802 matches
-
a lui V. Alecsandri, Chirița în provincie, cu Olga Rodinciuc în rolul Chiriței, piesa bucurânduse de un mare succes. În alte roluri au mai jucat Petru Rodinciuc, Aurel Doboșeru, Aglaia Caia. Prin anii 1970 s-a pus în scenă piesa Năpasta, avându-i în rolurile principale pe profesorul Mihai Marian și pe profesoara Eugenia Ciopraga. Alături de aceste piese din repertoriul clasic s-au jucat multe alte piese scurte cu caracter educativ. Programele artistice erau presărate cu recitări care emoționau sala, interpretate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
celebrul olandez să-și construiască o cazemată din cărți! Ce comparații ciudate-i mai trec ludicului, prin minte! Într-o seară, m-am gîndit că eroina titulară a Caprei cu trei iezi este surată de caracter & maladie cu Anca din Năpasta și Nastasia din drama lui G.M.Zamfirescu! Ce-nseamnă să nu te documentezi! Într-o revistă (supliment tv) se afirmă că Andrei Șerban a regizat, În timpul facultății, o versiune prea Îndrăzneață a piesei Iulius Cezar și-n urma scandalului iscat
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nebuni încât realitatea și situațiile de viață să vi se pară doar niște glume. Fiți atât de nebuni încât să nu aveți frică de nimic și să vă ridicați la valoarea voastră de ființe extraordinare. Dragii mei, cea mai mare năpastă care s-a abătut asupra omenirii este FRICA. Frica de boală, frica de sărăcie, frica de întuneric, frica de nou, frica de șef sau de alții, frica de a exprima liber sentimentele, frica de schimbare, frica de tine însuți, frica
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Rizea, Control la ateliere. La oprit Don Brighiu însă, Boală de iradiere. Dară mintea lui sprințară, A descoperit că poate, Varianta militară, Chiar mergând ușor pe coate. Bă tovarășe, ce-i asta, Rizea-l întreabă pe Brighiu. Șefu, nu vreau ca năpasta, Să o iei în vârful ... ! Deci, având un plan în minte, Brighiu a-nceput o treabă, Să arate că-i cuminte, Pentru cine îl întreabă. Rizea temător din fire, S-a uitat cam încruntat S-a-ntors fără nici o știre, Și nu
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93213]
-
radio explozia primei bombe atomice, a zis cu glas tare: „Poate că asta ar avea efect“. Dar la omul ăsta nu-și făcea efectul nici un purgativ: frustrarea și furia îi ținea kișkes încleștate într-o strânsoare de fier. O altă năpastă pe capul lui era faptul că eram favoritul nevesti-sii. Ca și cum toate astea n-ar fi fost de ajuns, mă iubea și el. Și el vedea în mine șansa noastră de a fi „la fel de buni ca oricare“, șansa noastră de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nenorocitul, fiindcă, în timp ce pompează păsărica de azi, visează deja la cea de mâine! Oare exagerez? Oare mă amăgesc numai și numai ca să mă dau mare? Sau, poate, sunt un lăudăros? Oare neliniștea asta, pofta asta de sex să fie o năpastă - sau o performanță? Să fie și una și alta? Posibil. Sau să fie doar un mijloc de evadare din realitate? Uite, cel puțin n-am ajuns, la treizeci și-un pic de ani, legat de mâini și de picioare într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și suspansuri captivante. Scriitorul a creat, cu o măiestrie extraordinară, imaginea unei fete candide, inimoase, inteligente și frumoase. Prozatorul arată abia la sfârșit că Xiao Cui este, de fapt, o vulpișoară. Odinioară, mama lui Xiao Cui, ca să scape de o năpastă ce s-a abătut asupra ei, s-a refugiat și adăpostit un timp acasă la cărturarul Wang Taichang. Acum, Xiao Cui a venit sub înfățișarea unei fete frumoase în familia Wang, tocmai pentru a răsplăti bunătatea pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
aș putea exprima dacă nu mi-ar fi rușine. Într-o legendă de-a noastră, mai de-acasă: «Ce faci, heruvime? râde mititelu’ de să se prăvălească de pe podișcă, linciurind o tigvă pe băț, scormonind cu gheruța-n găvane. Ce năpasta ai acolo-n mână? - Vai, nene Aghiuță, asta nu-i coastă! Ce-am furat de la Adam?». Te-anunț pe această cale că am început procesul de zugrăvire a bisericii din Frumoasa și te invit sâmbătă să dai o raită pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
încă înainte de moartea lui Lorenzo. Tolerant, acesta nu vedea primejdia pe care o reprezenta predicatorul dominican pentru viitorul Medicilor. Memorialistul explică popularitatea lui Fra Girolamo, care exorcizase poporul, știind să povestească "în cuvinte dibace, că se apropiau mari tulburări și năpaste"12 , pretinzînd că totul îi e dezvăluit de Dumnezeu. După moartea călugărului, Florența va fi condusă de Consiliul celor Zece și Consiliul celor Opt (supranumiți "cei opt petrecăreți" din cauza prea multor ospețe organizate din fondurile orașului), ambele compuse din oameni
