355 matches
-
rămas în repertoriul permanent universal. În anul 1854 termină de scris Missa Solemnă cunoscută și sub numele de Missa Sfintei Cecilia. a mai compus numeroase lucrări vocale, instrumentale și simfonice, precum și compoziții religioase, fiind și un scriitor talentat (studiu de muzicologie asupra operei "Don Giovanni" de Wolfgang Amadeus Mozart și cartea autobiografica "Memoriile unui artist"). Dintre lucrările sale vocale se remarcă genială compoziție „Ave Maria”, o melodie suava, suprapusa primului Preludiu din "Clavecinul bine temperat" de Johann Sebastian Bach.
Charles Gounod () [Corola-website/Science/306766_a_308095]
-
trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
al Premiului Nobel pentru Medicină (1974), la Barbu Cioculescu, Gheorghe Grigurcu, Viorel Cosma ori Sorin Lavric, privitoare la opera sa literară: România literară, Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Steaua, Gazeta literară, Familia, Ramuri, Tomis, Amfiteatru, Convorbiri literare, Almanahul literar, Studii de muzicologie, Muzica, Viața Medicală, Acolada, Clipa cea repede..., Fântâna din Kos (ultimele două, publicații ale Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România) etc.
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
pian), Ștefan Popescu (cor), Teodora Stroescu (canto) și Facultatea de Pedagogie, Psihologie și Filozofie a Universității din București (1945-1949), sub îndrumarea profesorilor G.G. Antonescu, Mircea Florian, Dimitrie Gusti, Mihail Ralea, Tudor Vianu. În 1985 a obținut titlul de doctor în muzicologie la Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj-Napoca, sub conducător de doctorat, compozitorul și muzicianul Sigismund Toduta. În 1994, a fost numit Doctor Honoris Causa la Academia de Muzică Gh. Dima. Dirijor și compozitor, Constantin Marin a fondat Corul Madrigal
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
în acest an s-a alăturat partidului nazist (NSDAP). Între anii 1941 și 1942, a fost lector la Reichsuniversität Posen. După Al Doilea Război Mondial, a revenit ca arhivar la Volksliedarchiv Deutsches, în Freiburg (1946-58). Din 1958 devine profesor de muzicologie la Kiel. Aici a înființat, Institut für Herder Musikgeschichte pe care l-a condus până în anul 1962. A fost un membru în organismul de conducere Musikrat Deutscher (1956-65) - sub care, a editat Zeitfragen Musikalische - și în Comitetul Consiliului Internațional de
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
care l-a condus până în anul 1962. A fost un membru în organismul de conducere Musikrat Deutscher (1956-65) - sub care, a editat Zeitfragen Musikalische - și în Comitetul Consiliului Internațional de Folclor Muzical (1955). Din octombrie 1958 a fost profesor de muzicologie la Christian-Albrechts-Universität din Kiel. De asemenea, a fost membru al Comisiei UNESCO din Germania. Din 1964 până la pensionarea sa în 1972 a fost profesor de muzicologie la Universität des Saarbrücken. Wiora a activat în multe zone de cercetare muzicologică: cântecul
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
Comitetul Consiliului Internațional de Folclor Muzical (1955). Din octombrie 1958 a fost profesor de muzicologie la Christian-Albrechts-Universität din Kiel. De asemenea, a fost membru al Comisiei UNESCO din Germania. Din 1964 până la pensionarea sa în 1972 a fost profesor de muzicologie la Universität des Saarbrücken. Wiora a activat în multe zone de cercetare muzicologică: cântecul folcloric și folclorul muzical; estetica muzicală și istoria conceptului de muzică; perioade individuale și țări; genuri (mai ales liedul); specii de muzică (de exemplu, muzica absolută
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
muzicologică și a examinării obiectivelor. Metoda de bază în cercetarea sa a fost dezvoltarea unui sistem al "cercetării esențiale", care privește procesele tradiționale, precum și factorii constanți și principiile de dezvoltare în evoluția istorică a muzicii. Această metodă încercă să combine muzicologia sistematică cu cea istorică și să dea o perspectivă universală istoriei muzicii, stabilind legături între muzica folclorică și arta muzicii și desființând centralitatea Europei: arta muzicii occidentale a fost, doar o "perioadă a muzicii". În "Die Vier Weltalter der Musik
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
