151 matches
-
mama nemuririi, Pe un tărâm în care nici omul nu știa De existența morții iar soarta îl iubea, Trăia în clipele ce se scurgeau curat, O blândă preafrumoasă fată, a Clipei Împărat, A cărei mamă nu murise la a ei născare, Trăia pentru vecie într-un boboc de floare. Prințesa clipelor mergea-n piciorul gol, Pe un cadran de ceasuri, pe spatele-i un stol De păsări ce-i purtau ca trenă, infinitul, Pe care “neiubitul” caligrafia “iubitul” Și vine vreme
PRINȚESA CLIPELOR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381521_a_382850]
-
nimeni și nimic nu le-ar fi putut opri vreodată curgerea, dar și un zâmbet inconfundabil, ce invita imediat la pace interioară persoana aflată în fața sa. Erau amprentele unei bonomii personale, pe care Cel de Sus i le întipărise din născare pe chip. Erau... Acum nu vor mai sălășlui încă un timp decât în amintirea mea și a cunoscuților ei. Desigur, formăm cu toții un infinit de suflete călătoare, fiecare cu o misiune bine determinată pe acest pământ. Faptul că mulți ajung
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
în fală, Și acum copiii lor, călăi fiind, au vândut a lor țară. Ridică-te, Ioane, ridică-te, Ioane! Și spune-le și învață-i despre țară. PÂNĂ CÂND ? Trup învechit în sânge, Istovit fiind în apăsare, Sufletu-ți fidel din născare Te ridici ca și-un rege. Om căzut într-un ungher de istorie, Culegându-ți fala ta pierdută-n glorie, Devenit un rob al păcatului Jucând piesa, tragedia veacului. Până când, până când, vei sta în beznă? Printre guri de lupi flămânzi
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
16 volume, printre care poezie, memorialistică și traduceri. A obținut numeroase premii în țară și străinătate. Un artist modern prin viziune și tradițional prin creație. „Eu n-am să zbor spre zarea cea albastră,/ Mi-am frânt o aripă de la născare,/ Dar am o floare pentru fiecare/ Și v-o așez cu bucurie-n glastră” - glăsuiește viersul ce pare motto pentru întreaga producție a revistei. „Pașaport pentru eternitate/ Passeport pour l’eternite” - ediție bilingvă). De altfel, și la „Restituiri” (pag.1
AUGUST 2016, EDITATĂ DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371523_a_372852]
-
votul fraților noștrii de peste Prut ce o au de făcut o alegere, un partid ce încă de la înființare a fost ca un resort de reacție și de semnalizare a corupției în arterele statului existent - Partidul Liberal Reformator - care, imediat din născarea sa, chiar prin sloganul reformatorilor - „Parteneri, nu complici!”, s-a manifestat ca un recul la corupția existentă în structurile statului moldovean, iar creșterea a fost rapidă pe măsura alimentarilor reactive(după câte știu și cred)... După exemplul fratern al României
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
big deal! Mie de fapt nici nu-mi pasă Dacă va veni Potopul după mine Când n-oi mai fi! „Poeții se nasc, nu se fac". O spuneau latinii Si o spun și eu. Fraților, eu sunt chiar poetă! Din născare, evident! Și poeziile mele Tratează teme serioase, Care-ntorc lumea pe dos! Jonglez cu fraze ermetice, Cu metafore ironice, Strălucite, Analogii frapante, Citate percutante! Nici n-aș ști, Nu, nici n-aș putea Doamne ferește, Să scriu despre tot Ce m-
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
venea din Danemarca, era în vacanță cu părinții și o familie de prieteni și voia să se joace, pentru că ei îi plăcea să se joace și nu avea cu cine (ne găsise pe noi, simțea ea ce simțea). Cum prin născare și eu și fiica mea suntem niște firi deschise și prietenoase și copiii se simt nemaipomenit în preajma și compania noastră, Sandra, micuța daneză ce nu se mai dezlipea de Mădălina, ne-a făcut imediat „introducerea” în familie și am intrat
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
-i place cum i-a ieșit o compoziție muzicală și iată că se află printre cele mai sonore nume ale muzicii. http://confluente.ro/valerian mihoc 1413132144.html Nemulțumirea echilibrată motivează. Ei, altă treabă la aceștia cu “abilități”, de parcă le au din născare, la fel și complexul de superioritate.. e un complex, nu? Orgoliul e cel care neliniștește cel mai tare, e cel care nu lasa să existe somn liniștit, cel care face alături de dezorganizarea hormonală să cadă părul din cap... dacă cumva
“CALITĂŢILE” BĂRBATULUI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378049_a_379378]
-
