156 matches
-
căldură, în special în sezonul rece, când temperatura mediului extern devine mult mai mică decât cea a corpului. Când însă în mediul exterior temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifestă fenomenul invers, de năpârlire, atunci când cade părul, ca cedarea temperaturii să se accelereze; oferă protecție mamiferului contra unor factori externi, precum radiațiile solare, suprafețe dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului; părul/blana poate asigura o adaptare mai bună a mamiferului la
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
și femela se vor separa. Spre deosebire de restul arahnidelor, scorpioni sunt vivipari. Perioada de gestație durează de la câteva luni până la un an și jumătate. Dezvoltarea embrionară are loc în interiorul corpului femel. După naștere juvenilii urcă pe spinarea mamei lor până la prima năpârlire. În acest timp tinerii nu pot supraviețui fără mama lor, deoarece ea le oferă protecție și menține umiditatea la nivelul normal pntru ei. Unele specii manifestă o sociabilitate mai pronunțată (de exemplu, speciile din genul "Pandinus"), juvenilii rămânând cu mama
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
genul "Pandinus"), juvenilii rămânând cu mama lor pentru o perioadă mai lungă. Numărul de nou-născuți este în jur de 25 - 35 de pui. Tinerii se aseamănă foarte mult cu părinții lor, dezvoltarea postembrionară trecând fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
este în jur de 25 - 35 de pui. Tinerii se aseamănă foarte mult cu părinții lor, dezvoltarea postembrionară trecând fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
este produsă de unele substanțe chimice fluorescente prezente în cuticulă, ca beta-carbolin. Lumina UV a fost mult timp un instrument standard în căutarea pe timp de noapte a scorpionilor. Fluorescența apare în urma sclerotizării cuticulei și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Scorpionii sunt animale nocturne și săpătoare. În timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
spiralis") - în principal în partea de nord și de-a lungul malurilor și semiacvatice (stuful "Phragmites australis", rogozul "Bolboschoenus maritimus", papura cu frunză îngustă "Typha angustifolia"). Pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare, care vin aici pentru reproducere și năpârlire. Aproximativ 25.000 păsări cuibăresc aici, numărul lor ajungând până la 100.000 de indivizi în sezonul de reproducere. Cuibăresc printre ele specii în pericol de dispariție cum sunt pelicanul alb "Pelecanus onocrotalus" și gâsca cu piept roșu "Branta ruficollis". Pe lângă
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
-l îndepărtați apoi prin periere. Blana trebuie să fie smulsă cu mâna de două-trei ori pe an de un frizer canin specializat. O îngrijire săptămânală este tot ceea ce trebuie pentru a scăpa de părul care atârnă inert. Culoarea: întotdeauna albă Năpârlire: moderată Suferă de alergii: adevărat
West Highland terrier () [Corola-website/Science/308240_a_309569]
-
oferă suficient spațiu, echipament pentru cățărare și multă atenție și afecțiune. Lungimea blănii variază în funcție de anotimp. Primăvara, Norvegiana de pădure își înlătură blana lungă și deasă de iarnă, iar toamna, pe cea de vară, mai scurtă și mai subțire. Această năpârlire este atât de evidentă, încât Norvegiana de pădure, vara, aproape că arată ca o pisică complet diferită, rămânându-i doar coada stufoasă, zulufii de pe urechi și dintre pernițele degetelor care să vă reamintească de Norvegiana de pădure din timpul iernii
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
evidentă, încât Norvegiana de pădure, vara, aproape că arată ca o pisică complet diferită, rămânându-i doar coada stufoasă, zulufii de pe urechi și dintre pernițele degetelor care să vă reamintească de Norvegiana de pădure din timpul iernii. În timpul perioadelor de năpârlire, perierea meticuloasă, zilnică cu o perie cu dinți fini de metal este absolut necesară pentru a preveni încurcarea și mătuirea părului și pentru a limita cantitatea de păr depusă pe suprafețele și obiectele din casa dumneavoastră. În celelalte perioade ale
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
