267 matches
-
sunt/ prea mulți frații tăi flămânzi/ de ură'', iar ca o consolare a trecerii rituale, el găsește acest tainic răspuns : Fii sigur/ Că o să încăpem toți/ pământul nu e niciodată prea plin/ cu / câte o mână afară/ mângâind cerul''. Poetul năsăudean este însă și un melancolic însingurat care privește viața prin oglinzi paralele :,, anul acesta / am uitat de salcâmi / am nins întruna / îngropând amintiri/ fidelitatea timpului alb/ e senină/ ceva însă/ topește zăpada''Crezul său existențial este unul încărcat de semnificații
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Lirica_exentiala_a_lui_mihai_al_florin_tene_1382601375.html [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
pentru a scrie o carteˮ. Poetul Vasile B. Gădălin a intervenit pentru a rosti câteva epigrame închinate scriitorului cinstit și romanului său. Antonia Bodea a vorbit despre valoarea cărții, subliniind că prozatorul este „martor al istorieiˮ. Floarea Pleș, conducătoarea „ASTREIˮ năsăudene, a evidențiat că romanul este „o carte documentară cu mesaje excepționaleˮ, deoarece „cine nu are amintiri nu are nimicˮ. Veniți de la Baia Mare, soții Virginia Paraschiv și Mihai Ganea, coordonatorii revistei literare „Porțile Norduluiˮ, au adus în dar cele mai noi
TOAMNA A VENIT CU ROADE BOGATE LA CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1443419969.html [Corola-blog/BlogPost/363449_a_364778]
-
Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra Salvensis (Salva), Astra Sabesisnsis (Sebeș) și a participat la peste 40 de conferințe și simpozioane naționale și internaționale. Începând cu anul 2013, realizează săptămânal emisiunea ,,Oameni de ieri și de azi” la Radio Renașterea din Cluj-Napoca. Cartea Restitutio
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1458155613.html [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
duc mai departe faima familiei ca nume, preocupări, obiceiuri și tot ce este mai bun și sfânt în viață - Credința și tradițiile strămoșești. Mircea Daroși - scriitor, poet, publicist, membru a Ligii Scriitorilor Români - filiala Năsăud, Redactor șef al Revistei „Astra năsăudeană”, în data de 13 martie 2015, îmi dăruiește volumul său de poezie intitulat în mod simbolic „NISIPUL CLEPSIDREI” un volum excepțional, tipărit la Editura Mesagerul - Bistrița - 2015, în care la pagina 44 dedică o poezioară Mariei Teodora, întitulată „NEPOȚICA”. Poetul
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/floarea_ples_1437455689.html [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra Salvensis (Salva), Astra Sabesisnsis (Sebeș) și a participat la peste 40 de conferințe și simpozioane naționale și internaționale. Începând cu anul 2013, realizează săptămânal emisiunea ,,Oameni de ieri și de azi” la Radio Renașterea din Cluj-Napoca. Cartea „Restitutio
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1462508963.html [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
care dezamăgesc pe cei dragi, atât de încrezători în moralitatea sa. Pentru diriginta ei, jocul său murdar este o experiență pe care nu și-o mai dorește niciodată. Prin povestirea,, Lacrimi peste timp'', Dora Alina Romanescu aduce un omagiu profesorului năsăudean, Octavian Ruleanu, cel care i-a insuflat dragostea pentru literatură, în anii de liceu. Aparent izolate și independente una de alta, având fiecare un sens separat, aceste povestiri se leagă între ele prin câteva elemente comune ce dau unitate și
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_dorului_si_al_destinul_al_florin_tene_1363330701.html [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
NATALIA (n. 1954) Suceava, str. Dornelor, nr. 5, bl. 25, sc. A, ap. 9 țel: 423170; 0743221074 17387 MUREȘAN CRISTIAN ANCA LIANA (n. 1970) Iași, str. Șoseaua Nicolina, nr. 9, bl. 936, sc. A, ap. 17 țel: 232/4229848 23880 NĂSĂUDEAN SORINA (n. 1969) Gură Humorului, Bd. Bucovinei, bl. I7, ap. 18 țel: 232711; 0727689379 12867 NEAGU VERGINIA (n. 1957) Clung Moldovenesc, Clea Transilvaniei 96, sc. A, ap. 7 țel: 312667; 0740466567 6880 NEGREA DANIELA (n. 1968) Suceava, str. Mărășești, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
