158 matches
-
simțit, acum, că lupta lor n-a fost uitată. Ne vom aminti În toate zilele noastre de cei căzuți și Îi vom jeli În sufletele noastre. Dar acum, odată cu prima rază a primăverii, trebuie să reconstruim tot ce s-a năpăstuit În Țara de Jos și să creștem și mai repede decât până acum. Suntem liberi, nu avem nici bir, nici tribut de plătit nimănui! Avem căi deschide spre toate zările Europei și Asiei! După o scurtă așteptare, voievodul reluă: - Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În oțelăriile de la periferia Galatei. Istanbulul a rămas pustiu, spui, logofete? - Măria ta! se auzi, din fundul sălii, vocea groasă și liniștită a bătrânului logofăt Litovoi, tatăl Erinei. Cu toții știm ce urgie Își așterne acum drumul spre Moldova! Nu-l năpăstui pe logofătul Cânde, care-ți fu credincios din primul ceas, de la victoria de la Direptate! Ștefan Îl privi pe Litovoi pe sub sprâncene și Își mângâie ușor mustața deasă, căzută spre bărbie. Bătrânul avea dreptate. Înclină ușor capul spre Toma Cânde, Îndemnându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de Jos însă în vremea lui Eremia Movilă voievod. Adică între anii 1595-1606. Asta înseamnă că acea pivniță a aparținut lui Nistor Ureche. E limpede, prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că vodă îi năpăstuia pe alți vieri, care or fi vrând și ei să se vândă și vinul lor în acea pivniță, care, fiind în preajma Chervăsăriei, avea mare dever. --Această opreliște nu e singura. Ascultă ce spune “Io Grigorie Alexandru Ghica voievod” la 4
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
neregulate, legată de jur Împrejur cu un odgon de oțel pe care Îl destrămasem și-l prelucrasem până ce părți din el ajunseseră să arate ca un năvod Încâlcit, prin ochiurile căruia sfera lucea stins. O vreme, ticăloasa de Chestie Îmi năpăstuise zilele, stând chircită În mijlocul podelei ca un broscoi țâfnos aflat Într-o pasă foarte proastă; știa că nu e terminată și asta nu-i plăcea deloc. Problema era, Însă, că eu nu știam de ce anume avea nevoie. În cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
care Vierme se și debarasează iute, apostolește, părăsindu-l în mijlocul trotuarului. Dă-l mai sub bec, Frate! cere Poetul. Uauu...! Aoleu..., auu..., mama mea, da' slut mai e, micuțul! Urât! Urât rău! Zbanghiu! Urât ca naiba! Printre exclamațiile întretăiate, vietatea năpăstuită din coș li se relevă, privitorilor, a fi un fel de fetus smochinit și zbârcit, păros, anemic și hidos, ca un gargui; gușat, ceacâr, cu ochii de lemur, rotunzi și dușmănoși: unul, verde-absint, celălalt, violet-roșietic; și, pe deasupra, cu boticul împodobit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vântului. Pomii încă mai sunt înveșmântați cu haine galbene și ruginii. Numai unele fructe au rămas pe pomii înverșunați, acestea fiind merele și nucile care, în curând, vor fugi de prin așternutul crengilor colorate. Deodată, stropi reci de ploaie se năpăstuiesc peste natură. Porumbul tremură în haina lui zdențuită de teama venirii iernii. O tipsie de floarea-soarelui zâmbește strâmb dintr-un colț, căci este îngrijorată de ropotul căderii sale. Printre straturile de unde fuseseră scoși cartofii, pământul bolovănos privește posomorât. Ploaia bibiuiește
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
primarul, grav. ― Cum zic, nu știu ce e și ce nu e, continuă Titu, dar atâta știu bine: că de obicei dracul nu-i așa de negru cum spun cei fricoși. Câțiva țărani râseră, iar unul observă: ― Așa, așa... Să nu-i năpăstuiască degeaba pe bieții oameni, că-i păcat! Profitând de reaprinderea mai aprigă a discuției, Dragoș cu Herdelea își urmară calea cotind pe ulicioara dinspre Vaideei unde, aproape peste drum de conacul arendașului Buruiană, ședea popa Nicodim Grancea, într-o casă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
soldatul nu crîcnește! ― Apoi asta așa-i! aprobară câțiva țărani. Mulțimea totuși rămase în șosea, vorbind, sfătuind, întrebînd. Deodată Nicolae Dragoș izbucni amărît: ― Stați, stați și sporovăiți ca babele, în loc să mergeți la boierul Miron, să vă rugați să nu-l năpăstuiască pe bietul Nică... Și nu vreți să știți că numai din pricina voastră s-a stricat cu boierul și... Țăranii ascultau, unii aprobau, mai mulți tăceau. Cineva zise: "Putem să ne ducem, că n-are să ne omoare", altul mormăi gros: "Parcă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
