284 matches
-
icnete crunte, un zbucium cum există doar în iad. E Scylla, căpitane! Charybdis e cu ea! și ne așteaptă ca să ne înghită. Să ne întoarcem grabnic, că moartea e cumplită din clipa când pe monștri-i vom vedea. Pui de năpârcă, zisei. N-aveți curaj deloc. Aduceți-mi degrabă o făclie. Și fără nici o teamă, cuprins de frenezie, corabiei iubite i-am dat foc. Vâsliți, vâsliți cu forță. De foc sunteți păziți. Și am trecut în iureș prin strâmtoare. Priveam cum
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
întreagă și n-ați fost în stare să mă faceți frumoasă ca o zână. - Poate că ne vom înțelege, dacă mai lăsăm noi, mai lași și tu... - Eu ce să mai las? - Câte o tăvăleală! - rânji diavolul cu subînțeles. - Nenorocitule! Năpârcă spurcată, miroși ca dracu’! - Fiindcă asta sunt!... Nu-ți mai place parfumul meu natural!? Și se luară la ceartă. Femeia îl îmbrânci dorind să-l scoată din grotă. - Ieși! De mâine mă vei găsi într-un palat! De azi înainte
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
taur Și fruntea mi-e-ncinsa cu frunze de laur. Prin lungile, tainice, unghii vopsite, Umbrela cu cap de pisică rânjește Și nu știu de ce, cănd plimbarea-mi priește, Când sunt mulțumit c-am stârnit noi ispite, Din mine ies limbi și năpârci otrăvite. Din mine cresc crengi că pe pomi, mătăsoase, Și însăși natură atotștiutoare Ea însăși nu stie ce sunt: om sau floare? Sau numai un turn rătăcit printre case, Un turn de pe care cad pietre prețioase? Sunt cel mai frumos
Henry Miller: Tropicul Cancerului () [Corola-blog/BlogPost/339613_a_340942]
-
întâmplă Cât de mult am suferit... Așteptând clipă de clipă Să te-aud într-un sfârșit. Am aflat că-ți este bine Si puțin m-am liniștit. Așteptând zadarnic somnul Multe nopți nici n-am dormit. Într-o noapte o năpârcă M-a mușcat de mâna dreaptă Aș fi vrut să știu de visul Îmi arată ce m-așteaptă. Zi de zi am vrut măcar Să te văd pentru o clipă, Dar n-am dreptul să încerc Să nu fiu iar pedepsită
CARTEA MARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344234_a_345563]
-
în gura mare, la cârciumă, pentru oricine dorea să-l asculte. „Acu să aflu eu cine m-a turnat pe mine. Să-i arăt eu lui cum se bate, ca să mă țină minte tot neamu’ lui de turnători și de năpârci! Băi, gata cu recoltele record și cu toate minciunile, ascultați la mine! O să ne luăm pământurile înapoi și o să vedeți voi recolte. Că atunci fiecare muncește bine, că deh, e pământul lui și toată recolta e a lui... Ce, bă
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
secretar al județului Maramureș, extrem de exigentul și influentul Iosif Uglar: Dacă la început (în ședința de analiză), luând de bune reclamațiile și veninoasele acuze ale detractorilor, el l-a făcut pe tânărul și timoratul Coriolan Dragomir trădător și pui de năpârcă (tatăl doctorului fusese preot greco-catolic), în foarte scurt timp a ajuns să-l aprecieze atât de mult pentru progresele înregistrate în urma schimbărilor făcute, încât i-a dat mână liberă și l-a încurajat în tot ce întreprindea! De aceea, pentru
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
doar critica, nu și durerea. Din acest punct de vedere, durerea lui Eminescu poate să fie comparată, cum să zic, cu acea a lui Ioan Botezătorul, atunci când s-a adresat semenilor săi, la un moment dat, cu cuvintele: „Pui de năpârci.”... Pe mine mă ridică în picioare Eminescu... Credeți dumneavoastră că cei care au fost în pușcăriile comuniste, dacă erau din sămânța lui Caragiale, mai puteau să ducă neamul ăsta mai departe? Credeți dumneavoastră că, dacă cei care au murit la
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
de acolo. Călare pe situație fiind, premergător noilor alegeri, Făt Frumos și-a lansat mrejele iar Zmeului i-o fi promis ori nu - încă nu se știe sigur - că-l va angaja ca slugă la palatul lui așa cum tot jinduia năpârca și totodată, se pare că le-a cam făcut cu ochiul și unor venetici de peste hotare care i se tot milogeau pe la poartă pentru o felie din Țara Românească. Deocamdată, gloata stă liniștită neștiind sigur care va să fie dezlegarea
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
latente ale acestei națiuni. Uităm să demascăm comunismul și pe securiști, să trimitem pe oameni să citească memoriile celor din închisori și din exil, iar dacă măcar o persoană va da curs invitației, e un câștig pentru omenire. În replică, năpârcile se clonează rapid. Poate și pentru că românul e ținut ocupat cu Zăvoranca, Ponta, Ioana Tufaru, Antonescu, Simona Gherghe, Guță sau Măruță, cațavenci și magopațe. Toți de același calibru. Școala a ajuns casă de toleranță. Biografiile noastre seamănă, tot mai mult
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
Ce și-a pierdut puterea... Lumină În care pâlpâie în loc de flacăra, doar vină. Legământ sfâșiat între tinda și-altar, De vameși lăcomi, cu vestmânt murdar, De fii risipitori, învățători și tineri bogați De robi necredincioși, cu talanți îngropați. Pui de năpârci, fugind de mânie, Ce în legământ au intrat, pentru Apa Vie, În pustiu, la Masă și Meriba au însetat, Bând zi de zi dintr-un puț crăpat. În Râma, un țipat disperat s-a auzit, Si plângere mare spre cer
LEGAMANTUL SARII de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344866_a_346195]
-
păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