domiciliul actual în Germania, 55756 Herrstein, Hauptstr. 40, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Vlahita, str. Mihai Eminescu nr. 16, județul Harghita. 244. Nierlich-Matthiae Crina-Gabriela, născută la 23 noiembrie 1967 în localitatea Bistrița Bargaului, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Năsăudean Ioan-Petru și Eleonora, cu domiciliul actual în Germania, 55450 Langenlonsheim, Hendelstr. 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, str. Decebal nr. 44, ap. 36, județul Bistrița-Năsăud. 245. Schmitt Paula, născută la 31 decembrie 1967 în localitatea Hunedoara, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă, cu un brâu undat, de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o carte deschisă, de argint. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află un grănicer năsăudean, de argint, cu arma la picior, văzut din față; grănicerul este îmbrăcat cu suman, având pe cap o pălărie cu boruri rotunde și în picioare purtând opinci. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241385_a_242714]
-
suman, având pe cap o pălărie cu boruri rotunde și în picioare purtând opinci. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Cartea semnifică numărul mare de academicieni ai orașului Năsăud. Grănicerul năsăudean simbolizează vechii grăniceri români din Ținutul Năsăudului, precum și faptul că localitatea a fost recunoscută ca reședință a Districtului Grăniceresc al Năsăudului în secolul al XVIII-lea. Brâul undat reprezintă râul Someș. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241385_a_242714]
-
domiciliul actual în Austria, 2560 Berndorf, Brunntalstr. 31, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Brates nr. 2, ap. 5, județul Cluj. 583. Magurean Lucia-Carmen, născută la 9 mai 1970 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Năsăudean Teodor și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2560 Berndorf, Brunntalstr. 31, cu ultimul domiciliu din România în satul Radaia nr. 6, comuna Baciu, județul Cluj. 584. Ceciu Julieta-Alicia, născută la 1 mai 1981 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
Articolul UNIC La data de 27 ianuarie 2012 doamna Năsăudean Petronela-Zoița, președintele Tribunalului Sălaj, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 16 ianuarie 2012. Nr. 34. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238314_a_239643]
-
MOISUC ELEONORA (n.1954) Rădăuți, str.Iacob Zadik, nr.23, bl.23, sc.A, ap.8 țel: 0230/564195 0747135206 24360 MOLDOVAN GABRIELA TATIANA (n.1969) Suceava,Aleea Nucului, nr.12, bl.12 ap.9 țel: 0230/214715 0745914679 23880 NĂSĂUDEAN SORINA (n.1969) Gură Humorului, bd.Bucovinei, bl.I7, ap.18 țel: 0230/232711-0230/234496 0727689379 24361 NEGOIȚĂ CORNELIA (n.1964) Loc. Ciocănești, nr.305 țel: 0230/577085-0230578085 0741107666 6881 NETEA SILVIA (n.1954) com.Manastirea Humorului,str.Larga,nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
adus și regularizarea satului, importanță dobândind acum malul stâng al Leșului unde sunt strămutate un număr de gospodării și unde se instalează instituțiile satului. Anul 1763 în care Leșu era în pragul acestor transformări istorice, era anul în care grănicerii năsăudenii s-au răsculat în frunte cu Tănase Todoran din Bichigiu în vârstă de peste 100 de ani împotriva unirii religioase și a impunerii regimului militar, fără garanții în ceea ce privește drepturile grănicerilor. Leșenii erau între grănicerii care i-au pus pe fugă pe
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
unirii religioase. Dintre preoții Gălănești amintiți în 1761, cea mai importantă activitate pusă în slujba sătenilor săi a desfășurat preotul Artene Gălan. S-a născut în 1715 și e ultimul dintre preoții care n-au avut ocazia să frecventeze școalele năsăudene. În vremea militarizării s-a stabilit hotarul comunelor grănicerești prin întrunirea unor comisii, la care delegatul leșenilor a fost popa Artene, unit, “un om iscusit și gazdă mare”. Popa Artene a obținut pentru leșeni Piciorul Oancului care era revendicat de
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
aceasta”. În timp ce era student la Cluj, George îi scria tatălui său menționând că intenționa să ceară ajutorul “și badei Leon”. În martie 1884 George Coșbuc îi scria lui Ioan Slavici: “eu trăiesc din un stipendiu de 200 fl. din fondurile năsăudene: 16 fl. la lună și câte 5-6 fl. din când în când de la un frate al meu - atâta e totul!” . În 1908 George Coșbuc revenea în Transilvania și își vizita fratele la Leșu. La această vizită poetul îi aduce nepotului
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
