-interpretare-receptare. Este vorba despre actul restituirii care, dacă nu suportă o analiză comparativă (cu alte paradigme interpretative, cu coeficienții de presiune ai
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
of Women Composers). Dacă la noi încă acest gen de problematici și abordări sunt plasate oarecum în derizoriu, în țările occidentale atenția acordată femeilor în toate câmpurile de activitate, în general, este extrem de bine profilată, dedicându-se subiectului studii aprofundate. Muzicologia modernă cunoaște tot mai multe titluri de cărți și studii de bună substanță, menite a pune în valoare femeile-artist (a se vedea autoare ca Marcia J. Citron, Julie Dunbar sau Karin Anna Pendle - cea din urmă dedicând un capitol concentrat
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Berlin, sub bagheta lui Marek Janowski, sau în Concertele de la mizul nopții, veritabile ”călătorii în timp”, în vremea lui Monteverdi, Vivaldi, Bach, Händel, Mozart, Mendelssohn, Elgar... Ca în toate edițiile de după 1989, Simpozionul Internațional de Muzicologie a reunit, în două zile consecutive (5-6 Septembrie), participanți din România și din străinătate, contribuind la înțelegerea gândirii componistice enesciene, mereu mai ramificat și mai în profunzime. Multe dintre comunicări au pus în discuție aspecte inedite ale vieții și creației
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
ȘORBAN Bienala Cluj Modern a însumat în ediția 2013: un spectacol de operă și balet, patru concerte camerale, un simfonic, două cursuri de măiestrie componistică - susținute de Violeta Dinescu (Germania) și Fabio de Sanctis de Benedictis (Italia) -, un simpozion de muzicologie, pe tema „Capcane și riscuri ale comunicării intramuzicale: terminologie, notație, interpretare”, cursuri speciale în cadrul școlii doctorale a instituției organizatoare: Academia de Muzică „G. Dima”. Programul fiecărei seri a fost amplu și consistent - peste două ore fiecare, fiindcă, desigur, echipa formată
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
stabilit încă primele jaloane, s-au rezumat la problemele de inventar și, eventual, de distribuție, luându-se de obicei în considerare funcționarea sistemelor, mizele în planul resurselor și, nu în ultimul rând, salvarea idiomurilor sonore. Așa se face că în muzicologie conceptul diversitate este ca și absent din toate exegezele sintetice ori din marile enciclopedii, ne existând vreo preocupare în ceea ce privește influențele diversității sesizate de pe pozițiile unui observator neutru și evidențiind o anumită formare profesională. Înainte de a deveni obiect de studiu, diversitatea
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
atribuind fiecărui taxon un statut (cel mai adesea ierarhic) și proprietăți definitorii. Stabilirea unor ierarhii era suficientă pentru a legitima o ordine axiologică corespunzătoare unei ordini dictate de dispoziția de gust, perisabilitatea celei de a doua reflectând stabilitatea cele dintâi. Muzicologia romantică propunea o epistemă bazată nu pe diversitatea propriu-zisă, ci pe evoluția muzicii de la o formă la alta, de la o categorie la alta. Genurile încetau astfel să fie etanșe, schimbările efectuându-se dinspre simplu înspre complex, într-o liniaritate istorică
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe care l-am putut constata “live” la Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” 2013, unde a și lansat volumul. Subliniind în cadrul parametrului muzical al doinei diferențele dintre structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
autocontrol, trudă, calm și generozitate. Și totodată, într-o zonă (regiunea Rauttalampi, centrul Finlandei) în care poezia peisajului plin de lacuri magice, granit și păduri, condamnă la fericire. Pekka Jalkanen a studiat și a profesat nu doar compoziția, ci și muzicologia. Are doctoratul în jazz, a predat folclor și istoria muzicii ușoare în Tampere și Helsinki, dar a scris enorm, variat, egal avangardist și neoclasic, oricum modern și rafinat. La începutul carierei a fost unul dintre primii promotori al minimalismului în
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
rurală în anul 1972, îndrăgostindu-se inconturnabil de această Românie profundă. În 1992 a revenit și a cules din nou folclor în zona Câmpului Moldovenesc, apoi s-a documentat mult în domeniul muzicilor tradiționale de pe teritoriul României, ca și al muzicologiilor locale. A ascultat Enescu, în special opera Oedipe. În opera sa Innana (o lucrare masivă, de grand opera, la care lucrează de zor încă de prin 2000, dar încă nu e finisată total), Pekka Jalkanen tratează Epopeea lui Ghilgameș. El
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
mediană, cu structură ternară simetrică și cu un material tematic propriu, înrudit, însă, la nivel micro-structural, cu cel anterior, ritmul punctat, rămânând o constantă. Evoluția tonală se produce în zona dominantelor: DD (fa# minor) și D (si minor), potrivit interpretărilor muzicologiei moderne. Ulterior, când va gândi propriul său sistem muzical, Cuclin va considera zona ca aparținând subdominantelor modului invers (SD expansivă și Neutrul expansiv), această incursiune în sfera tonalităților Subdominantei fiind caracteristică dezvoltării sonatei. Amintim că funcțiunile au aceleași denumiri și
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