s-au ridicat nu numai militari de vază dar și arhitecți desăvârșiți, academicieni. Înființat în 1912, Liceul de la Dealu cum îi spuneam noi și-a închis porțile în 1948, când comuniștii s-au instalat ferm la putere. „Acest cuib de năpârci trebuie desființat!” a ordonat unul din marii călăi ai poporului, Emil Bodnăraș. După ce am absolvit Liceul Militar în 1942, am urmat Școala Militară, și am fost înălțat la gradul de sublocotenent. Am fost pe frontul de est și pe cel
CONVORBIRE CU MIRCEA CARP de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345120_a_346449]
-
tot ei îmi dau cu tifla: Și-a pierdut nene, prostul chifla Și mai face și tapaj Cu ajutorul de șomaj! Și-am luat din nou de coadă sapa Că nu-mi ședea bine cu mapa Și tot ei mă numesc năpârcă: Primarul, secretarul și Tăbârcă! Referință Bibliografică: Primarul, secretarul și Tăbârcă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1776, Anul V, 11 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PRIMARUL, SECRETARUL ŞI TĂBÂRCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376983_a_378312]
-
tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]
-
tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
sub tăvălug lumihulește minte calomniază trage sforiletartarul blindat lins de-ai lui slugoilepădați de târfele babilonuluioficiale șerparii în gropi tutelareșerpi cu ochelari umflați în cozi de toportârâturi cu clopoței pe cranii boa constrictoraspide negre verzui vipere H cu scârbos cornburduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâindstrangulează planeta-n lung și-n latmoarte spoite piei năpârliteapoteoza golurilorîn falsetul nimicurilor gonflabileîn gură fanafaronului pocnesc de otrăviobtuzii paingi din râma ...în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
amândoi !... CHEMAREA REPETATĂ ÎN ZADAR... Eu răsfoiesc ”Istoria poporului român”: Când o deschid, țâșnește-un roșu râu de sânge, Ies tunete și flăcări pe unde calc, stăpân, Din veacuri până azi, aud cum Țara plânge... Văd șoimi și vulturi sfâșiind năpârci, Din vârfuri carpatine, ei au țâșnit puhoaie; Când noi am vrut, pieiră gepizi, avari și turci, Căci Dumnezeu ne-a fost Strategul din războaie ! Demult știam că suntem viteji și neschimbați, Doresc să fim și azi precum odinioară; De-aceea
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
uimit Franța, la vremea lui, cu Chira Chiralina, publicată în 1923, cu o prefață de Romain Rolland, spunea, referitor la condițiile nu tocmai prielnice în promovarea obiceiurilor și tradițiilor noastre: “În lume ... nu întâlnești numai sentimentali. Lângă greiere stă încolăcită năpârca. Năpârca umană are doruri puține și mijloace covârșitoare “. Filialele Ligii Scriitorilor Români, atât cele din țară, dar mai ales cele din diasporă au cenacluri literare în cadrul cărora s-au desfășurat, de-alungul timpului, diferite activități cultural artistice, lansări de cărți, dezbateri
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
Franța, la vremea lui, cu Chira Chiralina, publicată în 1923, cu o prefață de Romain Rolland, spunea, referitor la condițiile nu tocmai prielnice în promovarea obiceiurilor și tradițiilor noastre: “În lume ... nu întâlnești numai sentimentali. Lângă greiere stă încolăcită năpârca. Năpârca umană are doruri puține și mijloace covârșitoare “. Filialele Ligii Scriitorilor Români, atât cele din țară, dar mai ales cele din diasporă au cenacluri literare în cadrul cărora s-au desfășurat, de-alungul timpului, diferite activități cultural artistice, lansări de cărți, dezbateri pe
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
că acestea nu se puteau întâmpla, că n-avea cine s-o facă, să stea să privească în voie și-n râsete cu alai arătări zglobii dar și iele năstrușnice, volburoase și părăsite și izolate care bântuiau uneori ca niște năpârci locurile acelea și care pân' la urmă își bat joc de oamenii simpli și neajutorați, pentru că ața se rupe acolo unde-o tot înnozi ca să cârpești și să tot cârpești ... Nu se știe ce resorturi ale minții au făcut ca
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BLESTEMUL NĂPÂRCII Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-o margine de lume, când aripa-mi întind, găsesc dureri trecute, poporu-mi pustiind, năpârci atât de multe, la miere jinduind, feroce și flămânde, azi
BLESTEMUL NĂPÂRCII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374695_a_376024]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BLESTEMUL NĂPÂRCII Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-o margine de lume, când aripa-mi întind, găsesc dureri trecute, poporu-mi pustiind, năpârci atât de multe, la miere jinduind, feroce și flămânde, azi, zestrea-i siluind... Si-n zboru-mi făr'de margini sub Soare bântuind, privesc astăzi năpârca otrava-și înghițind; și-a adunat averea pe semeni jefuind, dar, azi, brațele legii se
BLESTEMUL NĂPÂRCII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374695_a_376024]
-
Autorului Pe-o margine de lume, când aripa-mi întind, găsesc dureri trecute, poporu-mi pustiind, năpârci atât de multe, la miere jinduind, feroce și flămânde, azi, zestrea-i siluind... Si-n zboru-mi făr'de margini sub Soare bântuind, privesc astăzi năpârca otrava-și înghițind; și-a adunat averea pe semeni jefuind, dar, azi, brațele legii se-ntind și o cuprind. Se apără și-și varsă lăturile mințind, iar, spaima, lașitatea, dau clocot forfotind, urzesc din greu denunțuri, dreptatea ocolind, trădează chiar
BLESTEMUL NĂPÂRCII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374695_a_376024]