a big deal! Mie de fapt nici nu-mi pasă dacă vine potopul după mine când n-oi mai fi! „Poeții se nasc, nu se fac" o spuneau latinii și o spun și eu. Fraților, eu sunt chiar poeta! Din născare, evident! Și poeziile mele tratează teme serioase, care-ntorc lumea pe dos! Jonglez cu fraze ermetice, Cu metafore ironice, strălucite, Citate bine-alese, analogii frapante! Nici n-aș ști, nu, nici n-aș putea Doamne ferește, să scriu despre tot ce m-
FLIRTUL MEU CU POEZIA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376654_a_377983]
-
Hyperion călătorea Cu uimirea Magului cerceta stelele, descoperea Cu încântare nemărginirea căilor, iar în adâncuri Întunecimi scânteietoare, valuri rânduri, rânduri. Știa că chipul frumuseții are multiple forme Splendori fără de număr ne înconjor sub norme Înscrise-n file nevăzute, primite la născare Cum le primiră parinții din părinți, la fiecare. Zadarnic, el cunoaște că-n zgomote deșarte Cu agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Hyperion călătorea Cu uimirea Magului cerceta stelele, descoperea Cu încântare nemărginirea căilor, iar în adâncuri Întunecimi scânteietoare, valuri rânduri, rânduri. Știa că chipul frumuseții are multiple forme Splendori fără de număr ne înconjor sub norme Înscrise-n file nevăzute, primite la născare Cum le primiră parinții din părinți, la fiecare. Zadarnic, el cunoaște că-n zgomote deșarte Cu agerimea minții, nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
sistemul, satisfacția lui imensă s-a axat întotdeauna pe ajutorarea benevolă a tuturor celor care veneau să-i ceară sfatul și să-l întrebe încotro să o ia. Îl hrănea mult sufletește să facă așa ceva pentru că era un pacifist din născare și avea o veritabilă stofă de misionar în acest sens. Era dedicat cu toată ființa sa binelui privit ca principiu de viață și nu ca simplu concept filozofic, iar divinitatea nu a întârziat să îl răsplătească. Nu cu averi inutile
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
muri încet, va trece dincolo de lumea asta, îngeri albi îl vor petrece alungându-i dor - năpasta. Așa gândea gondolierul - legănat de-a sa gondolă, el fiind cobzar - străjerul, cel ce cântă din bandolă. Apa rece și murdară valuri negre dă născare, aruncând mizer afară grea duhoare de sfidare. Plânge stins gondolierul după dragostea pierdută și smerit vrea ajutorul de la barca lui cea mută. E o poveste vag reală, o poveste de iubire și ciudat de anormală, presimțind o despărțire. E povestea
TRAGEDIE DIN VENEŢIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379214_a_380543]
-
Că-s lipsit de bunătate, laș,avar,un hoț și Iudă, lăcomia peste toate mă-nsoțește ca o rudă... Că n-aș fi un om credibil, că n-am școli,calificare! Nici n-aș fi un „eligibil”, sunt o loază din născare! El îns-are-o calitate, eee! A mare cu folos care le-ntrece pe toate : Amăgind,mințind frumos... Știe a plânge- o biată țară, între timp o spoliază punând banii în „afară”, că doar d-aia candidează! Cum să spun,el Candidatul
„CONTRACANDIDATUL!” de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369258_a_370587]
-
cei aflați în aceste gregare combinații, capabili, cîndva, prin desprindere, să meargă doar pe picioarele lor. Lipsindu-le, de fapt, talentul. Nu cel al cîte unui staroste șmecher, foarte priceput în plierea pe lucrative rețele internaționale, ci pe acela din născare, singurul cu șansa unicității. Brâncuși nu s-a combinat cu nimeni: nu a simți nevoia. Nu a vrut. Aici, de altfel, trebuie găsită ecuația imensei sale reușite. Netulburat (cu atît mai puțin post mortem), de gîdilitura unui Januszczak (puah, redundanța
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vremea ei, comedie Vlăduțu mamei (1875). Piesa, cu muzică de Eduard Caudella, i-a inspirat lui Avram Goldfaden comedia Șmendrik. Alte titluri: Cometul (1855), Paragrafu 37 sau Palestina în Iași (1875), Bismarcu orașului (1881), Cina fără sfârșit, Otrăviții, Prostia din născare (1881). Sunt, în general, farse cu personaje aiurite, slabe cu duhul, nătăfleți (ca „Vlăduțu mamei”), aproape întotdeauna cel mai cu minte jucând o festă, să-i fie de învățătură, celui rătăcit. Acțiunea, cu mici variații, se încadrează în câteva scheme
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
SCRIERI: Cometul, București, 1855; Vlăduțu mamei, Focșani, 1875; Paragrafu 37 sau Palestina în Iași, Focșani, 1875; Bismarcu orașului, Focșani, 1881; [Teatru complet], vol. I: Ofițerul și ordonanța. Pălăria neamțului. Doi cocoși politici, vol. II: Cina fără sfârșit. Otrăviții. Prostia din născare, vol. III: Vlăduțu patriot. Trenul accelerat. Olga sau O viață artistică. După război, Focșani, 1881; Trei comedii complecte, Focșani, 1890. Repere bibliografice: Teodor T. Burada, Istoria teatrului în Moldova, îngr. și pref. I.C. Chițimia, București, 1975, 477-480, 531-532, passim; Dicț