luîndu-le moșiile și dând foc conacelor, ca nu cumva să se mai întoarcă înapoi... Logofătul era mai îngrijorat ca boierul să nu se întîmple cumva să se scoale țăranii. Deși zicea, sfătuindu-se cu nevastă-sa, că el n-a năpăstuit pe nimeni și a ajutat unde a putut, încît n-are de ce să-i fie frică, adăuga că țăranii, când o pornesc razna, nu mai țin socoteală de nimic. Avea dânsul destui oameni de credință, care-l înștiințau ce se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Prădați-mă, dacă vă dă mîna! Că eu tot ce am, aici am băgat și cu voi am împărțit... Nu-i nimic, băieți! Dumnezeu e sus și vede!... Eu nu v-am bătut, nu v-am înșelat, nu v-am năpăstuit, v-am ajutat, v-am ocrotit, v-am învățat. Acu puteți să-mi trageți cu parul. Așa-i? Colonelul se uită pe rând la țărani, așteptând o vorbă de protestare sau de recunoaștere. Oamenii tăceau. De-abia într-un târziu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se petreceau în sat, dar nu voia să se mai amestece în nici un fel. Aflase că sunt unii oameni care și-au pus în gând să-l bată măr și să-i aprindă casele din ură că i-ar fi năpăstuit cândva. Și din pricina asta socotea cuminte să-i lase pe săteni să-și facă mendrele, cum îi taie capul. De ce să-și primejduiască dânsul viața și averea dacă lumea s-a smintit? O să-i dezmeticească curînd-curînd stăpânirea și atunci se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
picioare poruncile. Iar cei care sunt mai aproape de București să se ridice degrabă și să vie cu mulțime mare să-l ajute împotriva boierilor, că el numai cu oamenii ține și vrea să le facă dreptate și de aceea îl năpăstuiesc și pe dânsul boierii... Dacă le-ar fi spus asta Anton și încă s-ar fi mirat. Dar când iese din gura unui bărbat de omenie? De altfel, nici nu pornise bine Marin Vâlcu cu căruța și iată că mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
n-am omorît-o, degeaba minte fata asta! zise Toader Strîmbu fără să se uite la Ileana. ― Ba fata nu minte, măi Toadere! făcu atunci Matei Dulmanu cu mustrare. De ce nu mărturisești c-ai omorât, dac-ai omorît? De ce umbli să năpăstuiești pe alții, Toadere? ― Ba, dacă-i pe spus, mai bine spune dumneata, nea Matei, cum ai spart capul neamțului, glăsui Toader întunecat. ― Apoi eu nici nu m-oi ascunde când m-or întreba boierii! zise Matei răspicat și fără frică
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
titlul de călăul mileniului. Formal, amîndoi sînt acoperiți, fiecare susține că sistemul lui va duce omenirea spre un progres nemaivăzut și că ea, omenirea, exact de asta are nevoie. Începe al doilea război mondial, cel mai sîngeros dezastru care a năpăstuit planeta. De fapt, măcelul e un record absolut, nemaiîntîlnit În istoria milenară a omului, a ucis aproape 60 de milioane de persoane, 3 % din totalul speciei, a redus la neant sute de orașe, a distrus alte cîteva mii și timp
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Cînd au văzut lucrul acesta, toți cîrteau și ziceau: "A intrat să găzduiască la un om păcătos." 8. Dar Zacheu a stat înaintea Domnului, și I-a zis: "Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor; și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit." 9. Isus i-a zis: "Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci și el este fiul lui Avraam. 10. Pentru că Fiul omului a venit să caute și să mîntuiască ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
peștele cel proaspăt... Și... așea am priimit de îmbe părțile. De-i mult, de-i puțin, aceea n-am socotit”. Ba ai socotit cu mâna tremurândă, ca nu cumva să dai mai mult de “doi stânjini de loc sterpu” bietului năpăstuit de alte fețe bisericești! Egumenul și călugării de la Cetățuia. ― Apoi, decât să aibă mereu “gâlceavă cu egumenul de Cetățuia”, mai bun e un loc unde bieții oameni să-și facă o dugheană cu fața lată de “doi stânjini”. ― În 1714
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