țineau sub control turmele de animale, ajutau la depistarea, urmărirea, încolțirea și doborârea vânatului, tractau săniile cu materiale, provizii și persoane, câinii Samoyed dormeau alături de membrii familiei în adăposturi pentru a furniza căldură iar părul eliminat prin procesul natural de năpârlire era colectat și tors, pentru realizarea unor articole de îmbrăcăminte foarte călduroase. Atu-ul de bază a fost întotdeauna rezistența foarte înaltă în regim de efort intens și prelungit. Primii exploratori europeni care s-au aventurat în cucerirea celor doi
Samoyed () [Corola-website/Science/306837_a_308166]
-
și 7 segmente, dintre care ultimele patru nu au picioare. Pe masura ce cresc și năpârlesc segmentele și picioarele se adăugă. Unele specii construiesc camere special din cuticula năpârlită, în care trăiesc în sezonul uscat. Iar cele mai multe specii mănânca exoscheletul rămas după năpârlire. Diplopodele trăiesc până la zece ani, în dependență de specie. Cele mai multe chilopode sunt erbivore și se hrănesc cu vegetație sau materie organică aflată în descompunerea materiei. Câteva specii sunt omnivore sau carnivore și vânează alte artropode mici, cum ar fi insectele
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
Lungimea corpului este de 48-52 cm, la care se adaugă coada de 8-9 cm. Greutatea este de 4 kg, iar în unele cazuri poate ajunge și până la 6 kg. Culoarea blănii variază în funcție de loc și anotimp, nuanța generală fiind cenușie-roșcată. Năpârlirea are loc primăvara. Este răspândit din deltă până la munte. Se hrănește cu iarbă, morcovi, cereale, iar iarna, cu scoarța copacilor. Femela naște pui vii pe care îi hrănește cu lapte. Chiar și după o săptămână puii pot părăsi culcușul pentru
Iepure () [Corola-website/Science/304273_a_305602]
-
cât și în cea sărată. Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, viermi și moluște mici. Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației. Rațele scufundătoare (Aythyinae) și rațele marine se hrănesc sub apă. Pentru a se scufunda mai ușor, ele sunt mai
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
în cea sărată. Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, viermi și moluște mici. Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației. Rațele scufundătoare (Aythyinae) și rațele marine se hrănesc sub apă. Pentru a se scufunda mai ușor, ele sunt mai grele decât
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
Rațele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, viermi și moluște mici. Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației. Rațele scufundătoare (Aythyinae) și rațele marine se hrănesc sub apă. Pentru a se scufunda mai ușor, ele sunt mai grele decât celelalte rase de rațe, chiar dacă le este mai dificil să zboare. Rațele din subfamilia
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
moment oportun pentru a descoperi eventualele mițe de păr care pot fi neplăcute pentru câinele de companie. Este mai sigur ca lațele lungi din blana câinelui să fie îndepărtate de un frizer profesionist sau un medic veterinar. În perioadele de năpârlire părul trebuie periat mai des. Toaletarea robei se va face cu săpun uscat sau prin îmbăiere numai când este necesar. Golden Retriever-ul necesită mișcare zilnică, adorând să recupereze mingile sau alte jucării. Astfel, mișcarea necesară este foarte ușor de asigurat
Golden Retriever () [Corola-website/Science/312198_a_313527]
-
țepoase sunt drepte și au lungimea de 15-45 mm, iar lățimea de 40-175 μm. Cele pufoase au 8-30 mm lungime și 5-19 μm diametru. Densitatea blănii variază puțin în funcție de anotimp (vară sau iarnă). Vidrele de mare nu au perioade de năpârlire delimitate în timp; aceasta are loc pe tot parcursul anului, mărindu-și un pic intensitatea în perioada primăvară-vară. Blana este puțin mai densă în partea abdominală, lucru observat mai ales la tineri, a căror blană încă nu a fost roasă
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de culoare deschisă, variind de la alb la verzui, și au o perioadă de incubație cuprinsă între 33 și 62 de zile, depinzând de specie. Puii de pinguin prezintă o creștere rapidă, după 2-3 săptămâni fiind destul de bine dezvoltați. După prima năpârlire, puii devin independenți de părinți. Pinguinii din speciile "Aptenodytes", "Megadyptes", "Eudyptula" și "Spheniscus" se hrănesc în special cu pește. Speciile "Pygoscelis" și "Eudyptes" se hrănesc cu plancton. Pinguinii, precum celelalte păsări acvatice, prezintă o glandă ce le permite să elimine