într-un cadru tetracordal, el însuși arcuit într-o mișcare melodică ascendent-descendentă. În interpretarea funcțională, potrivit gândirii lui Cuclin, mișcarea este întâi în sensul dominantei, între ceea ce Cuclin numește Tonica modului minor și Dominanta (în sens invers - interpretată în muzicologia tradițională drept subdominantă), apoi în sensul subdominantei, direcția depresivă/expansivă rămânând aceeași în ambele interpretări. Concertul debutează cu o suprapunere de acorduri. Cel propriu-zis, un acord micșorat cu septimă mică în răsturnarea I (la-mi- fa#-do) este considerat de Cuclin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Pârvulescu - GARÂNA JAZZ, J. Bota - BLUESUL ȘI JAZZUL ÎN BANAT, Titel Popovici - BLUES PENTRU IA, Mugurel Scutăreanu - pentru cronici și reportaje la Radio Cluj-Napoca și M. Tiberian-INSIDE AUT - Laureați Premiul pentru cronici și reportaje - Mugurel Scutăreanu, Premiul pentru studiu de muzicologie - Alex Vasiliu, Premiul „Cartea anului” - Mircea Tiberian. Cel mai valoros muzician român din diaspora: N. Simion, M. Petrescu, Florin Niculescu - Laureat Nicolas Simion pentru numeroasele sale concerte și proiecte atât în străinătate cât și în țară, inclusiv pentru producția dublului
Gala Premiilor de jazz pe 2012 by A. ?IPA () [Corola-journal/Journalistic/84246_a_85571]
-
prin importante manifestări, în ziua de , 28 februarie ac., în cadrul emisiunii Etno (televiziune), vineri, 1 martie ac. printr-un Simpozion ce a avut loc la Universitatea Națională de Muzică din București- la care au luat cuvântul personalități marcante ale creației, muzicologiei și etnomuzicologiei: Constantin Arvinte, Al.I. Bădulescu, Gheorghe Oprea, Ion Oltean, Lia Cosma, Gelcu Maxutovici, Elena Chirică, Angelica Stoican, Gabriela Apostolache, Elize Stan precum și cunoscuții soliști: Rodica Gabriela Anghelescu, Nicolae Mureșan, Mariana Anghel, Ștefan Vlad, Maria Tripon, Floarea Calotă, Maria
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
prezenta românească în Statele Unite e importantă pentru diseminarea valorilor noastre într-un spațiu geografic și cultural multietnic, așa cum este cel din statul american Minnesota. Din păcate, muzica românească contemporană nu era prezenta în rafturile cu partituri și volume de muzicologie din modernul și impozantul edificiu al noii Biblioteci Publice din Minneapolis, Hennepin County Library. Sper însă că exemplele muzicale pe care le-am inclus în expunerile mele, din opus-urile compozitorilor români din toate generațiile, să mai schimbe câte ceva
O prim? audi?ie rom?neasc? ?n Concertul anual BALKANICUS de la Minneapolis by Sorin Lerescu () [Corola-journal/Journalistic/84266_a_85591]
-
pregăti pentru ediția 2012 a Marelui Concurs închinat memoriei Haricleei Darclée", se mai spune în comunicat. Totodată, în continuarea unei importante tradiții de aprofundare a trăirilor exprimate de vocea umană prin arta cântului, Stephan Poen, medic foniatru și doctor în muzicologie, va conferenția despre "Mariana Nicolesco în universul lui Franz Liszt la aniversarea a 200 de ani de la nașterea acestuia și al lui Gustav Mahler la 100 de ani de la trecerea sa în eternitate". Conferința va fi urmată de un recital
Master Classes Mariana Nicolesco, între 1 - 6 august, la Brăila () [Corola-journal/Journalistic/69341_a_70666]
-
categoria: tineret“, își amintește cu nostalgie Ion Mătăsaru. Decenii de muzică În 1970, Ion Mătăsaru a absolvit Facultatea de Compoziție Dirijat din cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ din București, după care își continuă studiile muzicale în Italia, unde urmează un curs de muzicologie comparată între anii 1972-1974. Perioada respectivă a reprezentat un bun prilej pentru tânărul român de a studia folclorul european. După stagiul italian, a revenit în țară, într-o primă fază la Brașov, unde a fost vreme de doi ani profesor
Agenda2006-02-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284626_a_285955]
-
convins și pe domnul Stephan Poen, invitatul serii. Medic specialist în tehnică vocală, cunoscător al virtuților cântului frumos, riguros, pretențios, prețios, el s-a declarat satisfăcut. Ceea ce nu se întâmplă decât în ocazii cu totul deosebite. Alături de ei, Alice Mavrodin: muzicologie de clasă înaltă, cu avantajul de a stăpâni limbajul radiofonic care nu are voie să fie ermetic. În sfârșit, la sfârșit cum să nu tresari când Waltraud Meier cântă Moartea Isoldei cu alt glas mai profund, acoperit de negură și
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
Liviu Dănceanu Majoritatea întreprinderilor analitice pornesc, cel puțin în câmpul muzicologiei, de la faptele de expresie lingvistică, morfologice, sintactice, lexicale, care sunt cercetate prin prisma dichotomiei neutru/expresiv. Cu alte cuvinte, demersul este de la expresie la conținut, prioritare fiind formele lingvistice, de la care pleacă analistul tocmai pentru a le lămuri conținuturile. Născut
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
contrapunct și Fuga de Marțian Negrea și, mai ales, din Formele muzicale ale barocului în operele lui I. S. Bach (vol. II) de Sigismund Toduță devine la Dan Voiculescu litera de lege, contribuind la o sinteză analitică unică în peisajul muzicologiei contemporane. însuși dezideratul autorului comporta acuitatea și elocvența acelor demersuri teoretice cu totul referențiale, fundamentale: Finalitatea studiului fugii bachiene se va reflecta, pe de o parte, în dezvoltarea cunoștințelor stilistice (...); pe de altă parte, prin realizarea în paralel a unor
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]