rezerva de la Urgență, înaintea operației și-a săptă mânilor de penitență, avid căptușite în con vingerea că măcar ele o să dispară odată cu mine, precum bietele animăluțe îngropate de vii în mormintele faraonilor. Așa se face că, anul ăsta, în loc să-mi năpăstuiesc soția la aniversară cu aceleași cadouri domestice din ultimul sfert de veac - textile, cosmetice, bibliofilie, bucătăriceli, grădinărie, giumbușlucuri fals-joviale și alte consumabile afanisite -, am recurs la varianta masculin-boierească, grea ca un ghiul, strălucitoare și arătoasă ca un câmp heraldic din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
făcând săptămânal drumuri „pe Iorga“, la pașapoarte, ca la Mecca, doar-doar or mai ajunge câteva zile pe malurile Senei, la FNAC și „marchă aux puces“. Prin 1987, când m-am hotărât și eu să fac demersuri pentru o plecare (cei năpăstuiți de asiduitățile cu pricina au fost Zoe Dumitrescu-Bușulenga și D.R. Popescu), a fost exclusiv din sfinte rațiuni paterne. Îmi găsisem fiica (era prin clasa a IV-a), venită de la școală, întinsă pe pat ca-n tr-un exercițiu de yoga, inspirând
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sângeroasă. Îl ținea pe Holofern de păr. Ochii lui erau dați peste cap, pe jumătate Închiși, dar ea avea o mină calmă, pură, angelică. Uneori Îmi spuneam că Holofern nici nu și‑o fi dat seama ce anume l‑a năpăstuit. Există și feluri mai rele de a fi răpus. Din când În când Îl Întrebam pe Ravelstein de ce alesese acest anume tablou ca să‑i domine salonul. - N‑am vreo rațiune specială. - Tot ce vedem traducem În limbajul lui Freud. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu dreptate săracilor, neîngăduind pe nime să-i calce și să-i năpăstuiască, căci de va auzi cât de puțin că au păzit hatârul cuiva și va veni vreun sărac să jăluiască, atuncea cu mare pedeapsă îi va pedepsi, făcând mari dreptăți tuturor; arătând tuturor boierilor ca să se păzească fiștecare de a lua
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și batistele de mână, cele de mireasă, precum și ștergarele socrilor, care se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de pânză, fiind încheiate pe mijloc cu dantelă făcută cu acușorul. Pe timpul foametei care a năpăstuit și aceste sate în anii de după al doilea război mondial, localnicii au dus cu ei în Muntenia, Oltenia, Banat și Bihor sute de covoare și lăicere pe care le-au dat în schimbul cerealelor atât de necesare la acea dată, familiilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al literaturii noastre. Când făcea această observație, Călinescu va fi avut în vedere, cu siguranță, numai anumite opere, considerate reprezentative, din tradiția realismului mimetic (într-o conferință despre femeia română dădea drept exemplu tipic pe Ana lui Vasile Baciu, țăranca năpăstuită din romanul rebrenian), ignorând în schimb completamente cealaltă "tradiție", a prozei "artiste", "decadente" (pe motiv că ar fi un fenomen de împrumut, deci ne-specific), cu nimic inferioară valoric, dacă ne gândim la scriitori ca Odobescu, Macedonski, Dimitrie Anghel, Mateiu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Huțu, și pentru aceasta îi prindeam apucăturile și, înainte de toate, din copil neastâmpărat ce eram, mă făcui un băiat așezat și înțelept ca dânsul. Mergeam dar totdeauna cu el, de el ascultam totdeauna și la dânsul căutam scăpare când eram năpăstuit. (Ioan Slavici, Budulea Taichii) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: știam și uimirea. 2. Explică rolul cratimei în secvența: Dar sențelege
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
strălucitoare, / Că inima rău mă doare, / C-a meu dor crezare n-are; / Jure iarba din poiene, / Frunza din munți, delurele, / Că-s drepte vorbele mele; Jurați toate pentru mine / Că nu m-ați văzut cu nime, / Că toți mă năpăstuiesc / Că-n ascuns altu iubesc. Eu altu dac-aș iubi, / Nime-n lume n-ar mai ști. Da o spun, că nu-i păcat, / Nu mi-i drag al meu bărbat, / Am să-l las, altu-am să-mi cat, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Huțu, și pentru aceasta îi prindeam apucăturile și, înainte de toate, din copil neastâmpărat ce eram, mă făcui un băiat așezat și înțelept ca dânsul. Mergeam dar totdeauna cu el, de el ascultam totdeauna și la dânsul căutam scăpare când eram năpăstuit. (Ioan Slavici, Budulea Taichii) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: știam și uimirea. 2. Explică rolul cratimei în secvența: Dar sențelege
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]