Pinguin () [Corola-website/Science/310149_a_311478]
-
diferite insecte, arahnide sau consumă larvele acestora. Pseudoscorpionii sunt activi în lunile calde ale anului. Iarna ei își țes un cocon de mătase pentru a hiberna. Mătasea mai este folosită la construcția unor mici camere pentru depunerea ouălor și pentru năpârlire. Femelele și juvenilii au fost observați călătorind pe insecte, păsări sau în blana mamiferelor, acesta fiind un mijloc convenabil de transport și răspândire. Toderaș I., Vladimirov M, Miculescu Z. Lumea animală a Moldovei, vol. I/ Nevertebratele. Ch Î. E. P. Știința
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
a corpului. Alte animale dar cel mai frecvent Artropodele (Arthropoda) dintre care Insectele, Crustaceele, Arahnidele sau Acarienii au un schelet extern, care are o creștere limitată, din care cauza în diferitele faze de dezvoltare a individului apare fenomenul de schimbare (năpârlire) a acestui schelet devenit prea mic.Exoscheletul poate fi constituit dintr-o structura: La insecte acest exoschelet are pe langă rolul de protecție, oferă și un punct exterior pentru înserarea mușchilor, împiedică pierderea apei corporale (împiedica dezhidratarea), sau jucând și
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
Ouăle sunt înconjurate de o masă spumoasă, care mai apoi devine consistentă formând o capsulă chitinoasă - ooteca. Larvele eclozează din ootecă în primăvara următoare și se deosebesc de adulți atât prin dimensiuni, cât și prin unele particularități morfologice. După patru năpârliri larva se transformă în insectă adultă. Atât adulții, cât și larvele sunt prădători specializați, consumând doar anumite specii de insecte. Speciei îi este caracteristic canibalismul (în majoritatea cazurilor, după fecundare, femela devorează masculul). Este răspândita în Europa, Asia, până în Siberia
Mantis religiosa () [Corola-website/Science/313418_a_314747]
-
de endoschelet. Ventral cuticula este formată din plăci, numite sclerite. Aici are loc articularea membrelor de corp. Dorsal, cuticula este formată din tergite. La xifosure cuticula este acoperită cu un scut. Deoarece cuticala nu se extinde, are loc procesul de năpârlire. Cuticula veche este desprinsă. Apoi epidermul produce o cuticulă moale, ce se întărește în timp.
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]
-
picioarelor). Cea mai mare de specii de tarantule este "Theraphosa blondi", din Venezuela și Brazilia (30 cm). Majoritatea speciilor de tarantule trăiesc în medie 2-5 ani până ajung la maturitate. Masculii după maturizare trăiesc un an, fără a avea loc năpârlirea. Femelele sunt mai longevive, pot atinge și vârsta de 30 de ani "(Brachypelma emilia)". Numele provine de la cuvintele grecești: θήρα (thèra) - "animal sălbatic, fiară" și φός (phos) - "lumina". Denumirea de „tarantula” provine de la numele orașului italian Taranto. Inițial a fost
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
înfometați sau în perioada împerecherii. Corpul păianjenului este acoperit cu o cuticulă dură care nu-i permite să crescă. De aceea, este nevoie ca el să desprindă cuticulă veche și să o înlocuiască cu una nouă mai spațioasă, proces numit năpârlire (caracteristic pentru toate artropodele). În timpul năpârlirii, tarantula se așază pe spate și extrag, în primul rând membrele din cuticula veche, apoi și restul corpului. După năpârlire, dimensiunele păianjenului se măresc de 1,5 ori, cu excepția opistosomei, care după năpârlire (cuticula
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
păianjenului este acoperit cu o cuticulă dură care nu-i permite să crescă. De aceea, este nevoie ca el să desprindă cuticulă veche și să o înlocuiască cu una nouă mai spațioasă, proces numit năpârlire (caracteristic pentru toate artropodele). În timpul năpârlirii, tarantula se așază pe spate și extrag, în primul rând membrele din cuticula veche, apoi și restul corpului. După năpârlire, dimensiunele păianjenului se măresc de 1,5 ori, cu excepția opistosomei, care după năpârlire (cuticula opistosomei este slab chitinizată). Tarantulele tinere
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]