în Leșu timp de câțiva ani, precum sociologul Dimitrie Gusti sau folcloristul Constantin Brăiloiu, au poposit adesea în casa parohială, având în persoana preotului Vasile Coșbuc un sprijin permanent. Colaborarea preotului cu Reuniunea Mariană, care avea drept scop promovarea învățământului năsăudean, se înscrie în cadrul cultural general în care se desfășoară activitatea preotului leșean. A fost preocupat de educația religioasă a școlarilor leșeni, predând cu entuziasm și rigurozitate elemente de catehism și realizând periodic inscpecții catehetice. Din timpul preotului Vasile Coșbuc, biserica
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
din 2002, an când au fost consemnați 10.582 locuitori. Cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud sau Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz sau la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre". În martie 1849, Năsăudul a
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița. Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui. Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național "George Coșbuc" și
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
din Blaj, cu o bursă din fondurile grănicerești. A urmat studii superioare la Viena, pe urmă la Graz. În anul 1874 tot la Graz și-a luat doctoratul în științe naturale. În 1873 a fost numit de Administrația fondurilor școlare năsăudene profesor de științe naturale și fizică la Gimnaziul din localitate. În această calitate a lărgit colecțiile micului cabinet de științe naturale și a înființat o mică grădină botanică. A studiat flora din zona băilor din Sângeorz publicând un articol științific
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
Moldovan l-a înscris pe fiul său Mișu Popp la Școala Militară Grănicerească din Târgu Secuiesc, dorind ca acesta să urmeze o carieră militară de ofițer într-un regiment român de grăniceri cum erau Regimentul I Grăniceresc de la Orlat, Regimentul Năsăudean sau cel din Caransebeș. Deși Mișu Popp a terminat cursurile, nu a fost atras de cariera militară, astfel că a revenit la prima sa dragoste „zugrăveala”, manifestându-și voința de a deveni pictor. Deschis unui alt tip de carieră, Ioan
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
și după. Militarizarea Văii Rodnei (1761-1764) a reprezentat pentru populația românească de pe teritoriul cuprins în raza regimentului grăniceresc, un act cu multiplă însemnătate, determinând schimbări majore atât în plan socio-politic cât și la nivelul sensibilității colective. Regimentul al II-lea năsăudean este una dintre unitățile confiniare înființate în a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea pe teritoriul Transilvaniei și Banatului având recruți din rândul populației localnice, fiind prelungirea și completarea sirului de formațiuni grănicerești organizate anterior la frontiera de
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
s-au înființat în toate satele grănicerești școli elementare naționale (National-Gemeinde-Schulen), pentru populația districtului militar aceste școli reprezentând cea mai apropiată și mai general frecventata categorie de școli. Instituția graniței militare se desființează în 1851, fiind înființat apoi Districtul românesc Năsăudean din care face parte și localitatea Telciu. În anul 1900 din cei 3.102 locuitori 2884 erau români, 172 maghiari și 31 germani. Existau și 207 evrei, care și-au declarat drept limba maternă maghiară, română sau limba idiș. 2
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
trivială, pentru ca în clasa a III-a să fie transferat la Școala normală din Năsăud. În anul 1863 a început cursurile la nou înființatul "Gimnaziu superior românesc din Năsăud", făcând astfel parte din prima generație de descendenți ai foștilor grăniceri năsăudeni care studiază în această instituție de învățământ. În anul 1871 a obținut „testimoniul de maturitate” (diploma de bacalaureat) cu „eminență”. Și-a continuat studiile la Universitatea din Viena, unde a studiat, începând din 1871, teologia ca bursier al Seminarului „Sfânta
Ion Ciocan () [Corola-website/Science/315857_a_317186]
-
este numit profesor la gimnaziu. În 1880 este ales director provizoriu, pentru ca în 1882 să fie numit profesor ordinar (titular și diriginte) și director definitiv. În același an, se căsătorește cu "Amalia Piciu". Din 1886 este președinte al "Fondurilor școlare năsăudene". În anul 1890 este decorat cu „Crucea de cavaler” al "ordinului Franz Josef", recunoscându-i-se meritele pentru activitatea dusă în fruntea gimnaziului și a fondurilor școlare. Dintre aceste realizări, cea mai importantă este cea a ridicării edificiului gimnaziului din
Ion Ciocan () [Corola-website/Science/315857_a_317186]