cercetat această perioadă punându-o în legătură cu perioade preistorice și timpurii, cu muzica din culturi foarte dezvoltate din Antichitate și din Orient și cu "perioada tehnologiei și culturii globale a industriei". "Die Vier Weltalter der Musik" este principala sa lucrare de muzicologie. Este un proiect în care împarte istoria muzicii în patru perioade. În primul capitol tratează muzica folosită în ritualurile de vânătoare, religioase și medicinale din perioada Epocii de piatră, analizând inscripții găsite pe morminte, precum și a trăsăturile „primitive” care au
Walter Wiora () [Corola-website/Science/319192_a_320521]
-
domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A făcut parte din jurii naționale și internaționale: Suceava, Praga și la concursuri muzicale. A primit decorații că :Ordinul Muncii, Meritul cultural etc. A publicat articole în reviste de profil: Muzică, Cercetări de muzicologie cât și în ziare: Contemporanul, România liberă,Scânteia, Elore, Neuer weg, Steagul roșu, Îndrumătorul cultural, etc. A sustinut conferințe, concerte-lecție, comunicări științifice, emisiuni radiofonice și de televiziune. A organizat și condus cursuri de perfecționare pentru dirijorii de cor. A armonizat
Dumitru D. Botez () [Corola-website/Science/323409_a_324738]
-
Statele Unite, Olanda, Germania și România. A participat asiduu la conferințe și congrese de specialitate. A fost membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (CIRET) și al SACEM (din 1981). A publicat peste 3.000 studii și articole de muzicologie și critică muzicală în “Le Monde”, “Le Monde de la Musique”, “La Revue Musicale”, “Silence” și a fost corespondent al Radio France International. a fost căsătorit cu violonista Diana Cazaban (născută Josan) și este socrul istoricului religiilor Bogdan Tătaru-Cazaban.
Costin Cazaban () [Corola-website/Science/315139_a_316468]
-
Tabarasi-Hoffmann" Susține din 1982 până în prezent rubrică de comentare a traducerilor în România Literară.. A avut o rubrică săptâmânală în revistă Luceafărul. De asemenea și publică poezie în limba germană. Traduceri în limba română: A publicat studii de orientalistica și muzicologie: Grețe Tartler Tăbărași: "Religion and Education în Two Utopian Spaces: From al-Farabi's Islamic Ideal City to Johann Valentin Andreae's Christianopolis".În: Ayșe Lahur Kırtunç / Murat Erdem / Attila Silkü / Katherine G. Fry (eds): Culture and Space. Proceedings of the
Grete Tartler () [Corola-website/Science/302330_a_303659]
-
Honterus", revista „Muzică”, București, nr. 10/1960 "Contribuții la problema periodizării muzicii românești", revista „Muzică”, București, nr. 5/1963 "Antonin Ciolan", în revistă „Muzică”, București, nr. 2/1964 "Personalitatea lui Constantin Brăiloiu în lumina unor scrisori inedite", în „Lucrări de muzicologie”, vol. ÎI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
scrisori inedite", în „Lucrări de muzicologie”, vol. ÎI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții ale cântecului patriotic, în „Studii de muzicologie”, vol. VII, Editura Muzicală, București, 1971 Articolele monografice: E. Caudella, P. Ciuntu, D.G. Kiriac, G. Dima, I. Ivanovici, K. Mikuli, I. Mureșianu, G. Musicescu, C. Porumbescu, Ț. Popovici, E. Wachmann, I. Vorobkievici, în "Grove’s Dictionary of Music and Musicians
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Sociology of Music”, Zagreb, 1974 "Muzică laică feudala", în „Muzică românească”, Geneva-Elveția, 1974 "Le maqam Bayati et le mode dorien, une paralelle", în revistă „Muzică”, București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Das Musikleben în Grosswardein - Oradea, im
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Das Musikleben în Grosswardein - Oradea, im XVIII Jahrhundert", în „Haydn‑Jahrbuch”, 10, Universal Edition, Wien, 1979, p. 49-52 " Das ästhetische Denken und die rumänische Oper von der Romantik zur
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
1979, p. 49-52 " Das ästhetische Denken und die rumänische Oper von der Romantik zur Moderne", în <nowiki>"</nowiki>Schriftenreihe der Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
und die rumänische Oper von der Romantik zur Moderne", în <nowiki>"</nowiki>Schriftenreihe der Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
der Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]