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
La început, povestește Pavel, Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa, dezvăluindu-i tainele sub forma unei legi naturale și eterne 159. Atât timp cât el și apoi urmașii săi au respectat această lege, nu au suferit vreo năpastă, n-au cunoscut nici o boală. Totuși, tot așa cum n-aveau nici un fel de conștiință a răului de care erau cruțați, ei n-aveau nici conștiința binelui de care se bucurau. Puțin câte puțin, i-a copleșit nerecunoștința, „în așa hal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
împingând pe tejghea cu dosul palmei paharul plin și continuând să scrie. Gestionarul își goli dintr-o suflare paharul său cu țuică și, trântindu-l pe tejghea, oftă din adâncul inimii, ca un om peste care căzuse cea mai mare năpastă a vieții lui. Pentru câteva minute în prăvălie se lăsă o tăcere de moarte, întreruptă doar de zgomotele care răzbăteau de afară și de scârțâitul pe hârtie al peniței de la tocul lui Stelian. Domnu șef..., domnu Stelică, de ce nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dimineața la cursuri nemulțumit și încruntat și să asiste taciturn la orele de curs, fără să scoată mai mult de câteva cuvinte pe zi, în pauze, când fuma pe rupte, țigară de la țigară, ca un om peste care dăduse cine știe ce năpastă. Ce-i cu tine azi, mă? îl luase odată peste picior veselul Dobrescu. Parcă ți s-au înecat toate corăbiile!... Atunci celălalt, după ce mai fumase o vreme în tăcere, dăduse memorabilul răspuns: Păi cum sa fiu vesel, mă? Că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și, o dată cu el, și alți țărani gospodari din sat, la fel de prost văzuți de oamenii regimului. Cam în același timp, de la mănăstire, maica Agripina le dădu de veste că și pe-acolo se întâmplau din nou lucruri asemănătoare. De data aceasta năpasta căzuse pe capul lui Vică Scorțeanu, alt fermier cu planuri ambițioase, dar deloc ortodoxe într-un regim eminamente etatist ca cel din România, dar și pe capul albit al Generalului, ale cărui proiecte ambițioase de regenerare morală și creștină a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în jurul său cunoștințe, încercând să clădească o lume mai bună. Și o face cu artă. Ceea ce este de admirat! Urgia Multe nenorociri i-a fost dat să îndure în vreme biata Țară a Moldovei cu tot norodul ei cel binecredincios. Năpastele cele mai grele au venit dintotdeauna din partea unor viețuitoare care își ziceau oameni, dar în realitate erau mai răi ca hiarele. Că lăcomia lor și pizma erau fără de margini, cu chiteală la vedere asupra pământurilor ce le-au fost rânduite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ai îmbogățit și cu ceva sfrențe, măi pasăre călătoare ce ești! Dar cu stâlpul casei ce-ai făcut, nerodule?! Că de ce ți-a făcut vânt nenărocita ceea de la Putila, Trifănele-Trifănele!? Mălină-Mălină! Tu huțulcă mândră! Toate-s bune și frumoase de vreme ce năpastele s-au trecut odată cu vremea... Despre toate îți voi vorbi în zilele următoare. Oricum, ceva temniță tocmai pe la Botșănii ceia, legat de Respublicuța nostră Huțulească. Dar numai cât a durat procesul, că m-au găsit nevinovat și iată-mă-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
despre critica din Basarabia și modelul francez începe cu o frază-șoc, de ironie dusă până la limita sarcasmului, desprinsă parcă din eseistica lui Paul Zarifopol: "Franța a dat lumii două lucruri care, în timp, au devenit, fiecare în parte, câte o năpastă pe capul umanității: revoluțiile și academiile". Trece apoi în revistă, în-tr-o notă ușor caricaturală, reverberațiile marilor dezbateri de idei din Franța (în primul rând faimoasa bătălie dintre clasici și moderni) în viața intelectuală din Republica Moldova. Predispoziția autorului către ordine și
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
lui, mai puțin ca manifest și mai mult ca întîlnire cucerită de o decență a emoției, nici demn ("un jurnal demn este un nonsens" - p. 160), nici țeapăn, solemn, ci indecent, necruțător, învins de slăbiciuni, de crize, de păcătuire, de năpastă, acest rendez-vous în fărîme e o asemenea împotrivire. Neputincioasă, dar cu atît mai nobilă. Spre cinstea, cuvenită tuturor cîți au puterea să admire, a autorului ei.
Însoțiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7923_a_9248]
-
ia în evidență." în 1978 am predat Revistei de etnografie și folclor un articol despre Caraman, care împlinea 80 de ani. A aflat de existența articolului de la C. Eretescu, secretar de redacție și i-a scris: "Opriți, vă rog, asemenea năpastă, care mă amenință! Acel nesăbuit articol nu va face, în fond, decât să trâmbițeze în cele patru vânturi, fără să vrea, goliciunea de conținut a vieții mele." Redacția a publicat totuși articolul și, după apariția lui, P. Caraman mi-a
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
Între 1879 și 1885, Caragiale dăduse la iveală cele patru comedii ale sale. în 1889, el publică nuvela O făclie de Paște, urmată în 1892 de Păcat..., iar în 1898 de în vreme de război. Aceluiași interval îi aparține drama Năpasta (1890). Scriitorul care, în opera sa comică, surprinsese pasiunile umane sub aspectul lor derizoriu și efemer pășește acum pe calea opusă, năzuind a înfățișa ura tenace și răzbunarea implacabilă, împletite cu disperarea, cu nebunia și moartea. Surpriza contemporanilor a fost
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
românești: „Marin Iorda a scos în evidență identitatea de substanță dintre cele două piese [O scrisoare pierdută, n.m.], ceea ce - artistic vorbind - nu este deloc neindicat". Cronicarul introduce o distincție între universul celor două opere, încercând să-l scoată pe autorul Năpastei din sfera criticilor aspri ai „stării civile": „Nu este vorba de o deosebire de straturi sociale (la Caragiale - ciocoimea; la Rebreanu - intelectualitatea burgheză), ci de praguri morale. Pe lângă universul crud al lui Rebreanu, viziunea lui Caragiale e aproape senină". La
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
grabă într-o groapă aflată în una din rîpele satului Răchițele. Marius Oprea a reușit să găsească groapa și să aducă la lumină rămășițele partizanului. Grăitoare a fost rezerva sătenilor la ideea dezgropării celui din cauza căruia asupra satului se abătuse năpasta Securității. La fel ca în cazul Arnăuțoilor, localnicii îi urau pe partizani fiindcă le tulburaseră liniștea. La Răchițele, preotul Teodor Boc a aprins lumînări în altar și s-a rugat ca echipa lui Marius Oprea să fie blestemată, iar poetul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6191_a_7516]
-
structură cât se poate de veche. Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul VII, Litera N, 1971) înregistrează o primă atestare a construcției, în varianta fără de număr, în secolul al XVI-lea, la Coresi: „cad... ca picăturile fără de numărr nevoi și năpăști". În Letopisețul lui Ureche întâlnim chiar varianta fără număr: „oaste fără număr". Citatele continuă, de-a lungul secolelor, confirmând folosirea constantă a locuțiunii în texte religioase, istorice, literare; în amintirea multor cititori e posibil să fi rămas ecouri din Umbra
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
năpăstuiților de odinioară. Nu indignarea, nu nevoia de justiție le e proprie, ci o rezervă tăcută, o repliere în onestitatea simplă, arhaică: „Tăcerea, dar mai ales modestia celor ce au suferit prigoana totalitară, aproape că te împietrește. (...) Își amintesc de năpastele lor cu un sentiment de mîndrie în care mai stăruie totuși teama cuibărită pe parcursul atîtor ani în sufletele lor". Însă nu numai acest „lacăt la gură" stupefiază. Ci și distorsionarea suferinței sub chipul unei stranii autoînvinovățiri: „Ei își amintesc despre
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
lor cu un sentiment de mîndrie în care mai stăruie totuși teama cuibărită pe parcursul atîtor ani în sufletele lor". Însă nu numai acest „lacăt la gură" stupefiază. Ci și distorsionarea suferinței sub chipul unei stranii autoînvinovățiri: „Ei își amintesc despre năpastele lor cu un sentiment de frustrare, învăluit parcă și în-tr-unul de culpă. De ce tocmai lor li s-a întîmplat să fie în calea celor ce i-au prigonit, în calea răutăților?" S-ar putea explica din mai multe puncte de
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
se pot concretiza în cea mai bună cură de slăbire, după cum declara și actorul pe pagina sa de Facebook. Iată unde și când îl veți putea vedea pe Marius Manole Miercuri, 22 ianuarie, de la ora 20.00, actorul are spectacolul „Năpasta“, în regia lui Radu Afrim, la Sala Studio a Teatrului Național București. Joi, 23 ianuarie, a fost programată a doua reprezentație a spectacolului „Năpasta“. Imediat după terminarea spectacolului, Marius Manole va fugi la Club B52, pentru a juca alături de Maria
Cine este cel mai solicitat actor din România () [Corola-journal/Journalistic/48888_a_50213]