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
încît, în ciuda tuturor sorilor veseli care luminează clăile de fîn și în ciuda lunilor rotunde ca niște cîmbale, care îndulcesc nopțile secerișului, sîntem nevoiți să recunoaștem că nici zeii nu-s veșnic plini de voie bună. Tristul și indelebilul semn din născare de pe fruntea omului, nu e decît pecetea mîhnirii părinților săi. Fără voia noastră am dezvăluit aici o taină, despre care s-ar fi cuvenit, poate, să vorbim, pe îndelete, ceva mai înainte. Ca multe alte amănunte legate de Ahab, a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
roade-n noi. „Ce-i în gușă, și-n căpușă”, Dar de gușa este goală Și nu-i truda ca țepușă, În căpușă e răscoală. Am trudit precum părinții - Poate puși în rând cu sfinții; Ei mi-au dat de la născare Dorul de sacrificare. Zi prostului că-i om deștept, „Că ți-ai găsit de furcă” Și vrea să te facă adept... Spre glorii se aburcă. De nu aperi adevărul, Dă minciuna peste tine Și încet ca, putred, mărul Tinde ca să
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
trecătorilor, fascinîndu-i. — Ei, poftim! Tashiro era teribil de Încordat și respira greoi. V-ați dat seama? Iar am spus o minciună. Minciunile-mi vin pe limbă una după alta, fără să vreau. Cred că-i o boală. SÎnt mincinos din născare. Fotografiile acelea... ca să vă spun adevărul, eu le-am făcut. N-are rost să mă mai ascund după deget. Fata de la bar nu-i aceeași cu modelul, bineînțeles. Am făcut toate fotografiile numai din spate pentru că aceasta-i partea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
vocea din pădure. Vocea lui Virgil, groasă și enervată. Se furișă către sunet cu agerimea din copilărie. în pădure Virgil se certa cu o veche cunoștiință. DOUĂZECI ȘI ȘASE — După cum vezi, spunea „vocea“ gorfului, am rămas. — Mâna celui băgăreț din născare, îi spunea Virgil, nu se poate abține nicidecum să nu facă vreun gest inutil. Râde ciob de oală spartă, răspunse vocea. Tanda și Manda. — Asimilarea unui limbaj rudimentar nu conferă vreun soi de libertate, zise Virgil. Orice intelect care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
te vorbește și că avem un copil care îi la școală? Cum s-a simți el când vreun neisprăvit i-ar zice căăă...?” ― Păi, numai o dată am făcut eu asta? Da’ cred că știi tu cum se spune: răul din născare leac n-are. ― Și ce crezi tu că ar fi de făcut? ― Întreabă-mă, să te-ntreb. Ce pot să mai fac acuma, după atâția ani? Ce ar zice lumea săăă... ― N-ar spune nimic. Ar zice: „Brava! Uite că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pompează inimile voastre. Ia ridică-te În două picioare, Comane, tâmpitule! Când nu te zgâiești pe geam, mâzgălești banca cu creionul, te scobești În urechi și-n nas, după care bagi deștu-n gură și nici măcar nu ai habar, dobitoc din născare ce ești, că numele tău vine de la poporul cumanilor, niște migratori destul de cumsecade, care au trecut și pe aici acum o mie de ani. Multora le-au plăcut locurile și femeile noastre și au rămas. S-au lăsat digerați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai pomenit..., zice profesorul și-și strînge tacticos hîrtiile și le pune În servietă. Dar, domnu’ Mărin, pot să vă Întreb ceva? De unde sînteți dumneavoastră de baștină? — Io? De ce baștină, bre, domn’e? zice mecanicul Înțepat. — De naștere, omule, de născare, de unde ești? — A-a-a! Io? De la Gostavățu, mai În jos pe Olt de Slatina. — Am Înțeles, spune profesorul și se ridică și iese pe culoar, salutîndu-i și zîmbind vag spre compartiment. Se pare că ne apropiem de Craiova. Profesorul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dus cu veche, deși adeseori contrariată, admirație pentru inteligența-i tăioasă și energia debordantă), mi-am imaginat brusc, o dată mai mult, la troisième voie, altfel spus: însumarea împieptoșată a zecilor de procente din electoratul debusolat, scârbit și abulic, înrobit din născare bunului-simț și bunei-credințe. Nu un partid se vizează, ci o coaliție pentru promovarea principiilor bunei guvernări, urmărind cazuri de corupție, dar și depistarea de noi valori umane, morale și politice, pentru parlament și administrație. Din Alianță fac parte - pe lângă Societatea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]